99 matches
-
a purității („lotusul alb” este numele unei societăți secrete care era adepta moravurilor pure). În general în China albul este considerat culoarea de doliu, cu toate că este vorba de fapt de „nonculoarea” veșmintelor de doliu necolorate.- În alchimie decolorarea sau albirea (albedo) aste semnul că după înnegrire (nigredo) materia primară se află pe drumul spre piatra filosofală. Bibliografie: 1. Biederman, Hans, Dicționar de simboluri, Editura Knaur, Munchen, 1998 2. Chevalier, Jean, Dicționar de simboluri, Editura Robert Laffont, Paris, 1969
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
chimice și activitatea biologică din sol care guvernează evoluția solului și de relațiile complexe dintre factorii de vegetație (apă, elemente nutritive, radiație solară) care fundamentează optimizarea inputurilor tehnologice, productivitatea și eficiența economică. Elementul esențial în conservarea apei constă în creșterea albedoului solului care reduce cantitatea de radiație solară netă în solul protejat cu resturi vegetale. Efectele maxime sunt scontate în sezonul fără vegetație și la nivele de umiditate ridicate în orizonturile superficiale de sol, specifice sezonului rece. Conservarea și ameliorarea solurilor
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
lunară minimă de radiație este de 2 kkal/cm pătrați și se inregistrează în decembrie. În martie se mărește ziua crește înălțimea soarelui față de orizont, se reduce înnourarea și ca urmare crește valoarea radiației totale pînă la 8kkal/cm pătrați. Albedoul raportul dintre radiația reflectată și cea totală constituie în perioada de iarnă 32-39% în perioada de primăvara -16, -22% și în cea de vară -18, -19%. Valoarea cea mai mică (16%) a acestuia se constată în aprilie cînd nu mai
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de Soare pe Mercur sunt cu aproximativ 17% mai puternice decât cele provocate de Lună pe Pământ. Ca și suprafața Lunii, suprafața planetei Mercur a suferit efectele proceselor de eroziune cosmică. Vântul solar și impacturile cu micrometeoriți pot sa mărească albedoul și să altereze proprietățile reflectorizante ale suprafeței. Temperatura medie la suprafața planetei Mercur este de 452 K (179 °C), dar variază între 90 K (-183 °C) și 700 K (427 °C), din cauza lipsei atmosferei; în comparație, temperatura pe Pământ variază
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
Structura internă a lui Oberon depinde semnificativ de istoricul termic al său, care nu este bine cunoscut încă. Singurul satelit al lui Uranus mai întunecat ca Oberon este Umbriel. Reflectivitatea sa scade de la 31% la unghiul de fază de 0° (albedo geometric) la 22% la un unghi de aproximativ 1°. Suprafața sa este în general de culoare roșie, cu excepția depunerilor din impactele recente, care sunt neutre sau ușor albastre. Oberon este, de fapt, cel mai roșu dintre sateliții mari ai lui
Oberon (satelit) () [Corola-website/Science/319610_a_320939]
-
include melodii ale compozitorul grec Vanghelis precum "Alpha", "Pulstar", and "Heaven and Hell Part 1"(ultima melodie servind că fundal sonor tematic pentru întregul documentar). În cele 13 ore ale serialului pot fi auzite melodii din câteva albume muzicale precum "Albedo 0.39", "Spiral", "Ignacio", "Beaubourg," si "Chină". Succesul mondial al documentarului a contribuit la promovarea muzicii lui Vanghelis care astfel a câștigat o largă audiență internașională. "Turner Home Entertainment" a cumpărat "Cosmos" de la producătorul KCET în 1989. Într-o reeditare
Cosmos: Călătorie în Univers () [Corola-website/Science/316573_a_317902]
-
la sol. Norii cirrus acoperă până la 30% din Pământ și au un efect de încălzire. Norii cirrus absorb în mod eficient radiația infraroșie care își încetează activitatea (de căldură) pe sub ei (efectul de seră), în timp ce doar marginea reflectă lumina soarelui(albedo). Un număr mare de nori cirrus poate fi un semn al unui sistem frontal ce se apropie sau tulburări ale aerului superior. Aceștia de obicei semnalizează o schimbare a vremii în viitorul apropiat, de obicei apropierea unei furtuni. Nori cirrus
Cirrus () [Corola-website/Science/320697_a_322026]
-
unul din cei mai mari asteroizi, Juno are numai 3% dn masa planetei pitice Ceres. Juno este neobișnuit de strălucitor față de ceilalți asteroizi de tip S, ceea ce poate indica faptul că suprafața sa are proprietăți diferite de ale celorlalți. Acest albedo mare explică magnitudinea sa aparentă mică pentru un obiect care nu se află aproape de marginea interioară a centurii de asteroizi. Juno poate avea +7.5 când se află într-o opoziție favorabilă, ceea ce face să fie mai strălucitor decât Neptun
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
perpendicular pe ecuator, în 1973. În perioada 1985-1990 Pământul a fost aliniat cu orbita lui Charon, astfel încât pe Pluto avea loc o eclipsă de Pământ în fiecare zi. Acest lucru a dus la strângerea unor date importante, la apariția hărților albedo (ce stabileau reflectivitatea suprafeței) și la determinarea cu precizie a dimensiunilor lui Pluto și Charon, inclusiv a tuturor datelor ce puteau fi calculate de aici. Perioada de rotație a lui Pluto este de 6,387 de zile, la fel ca
Pluto () [Corola-website/Science/326883_a_328212]
-
să sacrifice câteva lumi din "primul val", pentru a câștiga timpul necesar organizării defensivei pe lumile care urmează să fie atacate ulterior. Speranțele de negociere dispar atunci când prima lume invadată este bombardatî cu arme nucleare și plasmatice. Prin intermediul Consilierului Consultativ Albedo, TehNucleul afirmă că ar fi găsit o soluție, sub forma unei variante extrem de periculoase a baghetei-letale (similară unei bombei cu neutroni). Arma ar urma să distrugă atât Expulzații, cât și cetățenii Hegemoniei aflați în apropiere. Pentru a evita ultimul aspect
Căderea lui Hyperion () [Corola-website/Science/322294_a_323623]
-
s-a estimat că Ixion ar fi mai mare de 1000 de km în diametru, dar această estimare a fost o falsă detecție în banda de 250 GHz, neconfirmată în cadrul observațiilor ulterioare. Estimări mai recente sugerează că Ixion are un albedo ridicat, ceea ce înseamnă că este mai mic ca Ceres. Observații ale telescopului spațial Spitzer în spectrul infraroșu-îndepărtat au arătat că ar avea un diametru de 650 km. Ixion este ușor roșiatic (mai roșu ca Quaoar) în spectrul vizibil. Are un
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
ridicat, ceea ce înseamnă că este mai mic ca Ceres. Observații ale telescopului spațial Spitzer în spectrul infraroșu-îndepărtat au arătat că ar avea un diametru de 650 km. Ixion este ușor roșiatic (mai roșu ca Quaoar) în spectrul vizibil. Are un albedo mai mare (>0.15) decât cubewano-urile. Ar putea exista o absorbție la lungimea de undă de 0,8 μm în spectrul său, ceea ce indică spre o alterare a materialelor de la suprafață de către apă. În spectrul infraroșu-apropiat Ixion este uniform și
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
pentru corp, zeul Orcus fiind echivalentul etrusc al zeului roman Pluto, iar în antichitate cele două zeități erau interschimbabile, dar Pluto l-a dizlocuit pe Orcus din panteon odată cu dispariția culturii de sine stătătoare etrusce. Suprafața lui Orcus are un albedo ridicat, de aproape 30%, este predominant de culoare gri și cu cantități importante de apă observabile, care pot fi asociate unei activități criovulcanice din trecut. La suprafață mai pot fi prezenți metanul și amoniacul. Existența unui satelit a permis astronomilor
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
2,2 (comparabilă cu cea de 2,6 a cubewano-ului Quaoar). Observațiile făcute de telescopul spațial Spitzer în spectrul infraroșu-îndepărtat și de telescopul spațial Herschel în spectrul submilimetric i-a constrâns diametrul la 850 ± 90km. Orcus pare a avea un albedo între 22% și 34%, tipic pentru obiecte transneptuniene care se apropie de 1000 km în diametru. Estimări ale magnitudinii și mărimii au presupus că Orcus ar fi un singur obiect. Prezența unui satelit de dimensiuni mari (Vanth) poate schimba acest
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
că Orcus ar fi un singur obiect. Prezența unui satelit de dimensiuni mari (Vanth) poate schimba acest calcul în mod considerabil. Magnitudinea absolută a lui Vanth e estimată la 4,88, adică de 11 ori mai slabă decât Orcus. Dacă albedoul ambelor corpuri este același, la valoarea de 27%, atunci Orcus are 810 km în diametru și Vanth aproximativ 270 km. Dar dacă albedoul lui Vanth este de doar 12% - valoare tipică pentru obiecte Kuiper roșiatice - mărimile lor pot fi 760
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
a lui Vanth e estimată la 4,88, adică de 11 ori mai slabă decât Orcus. Dacă albedoul ambelor corpuri este același, la valoarea de 27%, atunci Orcus are 810 km în diametru și Vanth aproximativ 270 km. Dar dacă albedoul lui Vanth este de doar 12% - valoare tipică pentru obiecte Kuiper roșiatice - mărimile lor pot fi 760 și 380 km, respectiv. Saitul lui Mike Brown arată pe Orcus în categoria planetelor pitice „aproape cu siguranță”. Tancredi conclude că ar fi
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
dintre toate obiectele Kuiper (neasociate familiei colizionale Haumea). Marii sateliți ghețoși ai lui Uranus au spectre infraroșii asemănătoare cu cel al lui Orcus. Printre alte obiecte transneptuniene, satelitul lui Pluto - Charon - pare cel mai asemănător cu Orcus. Charon are un albedo mai mare, dar spectre vizibile și infraroșu-apropiat foarte asemănătoare. Densitățile celor două corpuri sunt asemănătoare și ambii detin suprafețe cu cantități importante de gheață. Quaoar - un obiect transneptunian apropiat ca mărime - are trăsături puternice de absorbție pentru gheață, dar are
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
un obiect transneptunian apropiat ca mărime - are trăsături puternice de absorbție pentru gheață, dar are și o culoare foarte roșie, ceea ce implică prezența de materiale ultra-roșii la suprafață. Planeta pitică Haumea și alte obiecte rezultate din familia sa colizională au albedouri mult mai mari și benzi de absorbție mai proeminente. În fine, (208996) 2003 AZ84 - un alt obiect masiv aflat în rezonanță 2:3 cu Neptun - are caracteristici spectrale asemănătoare cu Orcus. Prezența gheții cristaline și probabil gheața de amoniu indică
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
cu o diferență de magnitude de 2,7±1. Mike Brown a estimat în 2009 că magnitudinea aparentă a lui Vanth este de 21,97 ± 0,05, cu 2,54 ± 0,01 magnitudini mai slab ca Orcus. Dacă se presupun albedouri egale ale celor două corpuri, Vanth are un diametru de 280 km, sau de 2,9 ori mai mic ca al corpului primar. Totuși, culorile diferite ale lui Orcus (neutru) și Vanth (roșu) indică spre un albedo la jumătatea lui
Vanth () [Corola-website/Science/334607_a_335936]
-
Dacă se presupun albedouri egale ale celor două corpuri, Vanth are un diametru de 280 km, sau de 2,9 ori mai mic ca al corpului primar. Totuși, culorile diferite ale lui Orcus (neutru) și Vanth (roșu) indică spre un albedo la jumătatea lui Orcus, adică 12% pentru Vanth. În acest caz, Vanth ar putea avea 380km în diametru, cu un Orcus de 760km. De albedo mai depinde și masa lui Vanth, care poate fi între 3% și 9% din masa
Vanth () [Corola-website/Science/334607_a_335936]
-
corpului primar. Totuși, culorile diferite ale lui Orcus (neutru) și Vanth (roșu) indică spre un albedo la jumătatea lui Orcus, adică 12% pentru Vanth. În acest caz, Vanth ar putea avea 380km în diametru, cu un Orcus de 760km. De albedo mai depinde și masa lui Vanth, care poate fi între 3% și 9% din masa totală a sistemului. Satelitul nu se aseamănă cu alți sateliți rezultați din coliziune deoarece spectrul său este foarte diferit de cel al corpului primar. Vanth
Vanth () [Corola-website/Science/334607_a_335936]
-
ani. După aceasta a urmat explozia Cambriană, perioadă în care au apărut noi forme de viață multicelulare. Analiza sedimentelor din epoca arheozoică pare să contravină ipotezei concentrației crescute a gazelor de seră. O altă explicație a temperaturilor moderate poate fi albedoul scăzut al suprafeței terestre în urma unei suprafețe continentale reduse și a lipsei „nucleelor de condensație de sorginte biologică pentru nori”. Aceasta ar fi dus la un nivel mai mare de energie solară absorbită, care ar fi putut compensa nivelul scăzut
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon și produce 6-7 kg oxigen. Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
de arc). Imaginile au confirmat o formă duală pentru Hektor, dar au scos în evidență și prezența unui mic satelit, denumit S/2006 (624) 1, de , plasat la circa de primar. Hektor este un asteroid de tip D, cu un albedo slab și un spectru roșiatic. Se află în punctul Lagrange L, "în fața" lui Jupiter. Asteroidul 624 Hektor aparține așa-numitei "tabere grecești", ca una din cele două facțiuni din luptele legendarului Război al Troiei. Ironie a sorții, Hektor a fost
624 Hektor () [Corola-website/Science/337218_a_338547]