938 matches
-
cm, având grosimea de cca 2 cm la nivelul ventriculului stâng; cavitățile cordului de partea dreaptă conțin puțin sânge lichid; endocardul este lucios, cu depozite cenușii-gălbui-dure, predominant la nivelul valvulelor sigmoidale aortice; miocardul pe secțiuni de culoare roșiatică, cu benzi albicioase, longitudinale; vasele mari cu depozite cenușii gălbui, dure și elastice scăzută; coronarele au pereți cu elasticitatea diminuată și lumen, în general, strâmbat. Să definim evenimentul de coordonate spațiu-timp (t, x, y, z) în sistemul S și (t', x', y', z
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
badijoneze” și să-l Împace, alintându-l cu maimuțăreli de iubire. Apoi se Întorcea grăbit În grădinuță și culcat printre flori cultivate sau romanițe cu miros amețitor, transpirat și plin de praf, privea cu Încântare cerul sidefiu cu mici pete albicioase care luau forma porcului Ghiță, a Doriței și a motanului Ipsilanti, așa cum Îi spunea tatăl său, Victor, privea copacii ca pe niște uriași cuminți și scoțând un ciob albastru dosit În buzunăraș admira soarele din Înaltul amiezii până ce zumzetul albinuțelor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la drum cu sacii de iută pregătiți și înjură amîndoi birjărește. Înjură tot, mamă, tată, frate, sfinți, diavoli și cam tot ce le vine la gură. Cînd ajung la iaz este întuneric încă, luna a apus și doar o geană albicioasă anunță de unde va răsări soarele. Parcă se întîmplase o minune, toate sculele gemeau de atîta pește și într-un cîrlig, un crap de vreo 12 kg obosise de cît se chinuise să scape. Cei doi hoți ascund sculele în rogoz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fel care dădea iluzia unei vieți de secole. Din Tătărași descopăr vuietele hoardelor tătărăști, din Țuțora aud concertul de muzică cultă, susținut de orchestra adusă de țarul Petru cel Mare, venit în Moldova lui Cantemir. Seara se lasă o pîclă albicioasă, ca un văl care ascunde taine, peste șesul comun al Bahluiului și murdarei Nicolina. Luminile se aprind succesiv și lămpile prind puteri cu încetul. Marginea pădurii se deslușește tot mai greu și fantasmele ies la iveală pentru cei cu imaginația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lăsase, nu văzu pe nimeni și se frecă mirat la ochi. Drumul pe care venise până acolo era cu desăvârșire pustiu, iar badea Petre parcă intrase în pământ. Nici urmă de căruță, de cai sau de căruțaș. Doar niște aburi albicioși se ridicau ici și colo din iarba izlazului. Bade Petre, unde te-ai dus?... Bade Petreee!... , strigă el, frecându-se la ochi, cu gândul că poate badea Petre o luase pe drumeagul celălalt și că nu putuse să ajungă prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și în situația mea, mama-i româncă, tata-i ucrainean, iar eu îs moldovean... a mai adăugat căruțașul și și-a îndemnat bidiviul cu un energic Dii căluțul tatii! făcând ca în urma lui să rămână o dâră lungă de praf albicios, înecăcios. Odată ajuns pe culmea dealului de la Mănăstioara, a constatat că va sosi cu bine acasă la adăpostul întunericului ocrotitor... după ce a trecut fără incidente de zona în care locuiau rutenii, cum își ziceau cei câțiva vecini de la marginea târgului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu viteza fulgerului și cu forța a doi cai putere, cu potcoava armată cu hacuri, chiar în creștetul măcelarului. Corpul acestuia s-a rostogolit cât colo, calota craniană, dislocată, până hăt către groapa cu dejecții de la grajdul din apropiere. Gelatina albicioasă a creierului s-a risipit prin țărână și bălegar în timp ce sângele se strângea într-o băltoacă purpurie chiar lângă trupul făr' de tichie, cuprins de spasme. După un moment de liniște apăsătoare și derută, s-a declanșat o adevărată harababură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
continuitatea unui naos cu decorații sclipitoare unde se vestește devenirea neîndoielnică a ființei pornind de la izvorul său tainic. Ascunse de schelării care îi fac să creadă pe puținii turiști că au nimerit în toiul unor lucrări de restaurare, imense dâre albicioase de stuc și ciment își întind tentaculele monstruoase, semănând dezolarea și oroarea acolo unde până mai ieri străluceau tonalitățile sclipitoare ale fragmentelor de sticlă șlefuită și pietrelor colorate. Scenele sfinte sunt literalmente ciopârțite, lipsite pentru veșnicie de sens și de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
i se sudeze. De aia revarsă el acest torent de sforăieli. M-am resemnat. Voi rămâne treaz până la ziuă... Pe la două, apar în camera oficială păstrăvii înotând; păstrăvii crescătoriei pe care i-am văzut ieri. Circulă în bancuri mari, mușcați, albicioși, jupuiți pe la cozi de pielea lor brună, după "bătaia" din primăvară... Când ne întoarcem, se întorc și ei, ca niște ace magnetice, și ne petrec îndărăt, curioși, ca niște deținuți după gratii. "Crapii unde sunt?" - "Crapii, dincoace. Ei turbură apa
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
apă. Am înțeles că nu se punea problema să înot aici, nu se putea face nici cea mai mică mișcare - temperatura apei depășea, probabil, 45 de grade. Apa emana un abur gros. Împreună cu lumina slabă și cu căldura, perdeaua aceea albicioasă îmi crea senzația stranie că plutesc. La capătul câtorva minute, aveam să uit de ceilalți, de nuditatea mea stânjenitoare, am uitat până și motivul pentru care am venit aici. Deși o părăsisem cu doar șase ore în urmă, Londra părea
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
Astfel au fost învățați a umbla// hipopotamul pe frânghie/ peștele pe șosea/ rândunica la fundul apelor/ fluturele-n măruntaiele/ pământului// omul pe tărâmul de dincolo" (Astfel au fost învățați). Altunde, starea de joc lasă locul Apocalipsei, aceasta cedează locul unei albicioase amieze în parc, unde ar fi "copii jucându-se cu cercul increatului// cuviincioase tăceri/ îndrăgostite două câte două// un corb sătul cum un lăutar în frac/ înălțându-se pe stârvul Textului". Paradă, desigur, sfidare, dar și spovedanie: fără a fi
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
fie din straturile mature, numite spinoase. Sunt mai puțin agresive, metastazează rar sau chiar foarte rar (epiteliomul bazocelular) au în principal potențial distructiv local". Semnale Avertismentele de la nivelul pielii sunt: - mici zone focale care apar că pete roșii, cu scuame albicioase, aderente pe suprafață, situate pe zonele fotoexpuse (Keratozele actinice); - determinată de soare, presupune alterarea mucoasei de la nivelul buzelor, care se subțiază focal sau difuz, se fisurează, prezintă cojite aderente pe suprafața (Cheilita cronică); - leziune de regulă unică formată din straturi
Semnalele CANCERULUI de piele by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62546_a_63871]
-
cu spumă și consumarea vitaminei C. 6. Degerăturile. Sunt leziuni ale țesuturilor, provocate de frig, în urma situațiilor de expunere la temperaturi scăzute. Părțile corpului cel mai des afectate de degerături sunt: zona feței, urechile, încheieturile, mâinile, picioarele. Pielea degerată este albicioasă, rigidă și mai degrabă se manifestă amorțeala decât durerea. Putem evita degerăturile prin purtarea hainelor adecvate, cu stratul exterior rezistent la apă, consumul mare de calorii, dar și tratarea încă de la primele indicii ale degerăturii: roșeață, furnicături, amorțeală, înțepături și
Top 5 cele mai frecvente boli care apar iarna by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65191_a_66516]
-
spre mîngîiere lină, înțelegerea blîndă (lentilă tandră de contact a globului martorului ocular), leuștean hrănesc în putini de cristal. De ce aș adăuga și eu zbîrnîielile, zăpăcelile, poticnelile mele de jumară rîncedă, spaimele lăsate-n falduri peste momeala clipei, zilei. Vrafurile albicioase, alunecoase, de nervi zmulși de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, fluturînd vraiști cotidiene, întortochierile cîlțoase ale întîmplărilor, palpitațiile c-un zvîc lipsă în apocalipsă, zbuciumul sterpi și pirpiriu, sosurile de zădărnicie în vînzoleala fadă, dificilele, calpele ținte mișcătoare
Îngerul mototolit (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15021_a_16346]
-
peste umăr. Fetișcana a bătut apoi din palme autoritar și a întors căpșorul alunecos într-o parte balansîndu-și părul galben și greu ca niște franjuri de perdea, peste umerii drepți, pe urmă a șters-o sărind peste valurile de pelin albicios, de unde peste un timp abea i se mai deosebea rochița palidă. S-au auzit iarăși grohăituri nemulțumite, și flori mici de in violet intens s-au agitat în ritmul unei cavalcade. După care toate s-au liniștit. Într-un tîrziu
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
cu presupusă distanțare ironică (deoarece cuvintele apar puse în gura Hameleonului), portretul fă- cut de Cantemir lui Cantemir rămîne ilustrativ pentru psihologia personajului. „Vios, vlăgos, ghizdav și frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios ieste. Ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumadzii păunului, sprîncenele corbului, părul sobolului, mînule ca aripile, degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și virtutea colunului are” (Partea
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
ca o simfonie nici la izvor de sărut cu împrumut nu trec peregrinări sunt vrajbele din jur eu mă fur la kilogram cu o pace interioară -Mai ții minte dimineața și jocul castanelor coapte pe jar de scorțișoară? de pe cerul albicios număr detalii Referință Bibliografică: CÂND MĂ ASCUND / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂND MĂ ASCUND de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373769_a_375098]
-
au frecat la ochi după ce o construcție din zare a pierit ca ștearsă cu guma! Cum au perceput trecătorii de pe străzile din apropiere care au văzut o construcție înaltă parcă scufundându-se după casele din fața lor? După nici un minut, norul albicios se lasă încet și salopetele galbene ale specialiștilor se risipesc în jurul ruinelor pentru a constata efectele operațiunii. Demolarea s-a încheiat, este nevoie de o mătură imensă și de un făraș gigantic, sub forma unor excavatoare, buldozere și autobasculante, ca să
Agenda2005-41-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284306_a_285635]
-
în piață, unde se străduia să vândă niște mături din nuiele. Nu mă mai cunoașteți, îmi zice, eu sunt cutare, v-am fost elev cândva... La școală. M-am dat un pas îndărăt. Omul, încărunțit prematur, nebărbierit, își dezvelea gingiile albicioase cu destui dinți lipsă. Mi-era greu să-l recunosc. Numele lui îmi aducea însă în memorie imaginea unui băiat firav, palid, cu părul blond tuns pe oală, îmbrăcat modest, posibil unul dintre descendenții moldovenilor ce se refugiaseră în Banat
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
pe care le aruncă spre noi cupolele moscheilor și turnurile minaretelor, sfârșim aici acest episod mai slab. Stambul, deschide-te! Episodul 32 RĂSĂRITUL SEMILUNII. LA STAMBUL La începutul secolului al XVII-lea, pe ulițele și-n piețele Stambulului, în șandramalele albicioase și cocoțate vraiște unele peste altele ale păgânilor, pe țărmurile Bosforului înțesate de barcagii, de bragagii, de iaurgii, de lactagii, de halvagii, de geamgii, de cheflii, de scandalagii și reclamagii hazlii, sultanul părea să aibă răbdare cu oamenii. De-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
păsa. Domnul Williams ținea chibriturile după tejghea, așa că am luat unul, l-am aprins, am dat foc bandajului și l-am aruncat la coș. Am privit fumul curbându-se în aer, rapid și gri la început, apoi mai lent și albicios. Când s-a oprit, am început să simt mirosul de ars. L-am inspirat și m-am așezat pe scaunul de la tejghea și nu m-am mai gândit la absolut nimic. Mintea îmi era goală. Slujba de la drogherie a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
din gură. Aerul devenea din ce în ce mai rece, în timp ce lui îi era tot mai frig. Deși ploaia nu contenea, zgomotul picăturilor de apă devenise mai slab. Ridică lanterna spre vârful copacilor și văzu ceața. Valuri de negură coborau de sus. Un râu albicios se scurgea peste vârful acestora revărsându-se asupra drumului. În câteva clipe era înconjurat de tot. Se ridică speriat și porni mai departe. Acum, lumina slabă a lanternei nu-l mai ajuta, abia dacă mai răzbătea la câțiva pași în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Deschise ochii și îndrăzni să privească printre degete. Întunericul nu mai era atât de intens, o irizație foarte slabă plutea în jur. Văzu că ceața se ridicase la câțiva metri deasupra sa. Se afla un mijlocul unui gol în pâcla albicioasă care totuși îl împresura din toate părțile. Dacă n-ar fi fost răceala aceea cumplită, ar fi putut spune chiar că era bine. Vedea picăturile de apă spărgându-se peste el și apoi cum se adunau în firicele mici, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întreaga fire rămăsese în așteptare. Își simțea tălpile picioarelor înghețate, de parcă ar fi mers desculți. Privi în jos și se cutremură, ceața groasă se ridicase deja până deasupra gleznelor și urca spre genunchi. Toată aleea era acum scufundată sub valurile albicioase ce se întindeau până dincolo de gardul viu de pe partea cealaltă. Dinspre lacul, aflat acum în dreapta lor, se scurgeau cu viteză vălătuci groși care se lipeau de caldarâm. Avea senzația că merg prin apă, nu mai vedeau drumul și, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămânând la numai câteva palme deasupra. Era tăcută ca însuși întunericul și numai acolo unde stratul de frunze veștede era mai gros, le spulbera scoțând un foșnet slab. Foarte repede ajunseră deasupra drumului forestier, care se vedea ca o panglică albicioasă încolăcită printre copaci. Acolo vâlva se opri, oscilând nehotărâtă, când la deal, când înspre vale. Se mărise mult acoperind tot carosabilul pe mai multe zeci de metri. După câteva momente se strânse la loc și porni spre oraș. De data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]