102 matches
-
locală, constituită din persoanele fizice autorizate sau asociații ale acestora al căror domiciliu ori sediu se află pe teritoriul rezervației, are drept de exclusivitate la valorificarea resurselor naturale regenerabile prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, cu excepția situațiilor în care valorificarea acestora a fost concesionată, pe baza permisului de practicare a activităților respective, eliberat de Administrația Rezervației. Terenurile din perimetrul rezervației, domeniu public de interes național, aflat
LEGE nr. 136 din 5 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234027_a_235356]
-
prin licitație publică, în condițiile legii. Persoanele fizice și juridice deținătoare ale activelor au drept de preemțiune la închirierea acestora. Valorificarea resurselor naturale din domeniul public de interes național prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului recreativ-sportiv, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepția Dunării și a brațelor sale, desfășurate pe teritoriul rezervației, precum și desfășurarea unor lucrări
LEGE nr. 136 din 5 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234027_a_235356]
-
locală, constituită din persoanele fizice autorizate sau asociații ale acestora al căror domiciliu ori sediu se află pe teritoriul rezervației, are drept de exclusivitate la valorificarea resurselor naturale regenerabile prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, cu excepția situațiilor în care valorificarea acestora a fost concesionată, pe baza permisului de practicare a activităților respective, eliberat de Administrația Rezervației. Terenurile din perimetrul rezervației, domeniu public de interes național, aflat
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266639_a_267968]
-
prin licitație publică, în condițiile legii. Persoanele fizice și juridice deținătoare ale activelor au drept de preemțiune la închirierea acestora. Valorificarea resurselor naturale din domeniul public de interes național prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice -, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului recreativ-sportiv, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepția Dunării și a brațelor sale, desfășurate pe teritoriul rezervației, precum și desfășurarea unor lucrări
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266639_a_267968]
-
aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" sau în cele limitrofe poate recolta în scop gospodăresc resurse naturale regenerabile și poate folosi unele terenuri din domeniul public de interes național, ieșite temporar de sub ape, pentru activități economice tradiționale, respectiv pășunat, albinărit, culturi agricole, în baza normelor aprobate prin decizia guvernatorului și cu respectarea condițiilor de la alin. (1). Se consideră localități limitrofe următoarele UAT-uri al căror teritoriu administrativ se află parțial în RBDD: Grindu; Luncavița; Niculițel; Isaccea; Somova; Nufăru; Mahmudia; Beștepe
ORDIN nr. 980 din 24 mai 2016 pentru completarea art. 14 alin. (2) din Procedura de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272295_a_273624]
-
aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" sau în cele limitrofe poate recolta în scop gospodăresc resurse naturale regenerabile și poate folosi unele terenuri din domeniul public de interes național, ieșite temporar de sub ape, pentru activități economice tradiționale, respectiv pășunat, albinărit, culturi agricole, în baza normelor aprobate prin decizia guvernatorului și cu respectarea condițiilor de la alin. (1). Se consideră localități limitrofe următoarele UAT-uri al căror teritoriu administrativ se află parțial în RBDD: Grindu; Luncavița; Niculițel; Isaccea; Somova; Nufăru; Mahmudia; Beștepe
PROCEDURĂ din 11 aprilie 2008 (*actualizată*) de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272339_a_273668]
-
tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul. Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ-teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
rasele: Marele Alb, Basna și Landras.Un capitol însemnat în industria casnică îl formează creșterea păsărilor. Se cresc mai multe găini care dau ouă necesare în alimentație, iar mulți le transformă în venituri bănești.Se mai cresc gâște, rațe, curci. Albinăritul care forma o respectabilă avuție a comunei cu câteva decenii în urmă, astăzi s-a redus simțitor. A început să se extindă și creștere iepurilor de casă aducând un venit destul de important pentru gospodăria respectivă. Încă de la începutul existenței sale
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
sălciuanilor nu s-au schimbat prea multe de-a lungul timpului. Agricultură cu cele două ramuri, cultura plantelor și creșterea animalelor, este o ocupație străveche pe teritoriul comunei. Acesteia i se adaugă până în zilele noastre și alte ocupații secundare: vânătoarea, albinăritul, lucrul la pădure, culesul din natură (fructe sălbatice). Portul popular este asemănător cu al celorlalți mocani. Atât în portul femeiesc, cât și în cel bărbătesc, cusăturile și detaliile de pe cămașă apar în culorile roșu, negru sau albastru. Tricolorul nu lipsește
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
cu toți nepoții lui, de ocina și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și strănepoților cât va trăi domnia mea și cât va
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
o tradiție transmisă din tată în fiu, primăvara oile fiind duse pe pășunile de munte „Cica” și „Drâgla” din Munții Călimani, pășuni primite de comuna Idicel la reforma agrară din 1922. Alte ocupații case se întâlnesc în Idicel sunt: vânătoarea, albinăritul, prelucrarea lemnului, morăritul, fierăria și muncile agricole. Inițial au fost foarte modeste, compuse din câte o cameră și o tindă (bucătărie) construite din lemn și acoperite cu stuf, având pe pardoseală pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
tpzuri, cum le spuneau oamenii, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de producție. În anul 1977 a fost înființata Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării din cele 995 care se ocupau cu agricultura. Albinăritul este o ocupație arhaică practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânării familiilor de albine sălbatice, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată bază meliferă, apicultura este practicată și astăzi exclusiv
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
au fost înființate întovărășiri zootehnice, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de Producție. În anul 1977 a fost înfințată Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării, din cele 995 care se ocupau cu agricultura . Albinăritul este o ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânarii familiilor sălbatice de albine, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
sate Copălău și Cotu au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor au fost agricultura (se lucra pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea, 55 case cu 192 de locuitori, din care 16 erau educați. În prezent principala ocupație este agricultura și creșterea animalelor. Învățămîntul s-a dezvoltat mai ales după 1865, până atunci, copii învățau să scrie și
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
le este veche Ocina, iar cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Radu Grama, prețul fiind 30 de florini, să le fie de ocina și ohaba lor și copiilor lor, nepoților și Strănepoților lor, începând de la vamă oilor, vama porcilor, de la albinărit. Nimeni să nu‘i tulbure, sau să-i împiedice, acela va primii rău și urgie de la domnia mea. “* Martori .' Jupan Voicu Dobriță, jupan Galea, Ștefan Turcul.”. Acest act din 1461, februarie, 10, se găsește la Arhivele statului, din Craiova, Fond
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
broaște. Dintre batracieni mai existau broasca râioasă, brotăcelul verde, de copac și broscuța cântătoare, cu burta portocalie. Acestea au supraviețuit într-un număr mult mai mic. Mai exista și un peștișor interesant, numit fâță. Se cresc și ceva albine, dar albinăritul nu este răspândit la câmpie. Dintre reptile se pot aminti existența șopârlelor, a gușterilor, a câtorva șerpi și a broaștelor țestoase de apă. Șerpii mai răspândiți sunt cei de casă, cu tâmplele galbene. Mai erau și șerpi de apă și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
avarii și ungurii. Deși unele dintre aceste populații i-au subjugat pe slavii așezați în zonele sus-numite, cuceritorii au lăsat puține urme durabile. În această perioadă, mult mai importantă a fost expansiunea slavilor în regiune. Ei se ocupau cu agricultura, albinăritul, dar și cu vânătoarea, pescuitul și creșterea animalelor. Până în secolull al VI-lea, slavii au devenit grupul etnic majoritar în câmpiile est-europene. Până in acest moment, slavii s-au despărțit din punct de vedere lingvistic în trei ramuri principale: de
Slavi estici () [Corola-website/Science/299150_a_300479]
-
pentru 3000 de zloți tătărăști, care la rândul lui dăruește satul Vălcești mănăstirii Galata. Din documente, reiese faptul că locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivând plante (orz, ovăz, bob), crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în satul Vălcești existau 5 mori. Urmașii lui Petru Șchiopul vor întări satul Vălcești mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de Ieremia Movilă, la 16 noiembrie 1607 de Mihail Movilă, 11 mai 1603 de
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
din județul Vâlcea, Oltenia, România, atestat in anul 1548. Satul este situat la 15 km de Horezu și la 5 km de comuna Slătioara, locul de naștere a lui Dinu Săraru. Oamenii din sat se ocupă cu creșterea animalelor, cu albinăritul, și cultivă viță de vie, pomi fructiferi, porumb, cartofi etc. În apropiere se află obiective turistice importante, precum mănăstirile Horezu și Polovragi, precum și Peștera Polovragi. Segment din revista "Magazin istoric" anul V nr. 9(54) SEPT 1971 " Capriciile puterii Șirul
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
animalelor ori agricultura de subzistență. Ocupațiile acestea tradiționale sunt redate prin expunerea unor obiecte autentice folosite în gospodăriile vechi, sau în minele din apropiere. Este vorba de unelte agricole, obiecte de uz casnic, unelte pentru minerit, sau ustensile i pentru albinăritul tradițional. Frumusețea portului popular, a cântecelor și obiceiurilor tradiționale - atât de frumos cântate de Martin Opitz în lucrarea amintită, a fost redată prin reprezentarea a două costume populare autentice din zonă, de bărbat, respectiv de femeie, precum și a unor țesături
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită și prin bogățiile ei naturale. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de greci pentru construcția corăbiilor. Din timpuri
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Între anii 1896 și 1898 a ffost înalțată noua biserică de piatră. În 1904 Cărlătenii făceau parte din volostea Slobozia-Bălți. În sat erau 169 case, cu o populație de 1245 suflete. Țăranii posedau pământ 2277 desetine. Sătenii se ocupă cu albinăritul. Împrejurul satului era ocupat de vii și livezi. Către anul 1923 populația satului a juns până la 2,5 mii de persoane în 850 de case. În sat funcționa o școală primară, o moară, o băcănie, 3 cârciumi, primărie. În 1940
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură. Mai multe familii de prisăcari Soții Iurie și Mariana Turtureanu preconizează construcția unui muzeu al albinăritului. În localitate activează clubul de fotbal FC Spicul Chișcăreni, care din sezonul 2015-2016 evoluează în Divizia „A”, eșalonul secund al fotbalului moldovenesc. Un anumit timp , începînd cu anul 1997 a fost Ministrul Învățămîntului al RM.
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]