102 matches
-
pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum de cioban cu saricăă. Dintre ocupațiile secundare am prezentat: albinăritul, vânătoarea și pescuitul. Toate cele trei ocupații au avut condiții prielnice de dezvoltare în județul nostru. Albinăritul a fost favorizat de existența a numeroase plante melifere. Mierea avea multe întrebuințări: ca aliment dar și ca medicament. Ceara era materia primă pentru lumânările folosite la iluminatul tradițional. Din fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
materia primă pentru lumânările folosite la iluminatul tradițional. Din fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
interes național, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" poate propune Guvernului concesionarea acestora, în condițiile legii, agenților economici autorizați și populației locale, care are drept de preferință. Valorificarea resurselor naturale prin activități economice tradiționale - pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și a faunei naturale terestre și acvatice, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului și vînătorii sportive, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepția brațelor Dunării -, desfășurate pe terenurile aparținând domeniului public de interes național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114430_a_115759]
-
care trebuia întreținut, aceasta va trebui să-i plătească ceasornicarului Klein un salariu anual de 30 de florini (1735). Apicultorii din districtul Ciacova s-au dovedit a nu fi buni cetățeni, fiindcă în 1737 nu și-au plătit impozitul pe albinărit. Asta dacă nu luăm în seamă vreo boală care să fi decimat familiile de albine. Dacă în 1719 lucrătorii de la fortificațiile Timișoarei primeau drept salariu zilnic trei crăițari și o pâine, în ianuarie 1739 ei primeau câte 12 crăițari fără
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
broaște. Dintre batracieni mai existau broasca râioasă, brotăcelul verde, de copac și broscuța cântătoare, cu burta portocalie. Acestea au supraviețuit într-un număr mult mai mic. Mai exista și un peștișor interesant, numit fâță. Se cresc și ceva albine, dar albinăritul nu este răspândit la câmpie. Dintre reptile se pot aminti existența șopârlelor, a gușterilor, a câtorva șerpi și a broaștelor țestoase de apă. Șerpii mai răspândiți sunt cei de casă, cu tâmplele galbene. Mai erau și șerpi de apă și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
numeroase sînt seriile întregi de derivate, forme care atribuie noțiunii o mai mare persistență. Cea mai reprezentativă serie e construită cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a IV-a (-it), frecvent atașat sufixului de agent -ar, producînd deci varianta -ărit: albinărit, beșlegărit, căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
epitafe este că prin "povestea" la prima persoană, dar transmisă printr-o "străină gură", a vieților celor trecuți dincolo se realizează o succintă cronică a lumii românești dintr-un sat din Nordul țării, unde bărbații erau ocupați cu păstoritul, cășăritul, albinăritul, cu lucrul în mine sau, în pădure, cu țapinele, iar femeile (boresele) cu țesutul sau cu croitoria. Aproape toți se prezintă a fi "muncitori", "cinstiți", "de omenie", crescînd copii (coconi) pe care i-au învățat să "facă bine", "să fie
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
o indiancă, Amulya Malladi, stabilită în Danemarca. Pornind de la o metaforă pe care o folosise și Al-(a-hiz - cuvintele unei limbi necunoscute sunt ca un zumzet de albine - Sunetul cuvintelor e povestea unei tinere afgane refugiate în Danemarca, unde învață albinăritul și descoperă legile noii vieți prin lentila socială a stupului. Nici autoarea (născută în 1974 la Sagar, Madhya Pradesh, cu o licență în Electronică la Hyderabad și o experiență de jurnalistă în SUA, unde a trăit din marketing pentru o
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
turiștilor este dat, adesea, de următoarele activități: - cositul fânului, adunatul și realizarea căpițelor; - creșterea animalelor, inclusiv activități legate de hrănire, muls, îngrijit etc.; - pescuitul, ca sursă de procurare a hranei, întrebuințând o gama largă de tehnici și unelte (undița, năvodul);albinăritul, ocupație specifică populației de pe acest teritoriu, încă de pe timpul dacilor, ce concentrează o serie de operații care necesită răbdare și pasiune; - prepararea unor produse culinare cu ingrediente primare, fără adausuri chimice, ce duc la obținerea de produse lactate (brânzeturi, cașcaval
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a lui Missouri. Partea centrală are o agricultură intensivă. Clima e o trecere de la temperatură medie la una subtropicală, cu veri călduroase. Se cultivă porumb, ovăz, grâu, bumbac, tutun, viță de vie, fructe. Din zootehnie e frumos reprezentată avicultura și albinăritul. Negrii sunt în număr de 200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Ocupații În trecut, lipovenii, mai ales cei din mediul urban, erau cunoscuți ca buni mici comerciați, birjari sau căruțași, dar și ca meșteșugari pricepuți (tâmplari, fierari, croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se îndeletniceau fie cu vreo meserie, fie cu negoțul. La Iași, capitala Moldovei, ei constituiau o comunitate însemnată în mahalaua de dincolo de Bahlui
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cometa Halley. La curtea jitnicerului Haralambie singura vacă rămasă dintr-o înfloritoare cireadă născu vlăguită un vițel cu două capete, prilej deopotrivă de spaimă și bucurie, căci monstrul fu tăiat, având loc un ultim chef. Birurile creșteau: pe lângă fumărit, văcărit, albinărit, fu născocit doinitul, un bir nou pus pe capul acelora care, ca să-și mai astâmpere amarul, făceau și cântau doine de jale, de haiducie, de înstrăinare. Mulți luau calea codrilor, dar cum nici pe-acolo nu trecea nimeni, luau calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
față, iar Dimitrie, cu cincisprezece ani mai în vârstă, i-ar fi putut fi tată. Fana trebuia să și-l scoată din minte. Răspunse la salutul ceremonios al unui fost coleg, pensionar acum, care se dedicase pentru tot restul vieții, albinăritului. Era un bărbat iute, chipul lui exprima robustețe, o privise cu un gen de superioară ironie, uite, eu am avut înțelepciunea să trec peste hachițele inimii, părea să spună. Bine că toți îi dădeau bobârnace! Categoric, aerul curat și soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să-mi întoarcă de la nevasta-sa privirile în altă parte: — Iaca, vezi știubeiele acestea?... poți zise că-s niște cetăți ale muștelor... Eu am prins aici, într-un copac, un roi, ș-acu ian uită-te dumneata ce de-a albinărit! Ce să faci? Își mai îndulcește omul sufletul din când în când și c-un dram de miere... Face cine cum poate... Cu cofa de brad, Măriuca trecea prin iarbă spre casă și intra pe ușa care însemna în lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în incinta Mitropoliei, o școală, un atelier de pictură bisericească, și un mare muzeu arhidiecezan. La Putna, în 1927, s-a deschis un atelier de strungărie și de sculptură în lemn. S-a aplicat, de asemenea, la mănăstirile din provincie, albinăritul, pomicultura și piscicultura, numind în scopul acesta un consilier special. Din grija părintească pentru preoțime, mitropolitul Nectarie, dorind să le ușureze greul vieții, a zidit între anii 1921 - 1927 căminul preoțesc în care erau adăpostiți consilieri eparhiali, profesori de teologie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
legume, plante textile (inul și cânepa) pentru îmbrăcăminte. Uleiurile și vinuri alese erau importate. S-au descoperit unelte de pescuit, undițe, harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voievodului Ahtum din Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura, grădinăritul, apoi cultura inului și a cânepii, creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" sau în cele limitrofe poate recolta în scop gospodăresc resurse naturale regenerabile și poate folosi unele terenuri din domeniul public de interes național, ieșite temporar de sub ape, pentru activități economice tradiționale, respectiv pășunat, albinărit, culturi agricole, în baza normelor aprobate prin decizia guvernatorului și cu respectarea condițiilor de la alin. (1). Se consideră localități limitrofe următoarele UAT-uri al căror teritoriu administrativ se află parțial în RBDD: Grindu; Luncavița; Niculițel; Isaccea; Somova; Nufăru; Mahmudia; Beștepe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197525_a_198854]
-
erau liberi de orice teamă“ trebuie să înțelegem că erau liberi și de cauzele atâtor îmbolnăviri și că erau sănătoși. La sănătatea lor contribuiau consumul de vegetale, lapte și derivatele sale, precum și după cum afirma Strabon mierea de albine. Precizăm că albinăritul în Dacia era multimilenar. Herodot, comentând expediția lui Darius, spune că nu se putea înainta din cauza norilor de albine. Polibos, Plinius și Dioscoride scriu și ei despre mierea și ceara din Dacia, foarte solicitate pe piețele schimburilor comerciale. Din miere
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din Dacia, foarte solicitate pe piețele schimburilor comerciale. Din miere dacii realizau și licoarea miedului, elixir al vieții. V. Pârvan precizează că acest hidromel era băutura consumată pe scară largă în Dacia alături de vinurile slabe. În perioada daco-romană preocuparea pentru albinărit s-a intensificat și extins. Mierea și produsele ei erau folosite în alimentație, în medicina preventivă dar și ca tratament și refacere fizică fiind recomandate și în medicina populară de astăzi. O divinitate dacică protectoare a albinelor, a fost numită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în vetre. Ar fi demn de reținut și faptul că, în documentale vechi, locurile pe care se făceau lucrări de grădinărie se numeau saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era aducător de însemnate câștiguri, de altfel sub acest aspect ne interesează pasajul reprodus, căci dările acestea, de fapt, nu erau noi. Dimitrie Cantemir, descriind zonele geografice ale Moldovei și înfățișând bogățiile pe sectoare de relief, nu trece cu vederea albinăritul; dimpotrivă, îi acordă un spațiu substanțial în economia discursului său pe această temă. Prin textul pe care îl reproducem, vrem să subliniem temeiul său documentar în problema ce ne interesează acum: „Voi spune ceva cât de cât despre albine, fiindcă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economia discursului său pe această temă. Prin textul pe care îl reproducem, vrem să subliniem temeiul său documentar în problema ce ne interesează acum: „Voi spune ceva cât de cât despre albine, fiindcă eu am băgat de seamă că îndeletnicirea albinăritului nu este neplăcută și poate că nici nu o știe toată lumea (externă, probabil, I. S.). Locuitorii țării trag foarte mari foloase de pe urma lor; toate câmpurile sunt pline de flori dintre cele mai frumoase și cele mai plăcute, iar pădurile le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotărâtă; fiindcă are un miros aproape ca de ambră și ține la razele soarelui, ei o vând cu atât mai scump...”. Superbul elogiu făcut apiculturii românești de marele învățat moldovean ne scutește pe noi de a mai insista asupra însemnătății albinăritului la români. În continuare nu vom face altceva decât să venim cu câteva frânturi din texte documentare care să demonstreze adevărul privind aserțiunea ilustrului învățat. În 10 martie 1662, Mogâldea, fiul Dochiei Bălăneasă, face un zapis de danie la mâna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuie în mod obligatoriu să ne poarte cu gândul la niște practici îndepărtate mult în timp. Căci nu se poate concepe folosirea efectivă a praștiei sau chiar a resteului în timpul când se fac daniile din documentele amintite mai sus. Deci albinăritul se dovedește a fi pe aceste locuri de durată milenară o practică transmisă din generație în generație, cu reglementări ce atestă o indestructibilă continuitate de viețuire, nu în niscai caverne lugubre, ci pe locuri înfloritoare, ce asigurau posibilități și condiții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]