109 matches
-
când trebuie să plece la Vác pentru a executa anul de temniță la care fusese condamnat în urma unui răsunător proces de presă judecat la Cluj. În timpul absenței sale, dar și după reîntoarcerea din iulie 1889, T. este condusă de Septimiu Albini, care nu modifică, în linii generale, orientarea gazetei. Deosebiri esențiale vor apărea din 1896, când proprietatea ziarului și a institutului tipografic trece de la Eugen Brote, obligat să se autoexileze în preajma procesului memorandiștilor, la Ioan Rațiu. T. devine astfel un oficios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
tradiționale (1896 și 1897) și un supliment literar („Tribuna literară”, între 1900 și 1902). Din redacție au mai făcut parte, alături de I. Slavici, D. Comșa și D. Popovici-Barcianu, care erau și membri ai comitetului redacțional, V. Mangra, G. Coșbuc, Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu, G. Bogdan-Duică, iar după 1896 Elie Dăianu, I. Scurtu și, probabil, Andrei Bârseanu. T. apare într-o perioadă când burghezia română din Transilvania se reorganiza în cadrul Partidului Național Român, căutând mijloace noi de acțiune. Grupul condus de I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
G. Bogdan-Duică, redactor care semnează în T. articole politice, culturale și de istorie, cronici literare, recenzii și însemnări, traduceri și preia de la Slavici rubrica „Revista literară”. Cu articole politice, de economie, pedagogie și de critică literară au mai colaborat Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu (între 1891 și 1895), Zacharia Boiu, Eugen Brote, D. Comșa, Al. Grama, L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și Septimiu Albini, Virgil Onițiu, Ion Pop-Reteganul, Ion Russu-Șirianu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Enea Hodoș, Ion Gorun, Valeriu Braniște, Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
și însemnări, traduceri și preia de la Slavici rubrica „Revista literară”. Cu articole politice, de economie, pedagogie și de critică literară au mai colaborat Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu (între 1891 și 1895), Zacharia Boiu, Eugen Brote, D. Comșa, Al. Grama, L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și Septimiu Albini, Virgil Onițiu, Ion Pop-Reteganul, Ion Russu-Șirianu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Enea Hodoș, Ion Gorun, Valeriu Braniște, Petre Dulfu, Silvestru Moldovan, Grigore Sima al lui Ion. În jurul anului 1900 au diferite contribuții Ilarie Chendi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
literară”. Cu articole politice, de economie, pedagogie și de critică literară au mai colaborat Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu (între 1891 și 1895), Zacharia Boiu, Eugen Brote, D. Comșa, Al. Grama, L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și Septimiu Albini, Virgil Onițiu, Ion Pop-Reteganul, Ion Russu-Șirianu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Enea Hodoș, Ion Gorun, Valeriu Braniște, Petre Dulfu, Silvestru Moldovan, Grigore Sima al lui Ion. În jurul anului 1900 au diferite contribuții Ilarie Chendi, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Andrei Bârseanu, Jean Bart. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
n-avea nici o stradă cu aspect convingător urban, se înălțau și câteva reședințe particulare, ce mie mi se păreau „castele“, deși nu erau decât vile etajate: locuința doctorului Pironcof, în fundul unei grădini ca un mic parc, ori aceea a avocatului Albini, situată chiar pe muchia de sus a dealurilor ticsite de vii, ce coborau pe valea unde Mureșul își așezase comod albia, făcând loc, pe malul dinspre oraș, căii ferate ce servea trenurile spre Cluj sau București. În acest orășel, se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Valea Mureșului, pe partea ei dinspre oraș; pe partea cealaltă, se aflau un important sanatoriu de boli pulmonare, cu fața camerelor spre vale (mă impresionau, plimbându-se prin parcul stabilimentului, pacientele tinere și gălăgioase în halatele lor cărămizii), „castelul“ lui Albini, Liceul „Titu Maiorescu“, unde am fost înscris și eu în clasa a treia, și „cimitirul eroilor“, unde asistam și noi, școlarii, la ceremonie, cu ocazia „Zilei eroilor“. În călătoriile cu trenul, de câte ori am străbătut Valea Mureșului pe acolo, n-am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mitologice [...], sacrul este camuflat, e «îmbrăcat» în cel mai obișnuit veșmânt al profanului. Numai cine este inițiat poate pătrunde dincolo de aparențe. Esența sacră se dezvăluie numai celui ce știe să vadă“. Reapar aici câteva personaje din narațiunile anterioare (Ieronim Thanase, Albini), iar ideile din Noaptea de Sanziene, Uniforme de general, Incognito la Buchenwald, În curte la Dionis sunt reformulate, însă cu un alt scenariu, despre tehnica mântuirii și inițierii în libertatea absolută. În Nouăsprezece trandafiri, Ieronim Thanase, Laurian Serdaru, Anghel D.
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
fără urmă, ei ies din lumea aceasta, a timpului concret. Pe 27 decembrie, Damian se trezește la spital bandajat, căci fusese găsit după opt, nouă ore, pe jumătate îngropat în zăpadă, însă el nu știe ce s-a întâmplat. Dar Albini, conducătorul anchetei, îi explică că a fost găsit la zece kilometri de Casa de Odilmă pe o buturugă, în zăpadă, aproape dezbracat; s-au făcut analize, dar nu era cazul unei beții, cum se presupusese, căci nimeni nu-și putea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
fost găsit la zece kilometri de Casa de Odilmă pe o buturugă, în zăpadă, aproape dezbracat; s-au făcut analize, dar nu era cazul unei beții, cum se presupusese, căci nimeni nu-și putea justifica de ce a fost găsit astfel. Albini este interesat să afle ce s-a întâmplat după 11:30, „când sania în care te găseai Dumneata, Maestrul Pandele, Niculina și Serdaru, și care se afla în fruntea coloanei, sania aceasta s-a făcut nevăzută...“. Damian are o relatare
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
discută despre un al patrulea, doctorul Aurelian Tătaru, mort în împrejurări obscure. Moartea se întâmplase la Poiana Dornei, loc retras de lume, lângă o cabană singuratică, în ziua de Sânziene (timp cu valoare magică). Cel care cunoaște adevărul este Emanoil Albini, anchetator dibaci. El reprezintă spiritul realității profane, în timp ce ceilalți, trădați de memorie, suferind de amnezie, participă la altă realitate, mitică. Doctorul caută în cărțile sacre urmele acestei funcțiuni vechi și crede că șansa de a le descoperi i-o oferă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
care plutea în aer se adăuga un frig foarte aspru (sub 20° minus, deoarece clima Sofiei, aflată pe un platou înconjurat de munți și adăpostit de furtuni, este destul de aspră. Panorama o amintea prin cîteva puncte pe aceea a munților albini văzuți de la Roma. Orașul însuși, care pierduse orice caracter oriental și turcesc printr-o demolare radicală, operă a primarului Petkov asasinat mai apoi tocmai din cauza acestei operațiuni făcută manu militari era un oraș de locuințe foarte asemănătoare, prin aspect și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
participă împreună cu Valer Moldovan, Ilie (Miron) Cristea, Iuliu Maniu și Aurel Vlad la Congresul studențesc de la Constanza (Elveția), iar în luna mai a aceluiași an, face parte din Biroul de presă al procesului Memorandului, condus de Vasile Lucaciu și Septimiu Albini. Reîntorcându-se în țară se stabilește la Timișoara, unde conduce ziarul „Dreptatea”. În 1895, Ion Rațiu, președintele Partidului Național Român, îi încredințează direcția „Tribunei” din Sibiu, pe care o conduce până în 1900. În 1900 rămâne văduv cu doi copii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
pascale; Sfintele Paști; sfînt; simplitate; suflet; șașlîc; tandrețe; tăia; tinerețe; tînăr; turc; umil; urs; vacă; vale; vegetarian; viață; vie; vin; vînăt; voie; zburdalnic (1); 779/155/61/94/0 miere: dulce(413); albine(121); albină(116); dulceață(21); urs(14); albini(9); ceai(5); lapte(5); zahăr(5); borcan(4); sănătate(4); albina (3); aliment(3); bucurie(3); bună(3); gustoasă(3); stup(3); de albine(2); delicios(2); diabet(2); galben(2); galbenă(2); greață(2); mere(2); plăcere(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
B. a făcut politică liberală, fiind după 1895, în câteva rânduri, deputat. Un prețios document, Note politice. 1906-1914, se referă și la această experiență. Opiniile cu privire la problema națională sunt exprimate în broșurile Politica românilor din Ungaria (1909, scrisă împreună cu Septimiu Albini și semnată B-A) și Pentru lămurirea situației (1914, sub pseudonimul Ion Frunză). B. are o remarcabilă operă de filolog și cercetător al istoriei literare, axată pe câteva direcții principale: editarea de texte vechi - Psaltirea scheiană, câteva tipărituri coresiene, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
Un consilier local din Albenia, dat dispărut în Italia, a fost găsit mort pe un câmp din România. Roberto Zelioli era consilier local în Albinea (Reggio Emilia) și a dispărut de-acasă în noaptea de 28/29 decembrie 2013. Timp de aproape două luni familia nu a avut nicio veste despre bărbatul în vârstă de 52 de ani, însă vineri o veste a căzut ca
Mister! Un consilier, dat dispărut în Italia, găsit mort în România () [Corola-journal/Journalistic/54755_a_56080]
-
Ion Buzași Numele lui (1861-1919) îl găsim doar în antologiile de literatură ardeleana din a doua jumătate a veacului trecut, alcătuite de Gh. Cardaș, Ion Breazu ș.a. Fără să fie un scriitor mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră au fost arme de luptă pentru obținerea drepturilor naționale și pentru realizarea unității naționale. Tatăl său fusese vicetribun în oastea lui Axente
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
lîngă misiunea natională-politică, în vederea căreia au înființat acest organ, cel dintâi cu apariție zilnică peste munți, au de îndeplinit și o misiune cultural-literară". Publicația sibiana a avut numeroase "procese de presă", iar unii dintre redactorii ei, printre care și Septimiu Albini, sunt semnatari ai Memorandum-ului (din 1892-1894). Refuzând să se supună unei sentințe judecătorești, în urma procesului memorandist, de condamnare la închisoare, părăsește Transilvania și se stabilește la București, unde timp de aproape un sfert de secol activează că ziarist și
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
naționale. Are bucuria, ca și alți ardeleni să supraviețuiască acestui act istoric, să se întoarcă în satul copilăriei sale, Cut, din județul Albă, unde se săvîrseste din viață în 1919. Ediția alcătuită de Ilie Moise reține din scrierile lui Septimiu Albini publicate în cvasitotalitatea lor în coloanele Tribunei sibiene, scrieri literare, în primă secțiune, si scrieri pedagogice (în cea de-a doua). Scrieri literare "sunt propriuvorbind două: Un sărac avut și O seară în Brustureni. Cu ele se ilustrează genul de
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
127). Direcția nouă în Ardeal este o scriere maioresciana nu numai prin titlu, ci mai ales prin susținerea principiului fonetic în scrierea limbii române, desolidarizându-se de etimologismul învățatului blăjean Cipariu, pe care-l ascultase în anii de liceu. Septimiu Albini a fost mai ales un dascăl. Alcătuind o monografie a Școlii de fete a Asociatiunii o recomandă pentru condițiile civilizate de studiu și pentru calitatea prestației didactice a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
Școlii de fete a Asociatiunii o recomandă pentru condițiile civilizate de studiu și pentru calitatea prestației didactice a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri, Septimiu Albini este de acord cu studiul unor limbi de cultură și civilizație pentru lărgirea orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri, Septimiu Albini este de acord cu studiul unor limbi de cultură și civilizație pentru lărgirea orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe ci educația: "Școlile noastre românești pentru noi sunt o necesitate națională. Să le păzim cu scumpătate, să le apărăm cu toate puterile noastre!... Și, daca
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
la Viena, în vremea cât fusese acolo Ciprian Porumbescu. E la curent cu legea cetățeniei sau indigenatului, e chiar mâhnit că fetițele din Ardeal nu pot urma cursuri la Institutul Oteteleșanu. Poate fi un gazetar din anturajul lui Slavici, Coșbuc, Albini, Brote, Russu- Șirianu, G. Bogdan-Duică, tineri care au trecut cu toții prin România. Deocamdată identificarea pseudonimului „Mitică” rămâne o enigmă ce va trebui dezlegată în viitor.
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
bolți viclene... Peisaj de august Ah, nouri negri pe cerul viclean. Aerul mușcă zăbala calului. Arborii-mi zdrelesc privirea, mâinile, coamele anului. Nori se-mbulzesc pe bolți însemnate. Ah, dimineață zdrențuind așteptări! Cerul se-nclină, păsări adulmecă crestele nevăzutelor țări. Albini se învârt în cercuri profane. Și-i atâta-ntuneric, încât în duh te arunci, ca delfinii speriați în asprul văzduh! Brusc cineva face lumină. Liniștea toarce, înceată felină. Caii sălbatici din bolta vicleană turma de nori la păscut o mână
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
din New Hive City, dar nu vrei să lucrezi la Honex, ce te împiedică să faci ce dorești, adică să evadezi în lumea oamenilor și să te împrietenești cu ei (care nu sunt „Bee-ish“)? Aventura eroului te învață să gândești „albinește“ („thinking Bee“), lăsând morala să se așeze pe fundul borcanului. Lăsați Xanax-ul. Încercați Bee Movie. Interviu îți dă și el același soi de delicii aproape gastronomice. Pasta din care e făcut, o lungă discuție purtată între doar două personaje, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]