109 matches
-
galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și NATO, fiecare cu seria aferentă de momente alcătuitoare. Simplificând și apelând la metaforă, se poate spune despre acest volum publicistic că este un fel de manifest public de corectare a comportamentului neglijent (inconștient sau cu tendință), un autentic proiect individual spre uzul colectiv, o pledoarie deschisă pentru decența
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
realitatea. Jurnalul e fantasmarea unei zone care să poată accepta nume propriu. Personajul conturat ca proprietar al zonei e o ficțiune, nu i se mai poate pretinde să răspundă pentru faptele sale; dar e și cea mai „adevărată” dintre ființele alcătuitoare ale eului. În Jurnalul lui Gide stă scris: „nu de mine m-am interesat, ci de conflictul anumitor idei cărora sufletul meu le-a fost doar scena și în care funcția mea nu era atât aceea de actor, cât aceea
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
Pentru asigurarea unei informări cât mai bogate, catalogul bibliotecii poate fi îmbogățit și cu alte fișe, având ca vedete auxiliare următoarele responsabilități: A) vedetă la nume de persoane fizice, de colectivități, de denumiri geografice Coautor, traducător, prefațator, postfațator, culegător, compilator, alcătuitor, întocmitor, adaptator, editor, continuator, redactor, coordonator, adnotar, ilustrator, colectivitate studiată în lucrare, localitate, regiune geografică, țară studiată în lucrare B) vedetă la titlu Ø Pentru o lucrare descrisă la un autor, menționat în altă parte decât pagina de titlu Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or, înțelegerea unui organ de conducere presupune înțelegerea mecanismelor de decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește despre „Republica Vrancei”. Două idei sunt atașate acestei denumiri. Prima a exprimat-o clar Cantemir și privește autonomia acestui ținut față de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
din cinci secțiuni care, la origine, nu au altă legătură între ele decât prezența aceluiași personaj (și nici măcar, întrucât vom vedea că partea a doua cuprinde o „Apocalipsă a lui Noe” de sine stătătoare). Dar să enumerăm cele cinci secțiuni alcătuitoare: - I-XXXVI: Preambul. Cartea veghetorilor (redactată spre mijlocul secolului al III-lea î.Hr.); - XXXVII-LXXI: Cartea Parabolelor lui Enoh (secolul I î.Hr.); - LXXII-LXXXII: Tratatul de astronomie (prima jumătate a secolului al II-lea d.Hr.); - LXXXIII-XC: Cartea viselor (circa 164 î.Hr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
judecărei și, mai pe urmă, când socoate, se numește socotință sau rație; din aceste purced trei secții ale logicei analitice, din cari, cea întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca un ce deplin hotărât sau singuratic pentru aceea obiectul uitatului este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai în minte. Părțile alcătuitoare ale conceptului Fiindcă tot conceptul din înfățoșări alcătuindu-se și însuși este înfățoșare, apoi în toată înfățoșarea se deosebește materia și forma, pentru aceea și părțile alcătuitoare ale conceptului sunt materia și forma. Materia conceptului sunt acele mai mici înfățoșări
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai în minte. Părțile alcătuitoare ale conceptului Fiindcă tot conceptul din înfățoșări alcătuindu-se și însuși este înfățoșare, apoi în toată înfățoșarea se deosebește materia și forma, pentru aceea și părțile alcătuitoare ale conceptului sunt materia și forma. Materia conceptului sunt acele mai mici înfățoșări, pe cari le cuprinde în sine conceptul, adică spre care se poate el raporta ca și o notă. Iară forma se cuprinde în împreunarea notelor într-o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aceste idei atuncea numai vor intra în comerțul național când se vor însemna cu termini potriviți cu spiritul nației și cu firea limbei naționale. Deci fireasca cultură a limbei este însemnat obiect al literaturei. Despre judecăți (județuri) Priceperea și părțile alcătuitoare ale județurilor. Priceperea județurilor. - Noi nu numai formăm reprezentații și județuri, ci și hotărâm cum se au ele între sine când se rapoartă cătră acel obiect pre care îl înfățoșăm și așa ni le închipuim cu această hotărâtă relație. Făcând
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cuviință a două sau mai multor înfățoșări între sine, care hotărăște spunîndu-se cu cuvinte se numește propoziție sau enunciație (spunere). Deci orice se va spune de județuri aceea se va înțelege și despre propoziție sau spunere. 571 {EminescuOpXV 572} Părțile alcătuitoare ale jud[ețelor]. Fiindcă județul în genere privindu-se este o speție din cugetare și apoi toată cugetarea are forma și materia sa, pentru aceea și fiecare județ se compune din materie și din formă. Materia județului sunt acele înfățoșări
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
A doua zi, sutașul Iahuben era pe zidul palatului. Acest palat uriaș cu câteva sute de încăperi se afla așezat pe o colină rotundă din mijlocul unei mari câmpii pe care era împrăștiat orașul celei dintâi dintre cele zece țări alcătuitoare ale Atlantidei, ascultând toate de regele atlant. De pe zidurile late de câte zece pași, pe coama cărora stăteau străjile, Iahuben privi cu nesaț în primele două zile întinderile sclipind la soare în câteva culori ale străzilor largi, cu case zidite
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
În chiar clipa supunerii; face uz de normă, dar i se și sustrage; o domină și este, la rândul său, dominat de ea. Ce fire dublă și schimbătoare! Pentru a putea intra În acest joc, dandysmul recurge la toate subtilitățile alcătuitoare ale grației care o compun asemeni nuanțelor prismei, ce alcătuiesc opalul reunindu-se. Asta avea Brummell! Avea grație, așa cum o dăruiește cerul și cum, deseori, constrângerile sociale o falsifică. El o avea din plin și răspundea astfel nevoii de capriciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a construi Statul întemeindu-se asociații profesionale. În rezumat, "voim să construim Statul social și corporativ în strânsă corespondență cu constituția naturală a societății. Familiile, cătunele, municipiile, corporațiile unde se află toți cetățenii, cu libertățile lor juridice fundamentale, sunt organismele alcătuitoare ale națiunii, și, ca atare, trebuie să intervină direct în constituirea Corpurilor supreme ale Statului: iată o expresie, mai fidelă ca oricare alta, a sistemului reprezentativ". Aceasta este cea dintâi formulare a principiilor care vor sta la temelia noii Constituții
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
era preludiul despărțirii veșnice. „- Doamni, facă-se voia Ta... iartă-mă, Doamni...fă-ți Milă de sufletul meu. Doamni! ..Tatu nostru carele... carele ești în..!“ Și suspină adânc... înțepeni cu gura larg deschisă, cu răsuflarea tăiată... Îi tremura duhul, stihia alcătuitoare. Vedenia mai stărui câteva clipe, apoi se prelinse, printre cetele genunilor... și, rămase cu ochii înțepeniți pe sfânta icoana. Un urlet înfricoșător sfâșie ca un trăsnet geana nopții. Suru urla... urla pentru ultima oară pentru bătrânul care îl încălzise la
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
direcții ale preocupărilor omului de știință, nu înainte de a pătrunde - fie și episodic - în zbuciumata-i biografie și, pe de alta, să omagieze postum scurgerea celor 80 de ani de la nașterea savantului. Aidoma altor inițiative de aceeași factură, selecția materialelor alcătuitoare prezentului volum rămâne fatalmente subiectivă; pentru că, în încercarea temerară de ierarhizare valorică a lor, ori de fixare a unor criterii care să corespundă, din perspectivă tematică sau cronologică, așteptărilor legitime ale celor interesați de gândirea istorică și de opera științifică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
membrilor lor. Aici compusul social nu este numai neasemănător elmentelor sale, cum se întîmplă de obicei, el fiind mai curînd produsul combinației, nu suma acestora din urmă; ci de obicei are o valoare mult mai mică decît cea a elementelor alcătuitoare. Dar faptul acesta nu e valabil decît pentru mulțimi sau pentru adunările care se apropie de ideea de mulțime. În schimb, acolo unde domnește mai mult spiritul de corp decît spiritul de masă se întîmplă adesea ca, sub geniul unui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
c'est exploiter leș ressources d'un capital imaginaire de comportements possibles, souhaitables, acceptables" [Heinich, p.340, subl.n.]. "Homo ludens, ființa poate deveni tranzitoriu egală cu orice rol și-ar asumă, este produsul unor "mecanisme" sociale care permit "pieselor" alcătuitoare un "joc" maxim (...) ideea că viața socială se consumă că ruptură între a fi realmente ceva și a reprezenta ceva doar" [Huizinga, p.18,19]. " Pentru că este rol ales și nu impus, omul începe să se simtă mai aproape de esență
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
615. 153 E. Cassirer, Fondation naturaliste et fondation humaniste de la philosophie de la culture, în vol. L'idée de l'histoire, Cerf, 1988. 154 V. Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru, p. 56. 155 Pot fi socotite lucrări alcătuitoare ale sistemului filosofic al personalismului energetic, mai cu seamă, următoarele: Elemente de metafizică, 155 V. Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru, p. 56. 155 Pot fi socotite lucrări alcătuitoare ale sistemului filosofic ersonalismul energetic, Vocația..., Timp și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru, p. 56. 155 Pot fi socotite lucrări alcătuitoare ale sistemului filosofic al personalismului energetic, mai cu seamă, următoarele: Elemente de metafizică, 155 V. Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru, p. 56. 155 Pot fi socotite lucrări alcătuitoare ale sistemului filosofic ersonalismul energetic, Vocația..., Timp și destin; A se vedea în privința opiniei lui Motru despre propriul sistem Revizuiri și adăugiri 1944 II, Editura Floarea Darurilor, București, 1996, pp. 195-196. 156 C. Rădulescu-Motru, Timp și destin, p. 8. 157
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
implică atât capacitatea de reprezentare (obiectivare, valorizare), cât și pe aceea de formulare (alegere, articulare) din partea profesorului, ori de referențialitate și interpretare din partea elevului. Sensul și semnificația discursului didactic depind, în egală măsură, de înțelegerea întregului, dar și a părților alcătuitoare. Unitatea și integralitatea analizei semiotice rezultă din faptul că fiecare dimensiune se realizează prin participarea celorlalte. Nu ne putem imagina performativitatea discursului didactic în afara respectării normelor de ordin logic sau în afara receptării referinței tematice. O parte interesantă și utilă a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se poate preciza că, dacă vorbirea este activitatea de folosire a limbii, discursul este realizarea individuală acestei activități, iar textul este finalizarea și concretizarea ei89. Ca orice entitate lingvistică, discursul are o latură formală, reprezentată de înlănțuirea elementelor de vocabular alcătuitoare, și o latură de conținut, care nu rezultă întotdeauna din însumarea conținuturilor acestor elemente, ci este rezultanta specifică tipului de combinare a lor. Mobilul realizării discursului constă în necesitatea comunicării și este plasat deci în afara limbii, dar concretizarea lui antrenează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
constituie, așa cum ar părea la o primă vedere, o zonă puțin extinsă a limbii, încît să reprezinte doar un adaos întîmplător și neglijabil în alcătuirea discursului în general. Trasătura hotărîtoare în cazul discursului repetat este maniera de înlănțuire a elementelor alcătuitoare, manieră ce este în mod esențial tributară unui tip de organizare a unui conținut ideatic din perspectiva unei experiențe uneori neîntrezărite de vorbitor, dar care este actualizată potrivit împrejurărilor momentane. Funcțiile de bază ale limbii De-a lungul timpului, s-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestor relații decurg atît interminabilele clasificări în care discursul individual, tipul de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r a f i e Austin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
director, din 1830, al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în limba română din Banat. Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]