759 matches
-
au stricat însă chiar și dincolo de marginile revistei. Nae Ionescu a ajuns astfel o victimă colaterală a adversităților și polemicilor lui Lucian Blaga. Etica îndoielnică a gestului său e agravată de faptul că el însuși se folosise de triada pelerin-amant alchimist în cursul Istoria religiei absolute, fără să-i acorde vreun credit lui Evelyn Underhill, deși, precum se vede, i-a fost mult mai fidel decât colegul său de la București. Aceasta explică însă acel avertisment „nepublicabil “ pe care îl pusese pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu „își atribuie analiza ce va urma, și anume cea a tipurilor de mistici clasificați pe criteriul temperamentului“. Fără alte comentarii. Așa cum afirmase, Nae Ionescu nu preia mecanic această tipologie. El abordează cele trei tipuri mistice - pelerin, amant și alchimist la Underhill, pelerin, mire și sfânt (sau ascet) la el - din perspectiva relevanței lor metafizice. Dacă Underhill se pierde în descriptivism și citate, profesorul român expune sistemic și precis. Chiar și ceea ce preia e redat mai clar și mai interesant
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lumină până acum. În fine, în prelegerea a XXII-a, Tipul sfântului, Nae Ionescu se depărtează cu totul de Underhill. Aceasta, după ce situează ultimul tip în registrul renașterii, remodelării sau transmutării sinelui, se ocupă exclusiv de „filozofii ermetici“, numiți și alchimiști spirituali, și de limbajele lor simbolice (chimic, astrologic, heraldic și zoologic). Profesorul român, în schimb, abordează o largă gamă de probleme legate de viața sfântă: cele două feluri în care ființa supremă poate fi în om; primejdiile vieții sfinte, faptul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
asta? A dat din umeri. — Ești mărginit, i-am spus fără milă. Hai, mă, zi-mi că știi. Nu? Păi Opera de artă e Piatra filozofală, nu? Opera cea mare, Magisterul. Ha? Nu? Am tras cu ochiul spre păunul Martin. — Alchimiștii îi mai spuneau și cauda pavonis, coada de păun. Știți că pe frontispiciul bestiarelor din Renaștere păunul înlocuia de multe ori reprezentarea omului din vedenia lui Iezechiel, alea patru hayoth hakodesh, știți? Și m-am apucat să recit ca dintr-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
dovedesc că opera de artă, acel Kunstwerk al lui Heidegger, nu-i altceva decât Piatra perfectă pe care o plămădește Adeptul hermetic? Arta, die Kunst, e obținerea Pietrei. Și știți cum numesc ei materia folosită? Mm? Nu? Și Heidegger, și alchimiștii o numesc pământ, die Erde. ÎRăbdare, triste cititor, futaiul vine imediat.) Max mi-a surâs politicos. Liza îmi pregătea patul și îi admiram gesturile precise în vreme ce gesticulam febril: — Uite, fiți atenți, textul lui Heidegger începe așa: care e raportul între
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
un aer straniu și ușor exotic. Ea este una dintre puținele lucrări cu acest subiect, apărute la noi în ultimii cincizeci de ani, în care Brâncuși nu este nici țăran, nici mag, nici inițiat în sens larg, nici mason, nici alchimist, nici histrion, nici sfînt și nici Dumnezeu însuși, ci, pur și simplu, un artist, un creator de forme și un spirit obsedat de găsirea maximei concizii în expresia plastică. Și tocmai pe fondul acestui dezechilibru dintre cantitatea de fabulație și
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
și tot așa, la nesfârșit. Iar dacă "gândirea în sine nu e o formă de adevăr, atunci adevărul nici nu există și nici necesar nu mai e" (p. 475). Ancheta judecătorului se dovedește zadarnică, reconstituirea e imposibilă. Este Sadim un alchimist care a reușit să obțină aburul iubirii? Este Victima repetabilă un omolog ficțional al lui Isus Cristos, așa cum minunile personajului, ca și anumite sugestii ("satul Imaus", "hanul lui Cliopa") ne-ar putea indica? E posibilă realizarea unui proiect de fericire
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
Barbu Cioculescu Îl regăsesc pe Ion Barbu al perioadei din După melci, fastuos, inepuizabil și înalt sugestiv, în primul poem al Ilenei Roman, La Castel din volumul Figuri de stil. Cu oarecare emoție: o înșurubare într-un Castel - al Alchimistului - figura într-unul din propriile-mi tomuri de versuri. Multe se pot petrece într-un castel pustiu/părăsit, în evuri revolute zidit și de generații de mult stinse locuit, până la extrema oboseală a podelelor, podețelor, cuhniilor. Ileana Roman a simțit
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
a Boemiei și a Pragăi din epoca lui Jan Hus am achiziționat-o în cartierul evreiesc, după ce bătusem toată noaptea străzile înguste și întortocheate, cercetând dughenele de antichități atât de numeroase în orașul de pe Vltava - cândva, un renumit centru al alchimiștilor din Europa... Topografia visurilor mele", la care faceți referire, citând dintr-un eseu al meu, se pliază pe aventurile spiritului, e o hartă a proiectelor mele literare, pe care le nutresc din cele mai diverse surse. Cumulate, acestea ar alcătui
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
fum pe grătarul zilelor fără sens am simțit cărbunii încinși mușcând din tălpile mele care pășesc ușor să nu deranjeze pe nimeni căpșunile speranțelor mele, culese cu grijă au fost trecute fără milă printr-o mașină de tocat. eroul meu alchimist, iluzionist, spiritist recompune-mă în întregul vieții tale, adună-mă în căușul palmelor tale. cu mult prea mult șase în primul loc: culegi un braț de papură albă ușoară de pe malul de apus al lacului kanas, lacul tău secret, un
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
are nici un fel de făgaș. Din cauza a ceea ce sunt și din cauza a ceea ce ai văzut, eu am devenit ținta unei teribile fascinații pentru tine. Eu sunt un cap retezat din categoria celor pe care le foloseau triburile primitive și vechii alchimiști după ce le ungeau cu uleiuri și le puneau pe limbă o bucată de aur ca să le facă să rostească profeții. Și cine știe dacă nu cumva, stând prea mult în compania unui cap retezat, aceștia nu ajungeau să capete o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cel care l-a numit „arheul Pruteanu”, unui grup de intelighenți care urmează să fie împușcați în ceafă. Înțeleg, în sfârșit, de ce beciurile Gestapoului erau numite secția culturală. Pruteanu e o specie deosebită de traseist. Cu o determinare paranoidă, de alchimist al fecalei, ține să-și transforme, în ochii cui stă să-l privească, curvăsăria în morală erectă. După ce-și vinde un prieten dimineața, îl cred în stare să scrie până seara un eseu justificativ cu aparat bibliografic solid. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Pozele lui alb-negru ar fi câștigat destule premii și și-ar fi găsit loc în reviste dacă pe el l-ar fi preocupat asemenea lucruri. Nu-l preocupau. Îl interesau doar luminile, contrastele și contururile, cu care făcea experimente de alchimist în minuscula lui cameră obscură (amenajată în veceul de serviciu al apartamentului 40). Și, deseori, după ce tata stătea închis în încăperea aia de un metru pătrat, pe întuneric, vedeam cum apar fotografii ca nisipul aurifer sau chiar ca pepitele. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fure mărgăritarul, Parisul cu lumină de perlă. Și această lumină, a cărei prezență o simți la Th. Pallady mai mult ca la oricare alt colorist - căci fiind puțină e mai prețioasă și se cere culeasă și împărțită cu gelozie de alchimist - lumina acestora ordonatoare s-a împletit în toată făptura sufletească a pictorului nostru. Cel mai intelectual dintre plasticii români. În peisagiile sale pariziene vibrează nostalgia Moldovei natale. Un artist al cărui simț pictural nu s-a dezvoltat solitar, creând un
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
fericit, mă îndepărtam, porneam pe drumuri tot mai riscante pe unde nimeni înainte nu trecuse, sub mine se căsca golul, deasupra mea bănuiam doar privirea și respirația făpturilor celeste". Altă dată experimentează o "scamatorie fundamentală", de magică alură. După cum vechii alchimiști doreau a preface un bulgăre de lut în aur, d-sa are ambiția de a-și desface "ființa, trupul în mai multe părți și fiecare din ele să-și ducă traiul în voie, autonom". Nădăjduind să-și sporească astfel timpul
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
mai crudă. Extrasă din exegeza romantică a înaintașilor și din cea liric-abisală a brâncușologilor mai noi, figura lui Brîncuși este una absolut halucinantă. El este, rînd pe rînd, țăran, păstor, mag, sfînt, francmason, inițiat în doctrinele orientale și egiptene, înțelept, alchimist, țîrcovnic, turist, bucătar, amant, histrion, filosof, ba chiar Dumnezeu. Și lista ar putea, evident, continua. Risipit în atîtea ipostaze, cum să mai regăsești în el sculptorul? Și, mai ales, cum să-l faci credibil cînd competența în opera sa nu
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
fără a ni-l înfățișa pe Leonardo după detestabila schemă a geniului providențial lipsit de cusururi, studiul Roxanei Melnicu ne pune în fața unui renascentist proteiform și contradictoriu: pe de o parte, cărturar, om de știință, artist, vrăjitor, inventator, mag, inginer, alchimist și spirit ateu; pe de altă parte, analfabet și nehotărît, dislexic și homosexual, neglijent și superficial, rebel și incult, răutăcios și farsor, capricios și incapabil. Prodigios în metehne și sclipitor în aptitudini, Leonardo a lăsat în urmă o galerie bizară
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
stări fel de fel. Dar centrul acelei lumi, spațiul în care facerea se frămîntă, își caută formele, sensurile, chipurile, tărîmul acela al începutului, al necunoscutului, al îndoielilor și fricilor absolute, ancestrale, tărîmul albului virgin rămîne fantastic. Ca și laboratorul unui alchimist. Cauți elixirul tinereții în teatru. Miracolul. Intervalul repetițiilor pentru o punere în scenă ține și de o natură misterioasă a felului în care cîțiva oameni hotărăsc să conviețuiască o vreme. Să locuiască spiritual împreună, să descopere poveștile altora și să
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
tânjind la rezolvări care nu apar. Și nobilă, pe calea îngustă a pătimirii ei. Un jind de psalmi, închis în slăbiciunea unor poveri omenești, care se pot duce doar uneori, și doar cu semnul, schimbare nu de pământ, ca a alchimiștilor, ci de apă, al poeziei pure. Și neabătut frumoase.
Norii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5945_a_7270]
-
acesta e un loc remarcabil, învăluit în aureola misterului medical! Ca dovadă că aici într-adevăr se prepară manual medicamentele, patronul farmaciei a expus în vitrină un maldăr de rețete vechi și îngălbenite. În mare, farmacia arată ca bîrlogul unui alchimist din Evul Mediu. Ți-e și frică să intri! Nu seamănă nici pe departe cu o drogherie obișnuită, în care poți să mănînci, să-ți cumperi un ceas de buzunar sau un deșteptător, o cratiță ori o jucărie, de unde poți
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
substraturile lumii aparente. De aceea, de pildă, în timp ce pictorul citea Datoriile filosofale și simbolismul ermetic în raporturile lor cu arta sacra și ezoterismul Marei Opere (ed. fr. 1960) de Fulcanelli, romancierul argentinian scria: „Cine dispăruse? Fulcanelli? Nu, era vorba despre alchimistul pe care Citronenbaum îl cunoscuse prin intermediul lui Helbronner, un tip misterios. Și, în cazul ăsta, de ce-mi vorbeau de Fulcanelli? Pentru că, după părerea lor, putea să fie una și aceeași persoană, adică Fulcanelli și alchimistul. - Tu știi, mi-a
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
Nu, era vorba despre alchimistul pe care Citronenbaum îl cunoscuse prin intermediul lui Helbronner, un tip misterios. Și, în cazul ăsta, de ce-mi vorbeau de Fulcanelli? Pentru că, după părerea lor, putea să fie una și aceeași persoană, adică Fulcanelli și alchimistul. - Tu știi, mi-a spus Molinelli, privind cu o oarecare teamă spre Cecilia și Goldstein, care se uitau la noi fascinați, fără a mai face ceva, - tu știi că există un mare mister în jurul lui Fulcanelli.” (v. Abaddón...). Sau, pe când
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
Și, mai departe, mergând către interpretarea subtilă a lumii prin „nodul alchimic”, după ce vom parcurge anumite pasaje din același Abaddón... („Un lant nesfârșit de inițiați, începând din antichitate până la dezintegrarea atomului. Newton aparține acestui lanț [...] De aici limbajul ambiguu al alchimiștilor. Simboluri pentru inițiați.” - v. mai multe în studiul Ernesto Sábato: El alquimista en „Abaddón, el Exterminator” de Queli Pariente; Trafford, Canada, 2002; 244 p.), vom descoperi uimitoarea serie de tablouri „Alchimistul” (1995), prin care Ernesto Sábato ne transmite mesaje misterioase
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
Newton aparține acestui lanț [...] De aici limbajul ambiguu al alchimiștilor. Simboluri pentru inițiați.” - v. mai multe în studiul Ernesto Sábato: El alquimista en „Abaddón, el Exterminator” de Queli Pariente; Trafford, Canada, 2002; 244 p.), vom descoperi uimitoarea serie de tablouri „Alchimistul” (1995), prin care Ernesto Sábato ne transmite mesaje misterioase și alarmante. Oarecum mai calm, simbolic și sofisticat, Victor Brauner o făcuse deja în celebrul sau „Alchimist” din 1947 (uneori intitulat și „Suprarealistul”). Totodată, pictorul de origine română referindu-se în
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
de Queli Pariente; Trafford, Canada, 2002; 244 p.), vom descoperi uimitoarea serie de tablouri „Alchimistul” (1995), prin care Ernesto Sábato ne transmite mesaje misterioase și alarmante. Oarecum mai calm, simbolic și sofisticat, Victor Brauner o făcuse deja în celebrul sau „Alchimist” din 1947 (uneori intitulat și „Suprarealistul”). Totodată, pictorul de origine română referindu-se în notițele sale, deseori, la alchimie și proclamând funcția magică a artei (susținea că el nu face „tablouri” pur și simplu, ci „pentacle”, „amulete” etc.). Această orgolioasa
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]