177 matches
-
Direcționeaza browserul pentru a reda "Fotbal" ca pe cel mai important titlu. Marcarea structurală nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web au standardizat modul în care acestea sunt afișate. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine și mai mari decât restul textului.De notat că "h1" este folosit doar o singură dată per pagină deoarece cu el este marcat titlul ei. Va afișa textul "îngroșat" cu litere groase, aldine.Notă: Html a inceput în ultimii ani
HyperText Markup Language () [Corola-website/Science/303128_a_304457]
-
este scos din mâna lui Alec, cei doi sunt arestați. Arma este cea folosită la uciderea lui Kirwan, fiind reținută apoi de poliție. Holmes găsise restul biletului, aflat încă în buzunarul halatului lui Alec. El are următorul conținut (cuvintele cu aldine sunt cele aflate pe bucata găsită între degetele mortului): Văzând că dovezile împotriva lui sunt de netăgăduit, bătrânul Cunningham a mărturisit totul. Se pare ca William Kirwan îi urmărise în secret pe cei doi în noaptea au intrat prin efracție
Enigma din Reigate () [Corola-website/Science/325397_a_326726]
-
fraza celebră din "Critica rațiunii practice": Două lucruri umplu sufletul de o admirație și o venerație mereu crescândă și nouă, în măsura în care reflecția și le întipărește și se atașează de ele: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine". - cu aldine, lucrările fundamentale Una din lucrările cele mai importante ale lui Kant, care cuprinde întreg spectrul filozofiei sale, o constituie "Critica rațiunii pure" ("Kritik der reinen Vernuft", 1781), opera sa capitală, în care cercetează bazele procesului de cunoaștere. Kant încearcă să
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
sunt de remarcat construcțiile monumentale realizate de Pietro și Tullio Lombardo și - mai ales - de Andrea Palladio. Literatura s-a dezvoltat sub semnul umanismului, un rol important avându-l înființarea de către Aldo Manuzio în anul 1502 a "Noii Academii" ("Accademia Aldina" sau "Aldi Neacademia"), în jurul căreia s-au grupat Alberto Pio, cardinalul Pietro Bembo și alte personalități ale vieții culturale. În muzică, în perioada târzie a Renașterii, apare un grup de compozitori care dezvoltă stilul policoral și arta orchestrației, ca Andrea
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
Manutius", 1449-1515), tipograf și comentator literar, cu o vastă cultură în domeniul antichității greco-romane, editor al celor mai multe manuscrise grecești vechi, care se puteau procura cu multe dificultăți. Lui i se datorează caracterele tipografice "italice" și cele, denumite după numele lui, aldine. Este autorul unui manual de gramatică a limbii latine, "Rudimenta grammaticae linguae Latinae" (1502). În același an înființează Academia denumită ""Accademia Aldina"" sau ""Aldi Neacademia"", ai cărei membri au fost personalități de seamă ca Pietro Bembo, Albero Pio, precum și învățați
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
puteau procura cu multe dificultăți. Lui i se datorează caracterele tipografice "italice" și cele, denumite după numele lui, aldine. Este autorul unui manual de gramatică a limbii latine, "Rudimenta grammaticae linguae Latinae" (1502). În același an înființează Academia denumită ""Accademia Aldina"" sau ""Aldi Neacademia"", ai cărei membri au fost personalități de seamă ca Pietro Bembo, Albero Pio, precum și învățați din afara Italiei, ca Erasmus din Rotterdam sau Thomas Linacre (1460-1524) din Anglia. În afara editării textelor vechi grecești și latine, membrii Academiei publică
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
care mai există, fiind recunoscuți 125 de împărați legitimi de la data înscăunării Împăratului Jimmu (considerat a fi fondatorul dinastiei Yamato) pe data de 11 februarie 600 î.H. Conform din 1947, sunt considerați membri ai familiei imperiale: Numele trecute în aldine sunt ale membrilor familiei imperiale aflați încă în viață. În cursive sunt trecute prințesele care au părăsit familia imperială în urma căsătoriei. În familia imperială japoneză numai bărbații au dreptul de succesiune la tron (se aplică sistemul primogeniturii agnatice). Următoarele persoane
Familia imperială a Japoniei () [Corola-website/Science/310532_a_311861]
-
De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comerciantă”, "dirigeant, dirigeante" „conducător, conducătoare”. În limba scrisă, o construcție cu participiul prezent poate înlocui două tipuri de subordonate: Formare: rădăcina perfectului simplu + sufixele vizibile mai jos, cu aldine: În afară de verbele de conjugarea I, cele mai multe au ca sufix al participiului trecut vocala caracteristică de la perfectul simplu. Unele verbe de conjugarea a III-a au sufix de participiu trecut consonantic (-s sau -t), înaintea căruia se găsește vocala lor caracteristică
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
nu mai au și resursele de imaginație pentru a le numi. Nu se dă vreun exemplu nici din șirul de „injurii, vulgarități și neadevăruri” pe care le-aș fi proferat, așa că aștept continuarea acceselor de furie ale corifeilor MCA. Cu aldine, ca să înțeleagă tot „pamfletaro-perifericul”, ei se rățoiesc emfatic, doar-doar se sperie cineva, debitând următorul text: „Dacă editorialistul șprecizare: editorialistul „României literare” este domnul Nicolae Manolescu; eu scriu o modestă rubrică intitulată „Contrafort”; confuzia preopinenților mei tinde să devină patologică!, n.m.
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
întreagă? E capabil Joey să-și asume așa un angajament? —Bun banc. Apoi am zis: —Ei bine, nu te pot ajuta. Nu știu ce se întâmplă. Întreab-o pe Rachel. Nu pot. Nu ne vorbim. —Ce mai e? —Invitațiile. Eu le vreau cu aldine frumoase, argintii, pe hârtie frumoasă, albă. Și ea ce vrea? Rămurele și spirale și scoici și hârtie cerată. Vrei să stai tu de vorbă cu ea? Nu. S-a lăsat o tăcere uimită la celălalt capăt al firului, apoi i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sertarele cele mai ascunse ale sufletului, scoțând de-acolo aproape cu tandrețe (dacă nu chiar cu ură) materia vie a slăbiciunii. Citeam fiecare cuvânt, lejer, corect, fără patimă; nu scăpam o virgulă. Paul avea apucături de caligraf. Scria sfios, cu aldine, ca o fată mare. Mânuțele lui albe și imprecise apăsau grijuliu tastatura, gândurile zilei respective nu trebuiau deteriorate, tremurul imperceptibil al minții se cuvenea să-și găsească un adăpost, ferit de privirile celorlalți. Luciditatea asta nervoasă, prea crudă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
putea face frică. 02 ROMÂNII E DEȘTEPȚI Când vă spune Gheo...! Radu Pavel GHEO Titlul de mai sus e un experiment. Vreau să văd cât de rușinat o să mă simt atunci când o să privesc din exterior o asemenea afirmație tipărită cu aldine. Dar finalitatea, deși e una personală, ar putea fi și exemplară. Nu glumesc. Am luat uneori în râs, ca orice om, lucruri grave, dar de data asta sunt foarte serios. Am bănuiala că un astfel de test poate fi hotărâtor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
dorința de a forța tirajul și de a face față concurenței, unele ziare își permit să scrie una în titlu și alta în text. Un caz care ne vine în minte este cel întâlnit în Evenimentul zilei, care titra cu aldine: „Soția fotbalistului Mutu - violată”. Citind știrea, descoperim o cu totul altă realitate decât cea afirmată în titlu: soția fotbalistului juca o scenă de viol într-un film regizat de Dan Pița. Să nu conțină neologisme sau sintagme pompoase. „Mona Muscă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
română, LLR, 27, nr. l, 1998, 48-50. [143] LUPU, FLORI, Gramatica limbii române în exerciții recapitulative. 2 vol. București, All, 1998. I: 224 p, II: 220 p. [144] MAGDA, ILEANA, Opt decenii de învățământ în limba română în Iugoslavia. în: Aldine, 3, nr. 138. [145] MANOLESCU, NICOLAE, învățământul și limba română. RLit, 31. nr. 35, 1998, 1. [146] MANOLESCU. NICOLAE, Limba română la admiterea în liceu, RLit, 31, nr. 30, 1998. 1. [147] MAZILU-IONESCU, ELENA, Limba română, manual pentru clasa a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
AI = Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, Secțiunea a III-a (Științe sociale), Iași. AL = Almanahul literar al Uniunii scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj, revistă lunară de cultură, 1949-1954. AL = Azi literar. Supliment la ziarul Azi, București. Aldine = Aldine. Supliment la ziarul România liberă, București. Alternative = Alternative. Supliment politic la Cotidianul, București. AMD = Atelierele de material didactic. AMIAB = Atelierul de multiplicare al Institutului agronomic “N. Bălcescu”, București. AMIBa = Atelierul de multiplicare al Institutului de învățământ superior. Bacău AMIPI
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, Secțiunea a III-a (Științe sociale), Iași. AL = Almanahul literar al Uniunii scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj, revistă lunară de cultură, 1949-1954. AL = Azi literar. Supliment la ziarul Azi, București. Aldine = Aldine. Supliment la ziarul România liberă, București. Alternative = Alternative. Supliment politic la Cotidianul, București. AMD = Atelierele de material didactic. AMIAB = Atelierul de multiplicare al Institutului agronomic “N. Bălcescu”, București. AMIBa = Atelierul de multiplicare al Institutului de învățământ superior. Bacău AMIPI = Atelierul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
effets de contexte”, Connexions, 72, 2 Arendt, H. (1994), Originile totalitarismului (Origines du totalitarisme), Humanitas, București. Bacu, D. (1991), Pitești. La Buchenwald se murea mai ușor (Pitești. À Buchenwald on mourait plus facilement), Atlantida, București. Balotă, N. (2001), „Abisul luminat”, Aldine, supliment al ziarului România liberă, anul V, nr. 257 („L’Abîme éclairé”, en Aldine, supplément du journal România liberă). Betea, L. (2001), Psihologie politică (Psychologie politique), Polirom, Iași. Boldur-Lătescu, G. (2002), „Fenomenul Pitești - un experiment menit să impună dubla gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
éclairé”, en Aldine, supplément du journal România liberă). Betea, L. (2001), Psihologie politică (Psychologie politique), Polirom, Iași. Boldur-Lătescu, G. (2002), „Fenomenul Pitești - un experiment menit să impună dubla gândire” („Le phénomene Pitești - une expérience destinée à imposer le double jugement”), Aldine, supliment al ziarului România liberă, 8 iunie. Cesereanu, R. (2001), Panopticum. Tortura politică în secolul XX (Panopticum. La torture politique dans le XXe siècle), Institutul European, Iași. Combessie, Ph. (2001), Sociologie de la prison, La Découverte, Paris. De Visscher, P., Neculau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
răului. O istorie a Securității în documente (La banalité du mal. Une histoire de la Sécurité par documents), Polirom, Iași. Pavlovici, F.C. (2001), Tortura pe înțelesul tuturor (La torture pour tous), Cartier, Chișinau. Popescu, T. (2002), „Din nou despre experimentul Pitești”, Aldine, supliment al ziarului România liberă, nr. 311, 6 aprilie. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Albatros, București. Rouquette, M.-L. (2002), Despre cunoașterea maselor. Eseu de psihologie politică, Polirom, Iași (traducere din limba franceză). Schlattner, E. (2001), „În închisoare am
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tată-surogat, atît de necesar poetului aflat în plină derivă psihică în perioada de la Londra (Kaplan 1989: 239-240). Printre contestatarii importanți ai lui Rowley se aflau Edmond Malone, Thomas Warton cel tînăr, Thomas Tyrwhitt și ulterior Walter Skeat (cf. ediția nouă Aldine a operei lui Chatterton publicată în 1875, vol I; 1883, vol II). Walter Skeat este cel care a demonstrat documentat, abia în 1883, că engleza din poemele lui Rowley era în mare parte invenția lui Chatterton, fiind bazată pe următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
no. 93. McNeill, D., 1992, Hand and mind, Chicago: Chicago University Press; McNeill, D., 1985 , "Șo you think gestures are nonverbal?" în Psychological Review, no.92. McQuail, D., 1999, Comunicarea, Editura Institutul European, Iași. Mehrabian, A., 1972, Nonverbal communication, Chicago: Aldine. Meyer, D.R., 1953, "On the interaction of simultaneous responses", în Psychological Bulletin, no.50. Mihăilă, V., 2002, Identitate și adolescență, Casa Editorială Demiurg, Iași. Miyake, K., Zuckerman, M., 1993, "Beyond Personality Impressions: Effects of Physical and Vocal Attractiveness on False
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
p. 27. 123 M. Argyle, 1988, Bodily communication. London: Methuen. 124 K. Danziger, 1976, Interpersonal communication. New York: Pergamon. 125 a) M. S. Knapp, 1978, Nonverbal communication în human interaction. New York: Holt, Rinehart & Winston; b) A. Mehrabian, 1972, Nonverbal communication. Chicago: Aldine. 126 Tom Ekman, 1991, "A Teenager's Views on Lying", în Paul Ekman, Why Kids Lie. How Parents Can Encourage Truthfulness, Penguin Books, p. 111 127 Richard Heyman, op. cît., din capitolul: "Minciună", p. 252. 128 P. Ekman, W. Friesen
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și Strauss Anselm L., Boys În White. Student Culture În Medical School, The University of Chicago Press, Chicago, 1961. Becker Howard S., "Problems of Inference and Proof în Participant Observation" și "Field Work Evidence", în Sociological Work, Method and Substance, Aldine Publishing, Chicago, 1970. Becker Howard S., Writing for Social Scientists, The University of Chicago Press, Chicago, 1986. Becker Howard S., "How I Learned What was a Crock?", Journal of Contemporary Ethnography, vol. 22, no. 1, pp. 28-35, aprilie 1993. Bernoux
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
R. E. L., Chicago Sociology 1920-1932, The University of Chicago Press, Chicago, 1967. Festinger Leon, Riecken Hank și Schachter Stanley, When Prophecy Fails, Harper and Row, New York, 1956. Geer Blanche, "Studying a College", în Habenstein R. W., Pathways to Dată, Aldine, Chicago, 1970, pp. 81-98. Gérando Joseph-Marie De, Considérations sur leș diverses méthodes à suivre dans l'observation des peuples sauvages, Société des observateurs de l'homme, Paris, 1801. Glaser G. Barney și Strausss Anselm L., Awareness of Dying, Aldine, Chicago
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
des peuples sauvages, Société des observateurs de l'homme, Paris, 1801. Glaser G. Barney și Strausss Anselm L., Awareness of Dying, Aldine, Chicago, 1965. Glaser G. Barney și Strauss Anselm L., The Discovery of Grounded Theory: Stategies for Qualitative Research, Aldine/De Gruyter, New York, 1967. Goffman Erving, Asylums Garden City, Double Day, 1961. Gouldner Alvin W., Patterns of Industrial Bureaucracy, cu un apendice despre metodă lui Maurice Stein, Free Press, Glencoe III, 1954. Grafmeyer Y. și Joseph I., L'École de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]