423 matches
-
suna vocea. Ușurel, ușurel... am început să conștientizez ce mare valoare are creația populară în existența unui popor, fiindcă țăranul român, în permanență, și-a cântat dorul, dragostea, bucuria, tristețea prin bocet, doine de cătănie, de înstrăinare, de dor și alean, iar baladele care povestesc întâmplările din viața eroilor noștri care se duceau să lupte cu dușmanul pentru apărarea și păstrarea plaiului strămoșesc, cât și revolta omului nevoiaș față de asupritori (răscoale, creșterea dărilor, greutățile vieții), zilele petrecute-n haiducie de eroii
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
cele din urmă profund socială. Ridică-mi ochii către Tine Doamne Sau vino Tu sub pleoapele-mi greoaie În Bărăgan este festin de toamne Și mintea mea s-a-ntunecat a ploaie Și mi s-au stins cuvintele-n cenușă Aleanul mi-a încărunțit pe cale E noaptea-ndoliată după ușă Iar zorile scriu cântece cu jale Desprinde-mă din coasta lumii Tale Să nu mai calc morminte de petale Modalitatea de a se situa într-o expresie modernă este conjurația dintre
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
fost om vesel și să avut sufletul mare ca o lună plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a fost mereu un împătimit
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
cântec, a devenit poezie. Versurile profunde, de intimitate paradisiacă, trăirile intense mistuite în aluzii învăluitoare scot în evidență starea pasională, dorința și tandrețea născute sub “semnul “clipei apărute în cale. „eu care îi furam câte un vers /să îmi fie alean de ea /de noi/ de visuri simfonie / noi eram versuri / visuri în vers / pentru că poezia a apărut mai târziu /mult mai târziu/ pe când oamenii se umpluseră de versuri / care voiau să fugă în lume /fiecare pe filigramul unei alte tresăriri
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
săgeți din gânduri nălucite/ Închise în poemul mesager”. Emoționantă este și poezia „Dor de emigrant” în care, cu o sinceritate dezarmantă, autorul își așterne gândurile și sentimentele față de țara de unde a plecat. Poezia este scrisă în ritm de doină de alean. Remarcabilă ideea: „Doru-i rupt din demnitate/ Dor pentru eternitate” (Dor de emigrant). Comparativ însă cu volumele precedente, în acest cel mai recent volum al său, tonul lui Virgil Ciucă este mai blând, mai plin de înțelegere și îngăduință, mai nostalgic
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
cu care a cheltuit fonduri (de partid, pesemne) ca să vină să-l susțină degeaba; el nu alege pentru înveselire nici soarele Italiei, nici vreo umbrela laburista sau social-democrat, nici macar întunericul unei hrube din Basarabia unde și-ar fi putu bea aleanul. Ci ne demonstrează că e pus pe meditație hristică, alegând deșertul din Dubai. Dar omițând faptul că Hristos nu l-a avut pe Iuda alături în postul din pustie, îl ia cu el pe Ghiță lăsând la întoarcere („cu low-cost
ACEŞTI POLITICIENI CU MANEVRELE LOR DUŞMĂNOASE... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367776_a_369105]
-
păgânii, în seara îndatinata, pe vreo margine strâmta, de orizont - pe vreo brazda neagră, uitată pe al Cerului front, ci cu fruntea, pe steaua mea, incrustata - nu voi adormi, ca păgânii, în seara îndatinata, sub patrafir de lacrimi albastre și-alean; mai bine sub cojoc fierbinte, la Badea Cârțan, ca un poem, din cartea de suflet, neterminata. Referință Bibliografica: ELOGIU CĂRȚII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
ELOGIU CĂRŢII de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367342_a_368671]
-
E L E C T R I C Ă (Din ciclul „NUNTĂ-N GRĂDINARI”) Mitică și Costică (li se-mpleticește limba-n gură, se îmbrățișează, se sărută la despărțire, își fac promisiuni). Muzica se aude din ce în ce mai încet (o melodie de alean cu plâns de vioară și acorduri cristaline de țambal). M: - Costică, băiatule, fii atent!... când m-o vedea a mea, iar mă pupă... ha-ha! Nici nu știi ce i-am dus altăieri seară? C: - Ce i-ai dus, Țambal? Hâc
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
de munte... Și totuși, răcoarea ei, a acestei sfinte ape pe vreme de arșiță, nu poate fi negată! Iar cine a fost ogoit de ea, o păstrează mereu în tainițe de inimi gânditoare, rememorând-o spre clipe de desfătare și alean. Dar să nu uităm, că aceste fermecătoare prezențe au fost și oaspeți în casele noastre, căci Brașovul cu „Cerbul” său viețuia în magica noastră cutie, așezată la loc de cinste din spațiul nostru vital. Prin ea, i-am avut alături de
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Drumul străbunilor e-n rădăcini de neam, Rămase pentru tinere vlăstare. Unite-n suferință ca frunza din ram, Menirea vieții va fi înălțătoare. Urmași să legene al dorului alean, Loiali într-o gândire creatoare. Stele din privire să încununeze Toate valorile spirituale. Ramuri de gândire, mereu să vegheze Aievea, idealul ce nu moare. Bunii mei înaintași să privegheze Unitatea neamului în hotare. Nimeni, vreodată să nu contesteze Identitatea România
DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367789_a_369118]
-
că mierea mai îndulcesc o noapte din carnea-ți fragedă cu foame gust îmbracă-mă-n iubire și în șoapte atât de mult îmi place să te-ascult. e trupul tău de desfătări grădină e vocea ta cea blândă de alean descânt alături când îmi ești mă-ndrepți înspre lumină minune ești femeie din toate pe pământ. cât te doresc o știi, cât te iubesc se vede îmi umpli clipele din noapte de divin frumoasă ești de nici nu-ți vine
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ, căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță în viitor. Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ, căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță în viitor. Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ,căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță în viitor. Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
iulie 2013 Toate Articolele Autorului Tei bătrân Tei bătrân, ce ții plecate la fereastra dragei mele, Crengi cu flori înmiresmate, te rog, bate și îi cere: Să ridice storul care mi-o ascunde de privire, Și s-asculte-a mea cântare de alean și de iubire! Cine o fi pus zăbrele la fereastră!... să nu poată Decât a privi la stele, dar să-mi iese, niciodată?... Storu-ncet s-a ridicat și fereastra se deschide: Văd un cap, s-a arătat și-a lui
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
horesc cu fețe de ceară Pe la amiezi Și nici un nume nu și-au dat Uitarea le-a cuprins în chip Și-n sori s-au strecurat În vâlvătaia ce-a rămas din ceață Când s-au pornit să-și caute aleanul Și norii au horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea Visul al șaptelea: Întuneric Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
trece-o noapte, iarăși te pierd, Vântul bate, urlă grotesc, Am nevoie de tine, înnebunesc.... Vis de moarte, iar vine, mă cuprinde, ciudat, Un imens dor de tine, mă aruncă la pat. Un frison, în al nopții scremut, de-un alean, Îmi provoacă o febră, stau sus, lângă geam. Stau unde-ți plăcea , zac într-un spital, Cu frigul deasupra, eu strig în zadar. Citește mai mult Ochii tăi plini de mister, buzele-ți, roșii de ger, Îmi șopteau , în tandru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
trece-o noapte, iarăși te pierd,Vântul bate, urlă grotesc, Am nevoie de tine, înnebunesc.... Vis de moarte, iar vine, mă cuprinde, ciudat,Un imens dor de tine, mă aruncă la pat.Un frison, în al nopții scremut, de-un alean, Îmi provoacă o febră, stau sus, lângă geam.Stau unde-ți plăcea , zac într-un spital,Cu frigul deasupra, eu strig în zadar.... XIII. PE URMELE LEGENDELOR, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr. 2042 din 03 august 2016. Pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca bună ziua Dacii n-au cunoscut ura, A Carpaților cunună Este Dacia străbună. DINCOLO DE TIMP De unde vin in acest colț de lume Ce-i plin de sărăcie și alean? Vin de la Războieni, de lângă Bălgrad Pe unde a trecut și el, Traian. Din țara binecuvântată De bunul Dumnezeu pe-acest pământ Vin de pe-al Mureșului mal, Vin din Ardealul nostru drag și sfânt. Vin de la Alba, din marea cetate
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > POEM PENTRU VOI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Eu vreau s-aduc lumină, alean în poezie, Dar uneori scriu lacrimi, iertare atunci vă cer. Când doru-n mine urcă, pe scări cu duioșie Mă simt un strop de ploie, spălatele poveri... Pun șevaletul minții, să vă picteze-n verde Grădini pline de rouă și soare
POEM PENTRU VOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349114_a_350443]
-
oarecare sarcasm și umor amar străbat poemul Aceleași subiecte (Ioanii), în care poetul filozofează asupra stării de azi a satului românesc : Cine a zis că a murit Rebreanu / Ori Goga, Eminescu sau Coșbuc, / Și n-are cine-a ne cânta aleanul, / Că pomul vieții ne-a rămas butuc? Eu zic că țara-i plină de IOANI / Și n-a pierit blestemul de pământ./ Nu-i stinsă setea omului de bani / Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
demult, / S-au mai schimbat actorii între timp. / De-aceea, cei ce-s duși într-un cuvânt / Clepsidrei nemurire-s prin nisip. Dar, pân-atunci, e vremea lui Rebreanu, / Și e durerea țării lui Coșbuc / Și mai adună Goga-n el aleanul, / Că țara asta pusă-i pe butuc”. Autorul încearcă și poezii în grai ardelenesc, în stilul popular al satului său în care, cu durere-n glas evocă plin de nostalgie, starea actuală a acestuia: “Strâcat îi rândul pe la țară, / Nimic
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]