1,678 matches
-
cognitiv e să contempli absurditatea vieții fără să recurgi la surogate de înfrumusețare, pe cînd la Plantinga eroismul cunoașterii stă în puterea de a te lepăda de aroganța faustică a celui care vrea să știe tot. La Plantinga precumpănește privirea alegorică, la Dennett cea aporetică. Alegorică e acea privire sub bătaia căreia orice fleac se scaldă într-un fundal de subînțelesuri subtile, ceea ce înseamnă că cel mai anodin detaliu ascunde o fabulă. Un lucru cît de infim înseamnă mult mai mult
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
vieții fără să recurgi la surogate de înfrumusețare, pe cînd la Plantinga eroismul cunoașterii stă în puterea de a te lepăda de aroganța faustică a celui care vrea să știe tot. La Plantinga precumpănește privirea alegorică, la Dennett cea aporetică. Alegorică e acea privire sub bătaia căreia orice fleac se scaldă într-un fundal de subînțelesuri subtile, ceea ce înseamnă că cel mai anodin detaliu ascunde o fabulă. Un lucru cît de infim înseamnă mult mai mult decît lasă să transpară simpla
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
că cel mai anodin detaliu ascunde o fabulă. Un lucru cît de infim înseamnă mult mai mult decît lasă să transpară simpla lui înfățișare. În schimb, aporetică e acea privire în virtutea căreia orice fapt e preschimbat în problemă. Avînd privire alegorică, Plantinga vede peste tot simboluri, secvențe de sens în stare a fi prinse într-o narațiune. Plantinga vrea fabule și ocolește problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
vede peste tot simboluri, secvențe de sens în stare a fi prinse într-o narațiune. Plantinga vrea fabule și ocolește problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd privire alegorică, Plantinga îi reproșează lui Dennett că are privire apostrofică, căci anulează din capul locului dimensiunea spirituală a universului. Așa cum apostroful e semnul care marchează căderea unei litere din componența unui cuvînt, tot așa privirea apostrofică lasă să cadă dimensiunea spiritului
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Harap Alb a lui Ion Creangă, "istoria fabuloasă a confruntării dintre legitimitate și uzurpare". Punct de vedere interesant, întrucît ne dam seama că o multitudine de realități ale istoriei, mai cu seamă contemporane, pot fi puse în relație cu "tîlcul alegoric al acestei izvodiri feerice", "de la raptul unor teritorii locuite de români ori sechestrarea averilor, marginalizarea și lichidarea fizică a foștilor pînă la refuzul urmașilor, reformați de nevoie, ai agenților marelui frate de la răsărit de a restitui ceea ce au capturat prin
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Piața Constituției, Piața Universității, Piața Unirii, Piața Victoriei, Piața George Enescu, Centrul Istoric și pe toate bulevardele principale. Faptul că evenimentul ajunge la a patra ediție se datorează succesului fiecărei ediții anterioare în care spectatorii au putut să vadă parade alegorice, instalații suspendate, concerte în aer liber și spectacole extreme ce îmbină muzica și dansul cu elemente de acrobație și efecte pirotehnice. Sursa: ArCub
Festivalul Internațional B-FIT in the Street, în septembrie () [Corola-journal/Journalistic/21345_a_22670]
-
întinderile vegetale și orizonturile largi, plopii de pe bulevard, leandrul din curtea de mahala, apusurile de soare contemplate de la etajul cinci sau vifornițele bântuind străzile vechi capătă o grandoare stranie și se încarcă de sensuri mitice. Enigmaticul fluture (animal totemic? figură alegorică? frumusețe pură?), care-i vizitează recurent fantezia pare că aduce și el, din depărtări ancestrale fasturile divine ale naturii în orașul cu asfalturi încinse și monștri de beton. Capitala confiscă natura, dar nu pentru a o umili sau ucide ci
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
au salvat de la anonimat, ci hazardul. Mai toate manualele de literatură română reproduc, atunci când e vorba de geneza Luceafărului, următorul citat din Eminescu: "în descrierea unui voiaj în țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul etc.". Germanul K. e Richard Kunisch, secretarul din 1857 al delegației prusace la București, iar faptul că Eminescu îi pomenește numele, fie și redus la o simplă inițială, a făcut din el un
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
1810) al lui Phillipp Otto Runge, pictor romantic german, contemporan și cunoscut al lui Goethe, a adăugat teoriilor culorilor existente în epoca o latură științifică esteticii. Otto Runge dezvolta și el sistemul aristotelic unidimensional de coordonare a culorilor alegând formă alegorica a globului numit "sfera culorilor" la baza căruia întemeiază ideea unui "simbolism universal" conform căreia pentru a ajunge la descoperirea raportului dintre idee și formă, artistul trebuie să ajungă la o cunoaștere științifică a "relației dintre lumină și natura, prin intermediul
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
se pierde în înălțimi, întocmai ca zmeul pe care il fură cerurile. O singurătate prea zgomotoasă e un roman conceput în cheie lirica, povestea are doar un precar eșafodaj epic, în rest ea trăiește din fulgurații poetice, din metafore, scene alegorice, aluzii și sugestii. Ciudat, Hrabal scrie despre rezistență prin cultură în codul în care s-a făcut, cel puțin în România, rezistența prin cultură. Însă ambiguitatea, la el, nu e justificată de precauție, de necesitatea de a face față posibilei
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
din laboratoarele exclusive ale germaniștilor, devenind bun cultural de uz comun. Pentru că Eminescu a avut onestitatea de a dezvălui originea poemului, scriind: "În descrierea unui voiaj în țările române, germanul K/unisch/ povestește legendă Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul nu cunoaște nici moarte și numele lui scăpa de simplă uitare, pe de altă parte, însă, pe pămînt nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
nucleele narativ-descriptive generate pe parcurs ("râia parantezelor" e boala tuturor personajelor din carte). Tragica aventură a personajului central, Candid, situațiile absurd-halucinante prin care trece acesta alături de soția sa, Olimpia (cu care formează, așa cum s-a remarcat, o pereche de identitate alegorică, modelată după tipologia clasică), sunt declanșate de un fapt banal: râsul eroului în fața unui afiș "cultural" în care, dintr-o sublimă eroare, printre numele de scriitori de literatură pentru copii și tineret", în locul lui Karl May fusese trecut Karl Marx
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Carasurduc) nu exprimă exuberanța și vitalitatea, ca la Rabelais, ci denotă abjecția și decăderea ființei umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii justifică orice absență - inclusiv absența ființei. Fiind considerat "al doilea roman alegoric al literaturii române după Istoria ieroglifică", roman social, "o replică polemică, peste veac, la Ciocoii vechi și noi" (Nicolae Oprea), roman satirico-ideologic, "comparabil poate doar cu Bietul Ioanide" (Ov. S. Crohmălniceanu) etc., Adio, Europa! nu este o scriere "cu cheie
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
o replică polemică, peste veac, la Ciocoii vechi și noi" (Nicolae Oprea), roman satirico-ideologic, "comparabil poate doar cu Bietul Ioanide" (Ov. S. Crohmălniceanu) etc., Adio, Europa! nu este o scriere "cu cheie", nu cu parabola sau cu alegoria (deși elementele alegorice nu lipsesc) este confruntat cititorul, ci cu pasionante dezbateri care surprind liniile generale, caracteristicele de neconfundat ale lumii reprezentate. Isarlâkul (Craiova) este subordonat unei Înalte Porți (București) și unui Magnific Suleiman care, la rândul lor, ascultă de o Sublimă Poartă
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
privilegiază emfatic discursul "statorniciei", în contrast cu "discreția" acvaticului "penitent". Solidar cu interpretările celei mai mari părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind acest volum conformist, în care, rămas la "cartografierea suprafeței", poetul construiește stereotip portrete alegorice ale lumii rurale, îndatorat unei viziuni sămănătoriste retardate. Tot așa, în cazul ciclului Bătrânii, în care se observă pe drept cuvânt că "doctrina e adevăratul protagonist al poemelor" și că poetul "a transformat reveriile într-un lirism de pledoarie". În
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
că oglinda este, prin chiar esența ei, ambivalentă. Omul medieval credea, de pildă, că atunci cînd nu reflectează pe suprafața sa "nepătată" modelul divin, ea este un lăcaș al diavolului; de aici perpetuarea unui șir întreg de superstiții, prejudecăți, reprezentări alegorice ale păcatului, grefate pe o teroare ancestrală în fața a ceea ce este necunoscut și nestăpînit, în fața lumii de fantasme, de spectre, de temeri și dorințe trezite la viață de suprafața ei netedă. Chiar și mai tîrziu, după ce știința optică și cea
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
de la așezarea în localitate, organizând o serie de manifestări aniversare. Sărbătoarea începe în 23 aprilie, cu o expoziție de broderii slovace și picturi, urmată de spectacolul „Mărturia ființării noastre“, susținut de Ansamblul Sálašan. În 24 aprilie, ora 9,30, coloana alegorică va porni de la Primărie spre biserica evanghelică, unde, la ora 11,00, va începe liturghia festivă, iar la ora 13,15 se va dezveli o placă comemorativă. De la ora 16,00, se va desfășura un program cultural la care își
Agenda2003-16-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280928_a_282257]
-
recepție a castelului, amenajat de Karel Liman în 1911, pe locul unei foste curți interioare și care se înalță pe trei niveluri în centrul corpului principal al castelului. Acesta are un plafon de sticlă, împodobit cu vitralii reprezentând scene gotice alegorice și motive heraldice și poate fi acționat cu motor electric sau manual. În Timișoara, cele mai frumoase vitralii există, după spusele Simonei Huiban, la biserica romano-catolică din Piața Nicolae Bălcescu, la Episcopia Romano-Catolică de pe str. Augustin Pacha, în Centrul Civic
Agenda2003-11-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280808_a_282137]
-
Piteștenii vă invită la "Simfonia lalelelor" Peste 2.000 de persoane au participat, vineri, la deschiderea unei noi ediții a "Simfoniei lalelelor" de la Pitești, atracția tradiționalei Parade a Florilor ce marchează începerea evenimentului fiind un car alegoric împodobit cu mii de crizanteme și lalele care formau o lalea uriașă și două dalii. Cea de-a XXXIV-a ediție a "Simfoniei lalelelor" de la Pitești a fost deschisă de tradiționala Paradă a Florilor, la care au defilat sute de
Piteştenii vă invită la "Simfonia lalelelor" () [Corola-journal/Journalistic/26706_a_28031]
-
unități de învățământ din oraș, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit primarului municipiului Pitești, Tudor Pendiuc, parada, la care au participat mii de persoane, s-a desfășurat pe traseul Primăria Pitești - Prefectura Argeș, pe Strada Mare a orașului, atracția reprezentând-o carul alegoric împodobit cu aproape 3.000 de crizanteme olandeze și 600 de lalele ce formau o lalea uriașă și două dalii. Ideea a fost împrumutată de la Festivalul Corso din Tynaarlo (Olanda), localitate înfrățită cu Piteștiul, iar cele câteva mii de flori
Piteştenii vă invită la "Simfonia lalelelor" () [Corola-journal/Journalistic/26706_a_28031]
-
Sorin Lavric Ca un loc să-și piardă anonimatul spre a deveni un punct de atracție trebuie ca tivul alegoric care-i înconjoară identitatea să sufere o schimbare profundă. „Tiv alegoric“ insemnind: suita de umbre ilustre al căror spirit s-a intipărit in peisaj. Din acest motiv, Balcicul atrage în măsura în care zestrea de legende pe care o trezește în mintea vizitatorilor
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
Sorin Lavric Ca un loc să-și piardă anonimatul spre a deveni un punct de atracție trebuie ca tivul alegoric care-i înconjoară identitatea să sufere o schimbare profundă. „Tiv alegoric“ insemnind: suita de umbre ilustre al căror spirit s-a intipărit in peisaj. Din acest motiv, Balcicul atrage în măsura în care zestrea de legende pe care o trezește în mintea vizitatorilor e mai bogată. Nu așezarea în sine are importanță, ci garnitura
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
e clanul de personalități care se adună în jurul unui totem, iar în cazul Balcicului totemul viu e regina. În fond, chiar dacă Balcicul a fost descoperit de pictori, cea care l-a consacrat a fost regina. Ea i-a dat tivul alegoric. Cazul e exemplar pentru felul cum o așezare insignifiantă capătă rangul unei nobleți spirituale. Suveranul descalecă într-un loc și ia decizia să prindă rădăcini. Din acel moment, destinul locului sare pe altă orbită, ajungînd la o treaptă simbolică ce
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
circumscrie și a o integra, punînd-o în versuri la persoana I singular, dar scuturate de biografismul epicizat. Din Puntea lipsesc, așadar, nu numai istorisirile suculente de tipul celor din La Lilieci, ci și „poveștile” în formă parabolică ori în format alegoric - cu excepția acelui Pe front îndatorat vechiului mod al lui Sorescu de a înțelege și a scrie poezia. Astfel că esențializarea imaginarului se realizează împreună și coextensiv cu o esențializare a lirismului însuși, eliberat de parcursurile epice și de structura dramatică
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
Daniel Cristea-Enache Muzeul lăuntric, text pe care Ioan Es. Pop l-a inclus în antologia Podul (2000), e o confesiune realistă, deloc lirică, numai de la un punct alegorică: o secvență biografică putînd fi văzută ca un fel de legendă la fantastica hartă lirică a poetului „nouăzecist”. Autorul a ajuns în toamna lui 1983 un biet dascăl de țară (la Ieud, în județul Baia Mare), devenind „chiriaș principal” într-unul
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]