822 matches
-
pe regretatul Țițeica. După ce-mi trec licența, prin februairie 1921, comunic lui G. Țițeica o altă încercare, de mai mare întindere, asupra naturii căreia el a putut să se înșele. Această lucrare înseamnă prima întreprindere de axiomatizare a geometriei algebrice, problemă care astăzi stă în centrul preocupărilor științifice (dar care atunci mai mult nedumerea) și care primea chiar din acel moment o soluție completă, în ceea ce privește teorema fundamentală a lui Abel. Mijlocul de demonstrare îl constituie anumite congruențe relative la un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Universitatea din Annamalainagar, în sudul Indiei, aproape de Madras - după cum povestește cu mult humor - a trebuit să predea învestmîntat în haină sacră și petrecut de mai multe ori cu îmbălsămate cununi de trandafiri. Adesea, trandafirii de la mâneca odăjdiei ștergeau spinii caracterelor algebrice de pe tablă, încît totul s-a cufundat, până la urmă, într-un aburos mister. Adesea, în trenuri, un capabil reprezentant de comerț, cu indiscreția breslei, îl întreabă: - În ce branșă voiajați? - Eu voiajez în matematice, răspunde d. Blaschke. Conversația îngheață totdeauna
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vreme înțelegerea contimporanilor, datorită extremei concizii și eliminării cu grijă a oricărei urme a momentului euristic. Știm astăzi, datorită operei de clarificare a lui Dirichlet, comentariilor lui Felix Klein, dar mai ales teoriei lui Dedekinnd, a aritmeticii corpurilor de numere algebrice, că secțiunea V-a ascunde teoria compunerii claselor de ideale ale ordinelor principale din corpurile pătratice. Ermetismul redactării lui Gauss se explică și prin sfiala sa, la acea epocă, de a folosi numerele complexe, a căror teorie riguroasă nu o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de Dedekind, în propria sa reconstrucție. Prin Lecțiile lui Dirichlet, dar mai ales prin celebrul supliment al XI, în întregime al lui Dedekind, care le continuă, Disquisitiones arithmeticae sunt generatorul celor mai pline de vază cuceriri a veacului trecut: teoria algebrică a numerelor. Disquisitiones pune înainte jocul noțiunilor, nu reprezentările lor prin formule. După Gauss, teoria numerelor trebuie să fie "begriffliche, keine rechnerische Mathematik"1. Mărturia o avem în pasagiul așa de des citat, unde, vorbind de nedumeririle lui Waring asupra
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
50 de ani de la doctorat), nu le elimină complet. Gauss simțea acest lucru. De aceea însărcină pe Möbius să dea fundamente satisfăcătoare demonstrației. Acest deziderat a fost împlinit de Ostrowsky, în anii noștri. A doua și a treia demonstrație, pur algebrice, sunt însă neatacabile. Mai ales a doua se distinge prin eleganța și ingeniozitatea ei și e bazată pe inducție. Despre fundarea riguroasă, din anul 1831, a calculului cu numere complexe, am mai pomenit. Aici Gauss are predecesori: pe Argand și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
analele lui Gorgonne, 1828. Articolul e departe de a anunța pe marele algebrist de mai târziu, deși depășește cu mult nivelul școlar. E interesant însă ca document întrucît arată cum prin 1828 și poate mai târziu, Galois avea numai preocupări algebrice. Nu abordase încă teoria funcțiunilor. Așadar inițierea lui în acest domeniu, cât și propriile lui investigații (care, după noi, îl clasează pe Galois mai mare teoretician al funcțiilor, decât algebrist, dacă e posibil) se petrec în anii săi cei mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
marii săi contemporani: Gauss, Abel în cercetările lor asupra funcțiunilor eliptice și abeliene, pentru a egala dintr-o dată, făcând saltul a trei decenii, pe Riemann și Weierstrass. Galois era sigur în posesia noțiunii de gen al unui corp de funcțiuni algebrice, cunoștea legătura între acest număr p și cele 2 p, perioade ale integralelor abeliene de prima speță, cât și relațiile bilineare între perioade. Din nenorocire, din aceste strălucite lucrări, nu rămân decât puținele rânduri, care termină scrisoarea-testament. Ultimul pasagiu, destul de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o prevenție de cinci luni. La 3 decembrie Galois e condamnat la șase luni închisoare, fără a i se socoti cele cinci luni de prevenție. În această a doua ședere la Sfânta Pelagia, își va fi adâncit Galois ideile lui algebrice și mai ales analitice: printr-o muncă de cap, fără însemnări în interminabilele preumblări prin curtea închisorii, luat în râs de patrioții, oameni din popor, închiși odată cu dânsul, silit adesea să ia parte la bețiile lor de rachiu, procurat prin
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care i le acordă un destin nemilos; a lui Cauchy, se întinde monotonă pe vreo 800 de memorii, în voia facilității unui talent prolix. Totuși spectacolul acestei vieți prodigioase nu trebuie să se traducă într-o acceptare necritică a operei algebrice a lui Galois. Știința e o construcție obiectivă care se desfășoară în afară de noi, devenită aproape anonimă prin mulțimea contribuțiilor care i se aduc. Întocmai ca și în arhitectura caracterelor, detaliile ieșite din mâna vreunui meșter iscusit se pierd în marele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aibă oarecum rolul figurilor din geometrie: acela de a fixa ideile, fără a participa esențial la țesătura internă a raționamentului - iată ideea conducătoare a lui Gauss și Galois. Divizibilitatea în domenii generalizate ale numerelor, respectiv rezolubilitatea prin radicali a ecuațiilor algebrice sunt reduse la proprietățile unor scheme abstracte, anume la compunerea formelor (în care teoria idealelor din corpurile pătratice se găsește prefigurată) respectiv la descompunerea grupurilor în șiruri de compoziție. Această direcție se afirmă prin fundarea de către unul din cei mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
teoria idealelor din corpurile pătratice se găsește prefigurată) respectiv la descompunerea grupurilor în șiruri de compoziție. Această direcție se afirmă prin fundarea de către unul din cei mai mari matematicieni: Richard Dedekind (1831- 1916) a teoriei idealelor în corpurile de numere algebrice, triumfă însă cu E. Steinitz (Teoria extinderilor) și Emmy 1 Disquisitiones artithmeticae (1801), p. 74-75. Pe romînește: "Însă nici unul din doi (nici Wilson nici Waring) n-a putut s-o dovedească, iar vestitul Waring afirmă că demonstrația îi apare cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Pappus. Dar umaniștii clasici nu vor să știe de așa ceva. Totuși gândirea se exprimă nu numai mitic, în fabulă, dar și direct, în teoreme. Poarta prin care poți aborda lumea greacă - fără de a cărei cunoaștere, după părerea mea, 1 Geometria algebrică, teoria numerelor, teoria integralelor abeliene (schema: teoria clasică sau teoria generală a idealelor). Geometria proiectivă, părți din calculul probabilităților și teoria cuantelor (schema: teoria structurilor). Funcțiunile automorfe și formele Klein-Clifford ale planului lui Bolyai-Lobacevsky (schema: grupuri infinite discontinue) (n.a.). cultura
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Un moment de criză „Eram secretar de redacție la Timpul, îmi spune domnul R. cu care vorbeam despre Eminescu. Tocmai citeam revista politică ce dete poetul pentru ziar. Începutul era bun, însă pe la mijloc nu mai înțelegeam nimic. Dădea calcule algebrice, dar la sfârșit revenea la subiect. Eu, ca secretar de redacție, m-am apucat și am corectat, scoțând afară aberațiile. S-a publicat așa. Vine însă Eminescu furios cu o gazetă în mână: „Ce-i asta, domnule? Mi l-ai
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
Numerelor, 21-24 August 1997, organizată de Dr. C. Dumitrescu & Dr. V. Seleacu, Universitatea din Craiova, România. Conferință Internațională asupra Geometriilor Smarandache, 3-5 Mai 2003, organizată de Dr. M. Khoshnevisan, Griffith University, Gold Coast Campus, Queensland, Australia. Conferință Internațională asupra Structurilor Algebrice Smarandache, 17-19 Decembrie 2004, organizată de Prof. M. Mary John, Șef de Departament, Loyola College, Madras, Chennai - 600 034 Tamil Nadu, India. ----------------------------------------------- BIBLIOGRAFIE: Sute de articole, cărți, si recenzii s-au scris despre activitatea să internațională. Cărțile pot fi încărcate
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
de către Poincaré și găsirea unei soluții a ei abia acum, la Chișinău. De la Artur Cayley (1821-1895), Cambridge, Anglia, a pornit teoria invarianților. Marius Sophus Lie (1842-1899), Christiania, Norvegia, a elaborat teoria grupurilor și algebrelor Lie - un nou gen de structură algebrică ce-i poartă numele - ambele fiind aplicate în diverse domenii ale științelor reale, inclusiv în geometrie și în studiul ecuațiilor diferențiale. Henri Poincaré (1854-1912), Paris, Franța, și Alexandru Lyapunov (1857-1918), Sankt Petersburg, Rusia, au pus bazele metodelor teoriei calitative a
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
științelor reale, inclusiv în geometrie și în studiul ecuațiilor diferențiale. Henri Poincaré (1854-1912), Paris, Franța, și Alexandru Lyapunov (1857-1918), Sankt Petersburg, Rusia, au pus bazele metodelor teoriei calitative a ecuațiilor diferențiale. Constantin Sibirschi (1928-1990), Chișinău, Republica Moldova, a fondat teoria invarianților algebrici, care este aplicată în teoria calitativă a ecuațiilor diferențiale, neștiind că aceasta are ieșire la teoria lui Lie. Dar cum și cine a stabilit această legătură? În anul 1976, acad. Constantin Sibirschi, șef de laborator la Institutul de Matematică și
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
lui Lie. Dar cum și cine a stabilit această legătură? În anul 1976, acad. Constantin Sibirschi, șef de laborator la Institutul de Matematică și Informatică al AȘM, fondator al școlii științifice de ecuații diferențiale din Republica Moldova, a publicat monografia „Invarianții algebrici a ecuațiilor diferențiale și matricelor”, care a avut o rezonanță mare în breasla matematicienilor din lume. Peste trei ani, în 1979, profesorul american C.S. Coleman a publicat o recenzie la această lucrare științifică, în care a specificat că ea este
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
diferențiale ce au o mare importanță pentru teorie și practică. Pe de altă parte, la studierea acestor ecuații se utilizau cu succes metodele teoriei calitative, elaborate de francezul Henri Poincaré și rusul Alexandru Lyapunov, completate și dezvoltate de metoda invarianților algebrici a moldoveanului Constantin Sibirschi. Abia peste aproape două decenii, în 1998, a identificat această tangență și a demonstrat că grație investigațiilor și rezultatelor științifice ale acad. C. Sibirschi a devenit posibilă aplicarea pe larg a teoriei lui Lie în cercetarea
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
Arta” din 11 decembrie 2008). Atunci, din prima sursă, am aflat despre frământările și căutările unui savant în identificarea adevărului științific. La acel moment, fondatorul școlii științifice în domeniul teoriei calitative a ecuațiilor diferențiale era preocupat de elaborarea teoriei invarianților algebrici pentru aplicarea lor la rezolvarea problemelor ce țin de teoria calitativă a ecuațiilor diferențiale. Una din problemele faimoase ale teoriei calitative este Problema Centrului și Focarului, formulată de Henri Poincaré. Ea constă în determinarea invarianților care deosebesc centrul (traiectoriile, ce
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
pentru fiecare sistem în parte. La estimarea acestor numere a aplicat metodele algebrelor Lie si algebrelor graduate ale invarianților, precum și funcțiile generatoare și seriile Hilbert ale ultimilor algebre. Ca rezultat, s-a obținut o estimație numerică finită pentru mărimile Lyapunov algebric independente, ce participă la rezolvarea problemei centrului și a focarului pentru orice sistem de ecuații diferențiale polinomial. Acest lucru permite prof. Mihail Popa și discipolilor săi să înainteze pentru prima dată o ipoteză argumentată, potrivit căreia aceste numere găsite formează
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
mentori care l-au marcat profund - academicienii Constantin Sibirschi și Vladimir Andrunachievici. Ambele teze de doctorat, susținute de cercetător (Universitatea din Nijnii Novgorod, Rusia, 1979; Institutul de Matematică al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Kiev, 1992), vizează metoda invarianților algebrici în teoria calitativă a ecuațiilor diferențiale, pe care a dezvoltat-o și de la care a pornit o nouă școala științifică Algebrele Lie și sisteme diferențiale, pe care o ctitorește cu grijă și în prezent. Ultimul rezultat - soluționarea problemei generalizate a
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
Râul Negel Te caut printre văpăi te văd și nu te văd în iatacul cu balcon pe balconul Doamnei Iulica Primăvara I Absolutul, un alt vis - Balanță între ziuă și noapte vis fragil de soare și ploaie zămislit în format algebric ferestre deschise-n albastru - fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice în costume de acrobați stoluri după stoluri din exil în lumea de vis și ninsoarea de flori Absolutul, un alt vis - Primăvara II Grădini, livezi și parcuri
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
cărucior din piele de capră „Gândiți vise fericite” I-a spus Pe podul dintre ziuă și noapte Visul al treilea: Acrobați exilați Balanțăîntre ziuă și noapte Vis fragil de secetă și ploaie Sfântă memorie de acasa Vise afișate în format algebric Ferestre deschise spre albastru - El făcu semn printre oameni, cuiburi de lilieci, celule mestecate cu nisip și bagatele depășite printre fire, ace și drene fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice Definiția, în costume de acrobați exilați pe
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
Gardner De departe oglinda cu vise chema pe Julia May din iatacuri de vorbe devenirea făcea ocol pe străzi sprâncenate... Atunci Julia May sărea din Gaură Neagră-n Gaură Neagră Degete de șarpe pe consolă Muzică lunară deformată-n cârlige Algebrice umbre legate de funii - Strâns înfășată-n olandă-apretată pe-un munte din sticlă Julia May simțea clădiri din fier clădiri din cărămidă peste parcul presărat cu lămpi electrice și excrement aviar Strâns înfășată lăsată să se-nmoaie-n răsuflarea albastră
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Din himere active în somnul din curcubeie secetă sau inundații printre acrobații din ceruri în costume zadarnice palmele ei conturau cuiburi din bagatele fragile din osii trase de vedenii din elastic algebric Tinerețea lui - o iarbă arsă, la licitație expusă fără vlagă - era exilată pe-un podeț din suspine în absolut de sineală De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Nu mai voia să asculte aceleași povești cu repetiție de
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]