256 matches
-
acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta, subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema dată, dar vor acționa și În același mod (L.N. Landa). Activitatea subiectului este, deci, dirijată În Întregime, pas cu pas, În mod riguros, În detaliu; - metode nealgoritmice (semialgoritmice și euristice), cele care nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din a căror categorie fac parte jocurile didactice, jocurile de rol sau de simulare, Învățarea dramatizată, Învățarea pe simulatoare ș.a. IV. Metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/Învățare, centrate pe performanță, pe eficiență maximă, așa cum sunt: metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea bazată pe calculator, Instruirea Asistată de Calculator (IAC), Învățarea electronică ș.a. Acestea valorifică elemente sau metode Întregi aparținând celorlalte grupări. O reprezentare grafică ne va permite o și mai rapidă orientare În sistemul de clasificare pe care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc.), de evaluare, corective etc. După aspectul social se disting exerciții: individuale, de echipă, colective, mixte etc.; după gradul de determinare a activității existăexerciții standardizate sau algoritmizate, În Întregime dirijate (bazate pe executarea repetată a unui comportament descris În termeni algoritmici, adică cu structurare strictă a operațiunilor de efectuat și a succesiunii lor specifice, mai ales Înînsușirea unor comportamente tehnice), exerciții semialgoritmice (semidirijate) și exerciții libere (nestructurate, autodirijate); exerciții de diferite grade de complexitate etc. Învățământul actual are tendința să diversifice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
momente diferite și În perspective diferite, atât În școlile obișnuite cât și În școlile cu un singur institutor, cu activitatea simultană la mai multe clase. Pe baza lor se pot urmări progresele Înregistrate de fiecare elev În parte. 2. Metode algoritmice de instruiretc "2. Metode algoritmice de instruire" Mai mulți cercetători, Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
diferite, atât În școlile obișnuite cât și În școlile cu un singur institutor, cu activitatea simultană la mai multe clase. Pe baza lor se pot urmări progresele Înregistrate de fiecare elev În parte. 2. Metode algoritmice de instruiretc "2. Metode algoritmice de instruire" Mai mulți cercetători, Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință spontană de a construi structuri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință spontană de a construi structuri generale decomportament cu aspect esențialmente algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tendință spontană de a construi structuri generale decomportament cu aspect esențialmente algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune determinată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
corect același algoritm trebuie să ajungă În mod corect la rezolvare, la aceeași soluție (finalitate certă). Algoritmul - arată L.N. Landa (1973), părintele algoritmizării - are proprietatea determinării, „...adică proprietatea de a direcționa univoc acțiunile individului În rezolvarea problemelor. Îndeplinind o prescripție algoritmică, subiectul știe cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva problema și nu are nici un dubiu cu privire la modul de a acționa. Mai mult, subiecți diferiți, acționând după una sau aceeași prescripție algoritmică, nu numai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o prescripție algoritmică, subiectul știe cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva problema și nu are nici un dubiu cu privire la modul de a acționa. Mai mult, subiecți diferiți, acționând după una sau aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema (problemele), ci vor acționa În același mod. De aici rezultă că prescripțiile algoritmice, determinând univoc acțiunile subiectului, Îi ghidează completamente activitatea” (1973, pp. 228-229). Cunoscând În mod explicit traseul de urmat, elevii au
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și nu are nici un dubiu cu privire la modul de a acționa. Mai mult, subiecți diferiți, acționând după una sau aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema (problemele), ci vor acționa În același mod. De aici rezultă că prescripțiile algoritmice, determinând univoc acțiunile subiectului, Îi ghidează completamente activitatea” (1973, pp. 228-229). Cunoscând În mod explicit traseul de urmat, elevii au obligația de a Înainta potrivit structurii impuse. O abatere sau o eroare apărute la un moment dat au șansa să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-i să corecteze erorile comise de elevul interogat anterior; REL = se cer relații logice care să lege elementele; SCR = se solicită tuturor elevilor să scrie elementele și relațiile. e) Observații critice și limitetc "e) Observații critice și limite" Utilizarea procedurilor algoritmice este Însoțită, totuși de un anume scepticism. Un scepticism care se naște În jurul Întrebării: „Există oare compatibilitate Între algoritmizare și creativitate?” sau: „Între determinarea impusă (dinainte și din afara Învățării și spontaneitatea care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De obicei, În răspunsurile date, se face distincție Între comportamentele algoritmizate/algoritmizabile și cele creatoare. Se consideră că, de Îndată ce o activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros algoritmică pe cât este de utilă În vederea creșterii eficienței Învățării, pe atât de ușor ar putea să ducă la blocarea creativității, a gândirii divergente. Adică, algoritmizarea s-ar opune euristicii, deoarece ea impune elevilor trasee de urmat dinainte stabilite (tipare fixate), ferindu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obicei, teama ajungerii la un dirijism pedagogic care ar putea să Întreacă măsura. O altă remarcă este și aceea că nu totul poate să fie algoritmizat. Dar există unele fragmente ale instruirii care pot fi concepute În termeni de programare algoritmică. Există anumite noțiuni, probleme și acțiuni care se Învață mai bine printr-o programare de acest tip. În concluzie, este important, desigur, a pune la Îndemâna elevilor anumiți algoritmi de Învățare a gramaticii, a matematicii, a tehnicii și tehnologiei etc. Dar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a privi lucrurile creează o impresie de identitate, cât se poate de falsă între un sens lexical al semnului și un sens hermeneutic care se fixează la nivelul conștiințelor. Dar litera scrisă nu poate garanta o descifrare în cheie algoritmică a sensurilor, chiar dacă oferă o relativă limitare a lor. Acest lucru nu este lipsit de efecte imediate în planul mai larg al renegocierii raporturilor de putere. Umberto Eco încearcă o analiză comparativă a semnului lingvistic și a celui vizual refuzând
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Csikszentmihalyi, 1978; Ruscio, Whitney și Amabile, în publicații). Acest mecanism este ilustrat de metafora labirintului (Amabile, 1987). În această metaforă, problema creativă este reprezentată ca un labirint cu mai multe ieșiri care reprezintă soluțiile valabile ale problemei. O soluție directă, algoritmică sau progresivă, este reprezentată de o cale dreaptă de la intrare până la ieșire. La soluțiile mai neobișnuite sau creative se poate ajunge doar printr-o abordare mai euristică și prin explorarea labirintului, adică a spațiului problemei. Persoanele care sunt motivate cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numărul de răspunsuri diferite), flexibilitatea (varietatea răspunsurilor), complexitatea (de exemplu, numărul cuvintelor din răspunsuri) și originalitatea (raritatea statistică a răspunsului). Efectul benefic al recompensei a fost cel mai vizibil la comportamentele care puteau fi modificate cu ușurință prin intermediul unor procedee algoritmice sau progresive (cu alte cuvinte, complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a constatat că recompensa a crescut originalitatea, subiecților li se ceruse anume să încerce să dea răspunsuri neobișnuite. În schimb, în lucrările precedente ce demonstrau efectul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis, cum ar fi scrierea unei povestiri sau executarea unui colaj. Atunci când Amabile (1979) a luat una dintre aceste activități euristice (realizarea unui colaj) și a făcut-o algoritmică, spunându-le subiecților cum să execute un colaj pe care juriul să-l considere creativ (de exemplu, ruperea bucăților, folosirea mai multor bucăți), a constatat că evaluarea externă a mărit creativitatea. Totuși, această distincție între algoritmic și euristic nu a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și a făcut-o algoritmică, spunându-le subiecților cum să execute un colaj pe care juriul să-l considere creativ (de exemplu, ruperea bucăților, folosirea mai multor bucăți), a constatat că evaluarea externă a mărit creativitatea. Totuși, această distincție între algoritmic și euristic nu a putut explica toate efectele pozitive ale motivelor extrinsece asupra creativității care au fost descoperite. Un număr din ce în ce mai mare de lucrări arată efectele benefice ale motivelor extrinsece chiar și în cazul activităților euristice. Unul dintre primele studii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Psihomotric • Să aplice reguli simple de igiena personală și colectivă; • Să se orienteze în schema corporală cunoscându-și posibilitățile motrice ale fiecărei părți; • Să perceapă componentele spațio-temporale (ritm, durata, distanța); STRATEGII DIDACTICE • Tipuri de strategii utilizate pe parcursul derulării proiectului: mixtă, algoritmica, bazate pe joc, euristice, expozitive; a. Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația; • Modalități de evaluare utilizate pe parcursul proiectului: Realizarea unui centru tematic cu tema: „ Eu sunt unic și am drepturi” *Produse ale activității copiilor
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
posibilitățile motrice ale fiecărei părți; -să se orinteze în spațiu raportându-se la repere date; -să-și formeze corect deprinderile motrice de bază; -să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igienă echipamentului. STRATEGII DIDACTICE: Tipuri de strategii: mixtă, algoritmica bazate pe joc, euristice, expozitive 82 Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povetirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația. Modalități de evaluare: realizarea unui centru tematic, produse ale activității copiilor, observația curentă a educatoarei,chestionarea orală. Forme de organizare: frontal, pe
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe axa repetitiv - creativ putem folosi un criteriu al gradului de determinare a activității, distingând exercițiile de tip algoritmic (specificate de pași stricți), semialgoritmic și exerciții libere (cu grad maxim de autodirijare). Ținând cont de aria extinsă sub care putem întâlni această metodă de învățământ, criteriile sub care putem dezvolta tipologii ale exercițiului sunt multiple; considerăm că am putut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în primul caz este vorba de organizarea operațiilor intelectuale într-un sistem de rezolvare a problemelor prin aplicarea de algoritmi la căutarea soluției problemei, în timp ce învățarea algoritmului constă în suita de operații care se finalizează, în dobândirea unui algoritm. Învățarea algoritmică este, deci, o strategie de instruire, iar algoritmul, o achiziție cognitivă cu rol instrumental în instruire. Algoritmul presupune un demers logic, riguros, fiecare verigă fiind determinată de cea anterioară și determinând-o pe următoarea. Metoda presupune o antrenare a elevilor
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Aplicații - realizarea unor figuri geometrice 6.. Valori și aptitudini: Exprimarea unui mod de gândire creativ în structurarea și rezolvarea problemelor. Conștientizarea impactului social, economic și moral al informaticii. Formarea obișnuințelor de a recurge la concepte și metode informatice de tip algoritmic specifice în abordarea unei varietăți de probleme. Manifestarea unor atitudini favorabile față de știință (matematică, informatică) și de cunoaștere în general. Manifestarea disponibilității de a evalua/autoevalua activități practice. Manifestarea inițiativei și a disponibilității de a aborda sarcini variate. 7. Sugestii
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
care operează algoritmii (date, variabile, operații, expresii) Tabla,creta Planșe Fișe de lucru Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Tema pt.acasă -descompunerea datelor în date de intrare și de ieșire -descrierea etapelor rezolvării unei probleme din punct de vedere algoritmic Tema de lucru în cl. Unitatea de învățare: Principiile programării structurate Nr. ore: 10 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Structuri de bază -Descrierea cu ajutorul schemelor logice -Descrierea cu ajutorul limbaj pseudocod 2.Structurile de control
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]