232 matches
-
se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se pot desfășura în anumite secvențe de instruire după anumite reguli de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare următoarele categorii de resurse didactice: 1. Conținutul de instruire organizat Programa școlară prezintă conținutul de instruire al unei discipline defalcat pe teme și uneori pe subteme. El se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
echipe de 2-3 elevi); punerea elevilor în contact cu mijloacele de învățământ; - explicarea și demonstrarea de către profesor a algoritmului operațiunilor ce urmează să fie pricepute; - demonstrarea normelor de securitate a muncii (în cazul când operațiunile prezintă risc de accidentare); - exercițiul algoritmic executat de elevi și controlat de profesor; observații și recomandări generale. Activitatea independentă a elevilor durează 35-40 minute, în cadrul unei lecții de o oră; se înțelege că într-o lecție de 2 ore, durata se mărește peste dublul acestui timp
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
bune (corecte) soluții. Demonstrarea unei teoreme sau realizarea unei partide de șah ar dura milenii sau sute de milenii! Această constatare a provocat o imensa criză în cadrul teoriei inteligențelor naturale, căci sugera ca sistemul nervos nu operează pe o baza algoritmică. Computerul neurologic de care dispunem pentru a opera în timp util, este obligat să facă sacrificii și să opereze pe o baza de aproximare. În loc de algoritmi clasici, se folosesc algoritmi vagi (fuzzy), de tipul celor studiați de Lotfali Askar Zadeh
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cuantifica impactul acestei decizii asupra valorii de piață a grupului și a filialelor sale. Motivația principală a acestei abordări constă în faptul că testele empirice efectuate de studii recente au produs rezultate contradictorii. Trebuie remarcat aici simplitatea și caracterul aproape algoritmic al modelului, caracteristică ce-l face ușor de aplicat, dar mai ales de interpretat. Precizările considerate necesare de către autoare sunt mai mult decât didactice ceea ce face ca modelul să poată fi înțeles și ușor de utilizat, atât de specialiștii în
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în mod conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi, al automatizării și interiorizării unor modalități de lucru și a unor algoritmi de calcul. O acțiune poate fi considerată exercițiu numai în condițiile în care păstrează un caracter algoritmic și se finalizează cu formarea unor comportamente automatizate, a unor abilități ce vor putea fi exersate în rezolvarea unor noi sarcini cu alt grad de complexitate. Pentru ca un ansamblu de exerciții să conducă la formarea unor deprinderi operatorii, este necesar
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe axa repetitiv - creativ putem folosi un criteriu al gradului de determinare a activității, distingând exercițiile de tip algoritmic (specificate de pași stricți), semialgoritmic și exerciții libere (cu grad maxim de autodirijare). Ținând cont de aria extinsă sub care putem întâlni această metodă de învățământ, criteriile sub care putem dezvolta tipologii ale exercițiului sunt multiple; considerăm că am putut
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai cunoscute criterii și tipuri de învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
toate segmentele de activi- tate, atât cele care țin de specificul pur bursier, cât și cele proprii oricărei instituții sunt cuprinse într-un vast sistem informatic, bazat pe două rețele de calculatoare. Se asigură astfel rapiditatea și corectitudinea operațiunilor, strict algoritmice, dar se dezvoltă, în același timp, o bogată și foarte importantă bază de date. Mai importantă decât logistica este infrastructura aferentă Bursei Române de Mărfuri. Ea constă într-un flux operațional și decizional care transpune în practică regulamentul de Organizare
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cu lumea Înconjurătoare, măsura În care necesitățile lui interne sunt sau nu satisfăcute. Programul psihicului un ansamblu de structuri invariante (constante) și stocul de informații aferent de care acesta dispune; ca sistem cibernetic, psihicul funcționează În multe din aspectele sale algoritmic, după un program Înscris În memoria speciei (instinct, reflex necondiționat etc.), sau „Învățat", dobândit (reflex condiționat, deprindere etc.) Psihic uman (p.u.) realitate subiectivă de natură informațional-energetică; un sistem de maximă complexitate, dotat cu posibilități perfecționate de autoorganizare, autoreglaj și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o bogată experiență în utilizarea computerului. Programele elaborate pentru acesta pot fi alcătuite și folosite în toate ramurile de sport. Direcțiile de elaborare și utilizare vizează, în principal, următoarele probleme : * selecția copiilor și juniorilor; * stabilirea și prelucrarea sistemelor de tip algoritmic ale învățării structurilor motrice; * stocarea informațiilor si a valorilor indicatorilor de antrenament; * analiza rezultatelor sportive și a sistemului de pregătire a sportivilor ; planificarea antrenamentelor și concursurilor; * analiza rezultatelor probelor și normelor de control; * analiza lecțiilor de antrenament; * elaborarea unor modele
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
în primul caz este vorba de organizarea operațiilor intelectuale într-un sistem de rezolvare a problemelor prin aplicarea de algoritmi la căutarea soluției problemei, în timp ce învățarea algoritmului constă în suita de operații care se finalizează, în dobândirea unui algoritm. Învățarea algoritmică este, deci, o strategie de instruire, iar algoritmul, o achiziție cognitivă cu rol instrumental în instruire. Algoritmul presupune un demers logic, riguros, fiecare verigă fiind determinată de cea anterioară și determinând-o pe următoarea. Metoda presupune o antrenare a elevilor
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
contestă, de exemplu, eficiența moderată a metodei ipotetico-deductive în perimetrul strict al matematicii, ci obligativitatea acesteia pentru științele umaniste și, mai ales, pentru teologie. Ecuația care descrie proiectul epistemologic totalitar al Iluminismului este simplă: cunoașterea obiectivă decurge dintr-un parcurs algoritmic al metodei științifice și din respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Nocivitatea operei de aculturație a Iluminismului este sesizabilă mai cu seamă în filigranul său antropologic. Avem de-a face, în opinia sa, cu o descentrare ontologică a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
susțin necesitatea redimensionării învățământului și schimbarea paradigmei educaționale prin renunțarea la: * programa analitică cu structură rigidă; * folosirea exclusivă a metodelor și a regulilor fixe de instruire; * sensul unic al fluxului instructiv-educativ; * însușirea cunoștințelor într-un ritm obligatoriu pentru toți; * gândirea algoritmică și cunoașterea exclusiv teoretică și abstractă; * utilizarea etichetării în evaluarea cunoștințelor; * dezumanizarea învățământului prin acordarea unei încrederi exagerate mijloacelor tehnice. În contextul noii paradigme, învățământul este un proces flexibil, adaptabil la cerințele societății aflată într-o permanentă schimbare. Accentul cade
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
sau intuitive în funcție de modalitatea de prezentare a cunoștințelor și pasive sau active în funcție de modul în care angajază elevii. Ele pot avea funcția didactică principală de predare-comunicare, de fixare consolidare și verificare-apreciere. Se pot baza pe secvențe operaționale stabile, anterior fixate (algoritmice) sau pe descoperirea și rezolvarea problemelor (euristice). Clasificarea după criteriul organizării muncii propune gruparea metodelor în: individuale, pe grupe (omogene sau eterogene), frontale sau mixte. Metodele de învățare prin receptare, descoperire dirijate sau propriu-zisă au fost structurate prin raportare la
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
după Piaget 1, stadiul inteligenței senzorimotoare este cuprins Între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, Între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, Între 7-11/12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte, Între 11/12-18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice: operații standardizate și rezolvări-tip; euristice: sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
observabile și măsurabile) cu ajutorul unor „verbe de acțiune”. Este adevărat ca operaționalizarea obiectivelor didactice ridică numeroase dificultăți mai ales În cazul unor obiecte/discipline de Învățământ, teme și lecții mai puțin formalizate, În care se operează mai puțin cu structuri algoritmice. De aceea se consideră că a defini obiectivele operaționale nu Înseamnă nimic altceva decât a preciza cu cea mai mare grijă activitățile grație cărora cel care Învață va progresa spre desăvârșirea educației sale; aceasta Înseamnă a căuta comportamentele scopurilor educative
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pozitive față de situațiile evaluative , își manifestă interesul de a corecta greșelile , cerând informații cadrului didactic. Aplicațiile matematice, precum și momentele de problematizare au avut un impact deosebit asupra elevilor , astfel încât au antrenat întregul colectiv datorită caracterului creativ , ludic și nu pur algoritmic . Un demers didactic foarte bine elaborat și în conformitate cu cerințele curriculum-ului național presupune administrarea probelor orale în orice moment al traseului didactic. Rolul lor este de activizare a vocabularului matematic, de utilizare în mod corect și conștient a terminologiei matematice
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
evaluări, aplicații și transferări relevante. Insă transferul de cunoștințe este un proces prea puțin întâlnit la elevii deficienți de auz, informația fiind reținută, în general, în forma ei inițială și folosită doar în situații identice de prezentare, într-un mod algoritmic. Textul literar este un ansamblu de relații semnificative între diferite noțiuni și idei exprimate în ansamblu de relații între cuvinte, propoziții și fraze. Ca ansamblu textul este o organizare, ale cărei proprietăți specifice sunt date de intenția de comunicare, de
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
speciale în cadrul întregului sistem psihic uman. De aceea, se consideră că învățarea este în diverse cadre generativă sau formativă și constructivă. Învățarea cognitivă contribuie și se sprijină pe dezvoltarea analizei și sintezei, abstractizării și generalizării, a comparației și clasificării, a algoritmicii și euristicii, a sistematizării și organizării logice a gândirii. În centrul preocupărilor învățării cognitive este conținutul informațional cognitiv asimilat. De aceea, programatic, învățarea cognitivă este potrivnic superficialității și formalismului. Se poate învăța ceva pentru a reproduce oral sau în scris
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
încrezător în sine, nonconformism intelectual, un nivel superior de aspirații, interese variate și curiozitate. Un alt aspect important al problemei este că rezultatele școlare, consemnate în note nu reflectă nivelul creativității. Ele se bazează preponderent pe memorare, reproducere, repetare, structuri algoritmice, în timp ce creativitatea presupune intuiție, fantezie, originalitate, etc. XVII. METODE DE CULTIVARE A CREATIVITĂȚII Deși pare paradoxal, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativității la elevi există două căi: a) modernizarea sistematică a învățământului, în toate verigile și amănuntele sale, în lumina
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
CULTIVARE A CREATIVITĂȚII Studiul aprofundat al fenomenului de creație a permis cercetătorilor din domeniul inventicii să elaboreze demersurile, procedurile, tehnicile și metodele de creație care constituie mijloacele principale de eficientizare a proceselor creative performante. Din analiza raportului dintre euristic și algoritmic, dintre intuiție și logică, dintre ponderea contribuției subconștientului și a circuitelor emoționale și cel al conștientului, demersurile, tehnicile și metodele de creație tehnică se clasifică în trei categorii: ¾ mijloace intuitive de creație; ¾ mijloace logico-intuitive de creație; ¾ mijloace logice de creație
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
din calcul un algoritm; formularea teoremei cunoscută astăzi ca teorema fundamentală a calculului. (Grabiner 1983: 186). Nu vom intra aici mai mult în detalii privitoare la opera lui Newton. Ce ne interesează este doar faptul că, în această formă, executarea algoritmică a calculului a fost aplicată cu succes la o gamă foarte largă de probleme e.g. rezolvarea ecuației diferențiale parțiale pentru coarde; rezolvarea ecuațiilor de mișcare pentru sistemul solar; formularea întregii mecanici în limbajul calculului iar asta în ciuda faptului că conceptele
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fi cea în care misterul nostru nu ar apărea în legătură cu relația dintre matematică și știință, ci ar fi importat din altă parte. O astfel de viziune găsim în Azzouni (2000). Acesta privește matematica, în mare parte, ca fiind orice sistem algoritmic care satisface două criterii: să fie interesant și teoremele sale să poată fi găsite prin demonstrații pe care să le putem urmării (i.e. să aibă un număr finit de pași). Acum, cred că este destul de clar de ce este introdusă cea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pe care să le putem urmării (i.e. să aibă un număr finit de pași). Acum, cred că este destul de clar de ce este introdusă cea de-a doua cerință. Să ne oprim un moment asupra primei. Ce înseamnă că un sistem algoritmic este interesant? Dacă ținem cont că un sistem algoritmic neinteresant este unul în care teoremele sunt în întregime predictibile, vom spune că un astfel de sistem este interesant dacă teoremele sale sunt opace deductiv. Prin opacitate deductivă se are în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
un număr finit de pași). Acum, cred că este destul de clar de ce este introdusă cea de-a doua cerință. Să ne oprim un moment asupra primei. Ce înseamnă că un sistem algoritmic este interesant? Dacă ținem cont că un sistem algoritmic neinteresant este unul în care teoremele sunt în întregime predictibile, vom spune că un astfel de sistem este interesant dacă teoremele sale sunt opace deductiv. Prin opacitate deductivă se are în vedere aici incapacitatea noastră de a vedea, în cazul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]