154 matches
-
limba greacă înseamnă cale spre (odos - „cale”, „drum”; metha - „spre”, „către”). Din punct de vedere istoric, există două categorii de metode didactice: metodele tradiționale, clasice, cum ar fi expunerea, conversația, exercițiul, demonstrația, observația, lucrul cu manualul și metodele moderne, precum algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată, studiul de caz, metodele de simulare. Actual, se constată tendințe de perfecționare și modernizare a strategiilor educaționale. M. Stanciu (2003, pp. 229-234) surprinde câteva din aceste tendințe: - reevaluarea strategiilor tradiționale, criticate pentru caracterul pasiv al elevilor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
algoritmice de instruire; - instruirea programată; - instruirea bazată pe calculator; - instruirea asistată de calculator; - învățarea electronică (e-learning). C. Cucoș (1996) avansează următoarea clasificare a metodelor de învățământ: a. din punct de vedere istoric: - metode tradiționale, clasice: expunerea, conversația, exercițiul; - metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, instruirea programată etc.; b. în funcție de extensiunea sferei de aplicabilitate: - metode generale: expunerea, prelegerea, conversația; - metode particulare sau speciale: exercițiul moral, exemplul moral, aprobarea, convorbirea morală; c. după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
vorbit etc.), repetitive, de consolidare, de dezvoltare, de creație; - după numărul de participanți: individuale, colective, mixte, de echipă; PREDARE - după gradul de dirijare: algoritmice, semi-algoritmice, libere, ș.a.; - după obiectele de învățământ: gramaticale, matematice, sportive etc. b. Metodele moderne b.1. Algoritmizarea - definiții: - algoritmizarea este o modalitate de învățare care se sprijină pe utilizarea algoritmilor; - presupune identificarea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat; - algoritmii reprezintă suite de operații realizate într-o ordine aproximativ constantă, prin parcurgerea cărora
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
repetitive, de consolidare, de dezvoltare, de creație; - după numărul de participanți: individuale, colective, mixte, de echipă; PREDARE - după gradul de dirijare: algoritmice, semi-algoritmice, libere, ș.a.; - după obiectele de învățământ: gramaticale, matematice, sportive etc. b. Metodele moderne b.1. Algoritmizarea - definiții: - algoritmizarea este o modalitate de învățare care se sprijină pe utilizarea algoritmilor; - presupune identificarea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat; - algoritmii reprezintă suite de operații realizate într-o ordine aproximativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
să se învețe indică următoarea funcție a metodelor didactice: a. instrumentală; b. formativ-educativă; c. motivațională; d. cognitivă; e. normativă. 3. Din categoria metodelor tradiționale fac parte metodele: a. modelarea; b. exercițul; c. studiul de caz; d. demonstrația; e. problematizarea; f. algoritmizarea. 4. O reproducere simplificată a unui original (obiect, fenomen etc.), astfel încât să fie pus în evidență elementul care interesează la un moment dat reprezintă un: a. exercițiu; b. model; c. studiu de caz; d. algoritm. EVALUARE 5. Posibilitatea utilizării simultane
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
din stânga (A) sunt enumerate metodele didactice, iar în coloana din dreapta (B) sunt precizate conceptele-cheie corespunzătoare acestora. Asociați fiecare concept-cheie din coloana B metodei didactice corespunzătoare din coloana A. Metodele didactice Concepte-cheie 1. Expunerea 2. Studiul de caz 3. Demonstrația 4. Algoritmizarea 5. Problematizarea 6. Exercițiul a) suită de operații; b) deprindere; c) dificultate; d) prelegerea; e) model; f) situație; g) obiecte, acțiuni, substitute; h) programare; i) transpunerea elevului într-o situație EVALUARE II. În coloana din stânga (A) sunt enumerate categoriile de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
analizatorului/observatorului, cum ar fi efectul stereoscopic (Brossard, 1985 apud Paraschiv, 2011). În accepțiune strict geografică peisajul este perceput prin dimensiunea spațială demonstrată cartografic prin intermediul unor tipologii diverse de la un autor la altul, în funcție de dominanta terorială. Dar prin determinarea unei algoritmizări complexe, ample, interpretarea peisajului conduce la dezvoltarea unei competențe-cheie mai puțin enunțată de bibliografie, respectiv sensibilizare culturală și exprimare artistică (elemente de arhitectură, interpretarea peisajului tehnologic, rural, costume populare, datini și obiceiuri, folclor, tradiții și sărbători etc). Majoritatea specialiștilor în
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează consecințele intenționate și neintenționate, adică exact unde și cum se produc faptele economice. Rezultatul vizat de Economie are relevanță ca algoritmizare a discernământului specific intersubiectivității și nu al logicii lineare a faptelor fizice. Astfel, explicația nu evadează din reperele situației concrete, ale logicii situaționale cu scopul de a limita consecințele, de natură psihică, neintenționate, de a substanțializa așteptările raționale de o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de atitudine s-a luat imediat poziție, problematica însăși care stă la baza inteligenței artificiale fiind socotită discutabilă. Contraponderea la programul „tare” vine din partea lui Penrose (1989Ă care consideră că mintea umană este legată de suportul său material, creierul, iar algoritmizarea tuturor operațiilor gândirii umane nu se poate dovedi practic. Critic al inteligenței artificiale, Penrose proclamă superioritatea minții umane grație faptului că aceasta poate rezolva probleme nerezolvabile în principiu, pe când computerul nu face decât să urmeze un algoritm. Perspectiva rațiunii umane
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
operațiilor gândirii umane nu se poate dovedi practic. Critic al inteligenței artificiale, Penrose proclamă superioritatea minții umane grație faptului că aceasta poate rezolva probleme nerezolvabile în principiu, pe când computerul nu face decât să urmeze un algoritm. Perspectiva rațiunii umane supuse algoritmizării converge cu imaginea omului software supraviețuind în mod informațional, imagine propulsată pe frontispiciul transumanismului, însă criticată pe măsura entuziasmului manifestat. Mintea umană programată într-un mod deopotrivă natural și artificial este un paradox formulat de către Hofstadter (1981Ă: tot ceea ce se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se cu noțiunile complexității, ordinii spontane și interacțiunii autonome cu mediul înconjurător. Numite „ființe simbolice” sau „ființe intermediare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să aprindă lumina ultravioletă care cauzează mutații biologice reale în bacterii, mulțumită teleprezenței, și intervenții în structura ADN a acestora. Biologia și tehnologia informațională a Internetului, arta și etica, toate acestea se întrepătrund pentru a răspunde aceleiași dileme actuale: posibilitatea algoritmizării proceselor biologice, posibilitate care legitimează analogia dintre genetica corpului și cibernetică. Opera de artă transgenică, precum „KFP Bunny” (2000Ă, chestionează noțiunile interactivității informaționale, ale eticii și ale biologiei în contextul tehnoartistic al rețelei Internet, hibridizând privitorul sau participantul uman cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poate fi decât o „evidență nemijlocită” sau o „intuiție”. Acest gen de interpretare se bazează pe faptul că tradiția filosofică de până la Descartes ignora algoritmarea și recursivitatea, de unde concluzia că nu se poate concepe acțiunea generatoare a recursivității inconștiente asupra algoritmizării conștiente. Aceasta este opinia lui Edgar Marin expusă În lucrarea La méthode (p. 123). Recurgerea la supoziția intuiției devine Într-o asemenea situație inevitabilă. Să amintim Încă o dată că Descartes ajunge la cunoașterea cogito-ului din afara unui silogism, În urma unei experiențe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
material); - învățarea prin descoperire (în plan material); - metode de cercetare indirectă a realității: - abordarea euristică (în plan mental); - învățarea prin descoperire (în plan mental); - demonstrație; - modelarea c. Metode bazate pe acțiunea practică: - metode de acțiune reală: - exercițiul; - rezolvările de probleme; - algoritmizarea; - lucrările practice; - studiul de caz; - proiectul/tema de cercetare; - metode de acțiune simulată: - jocuri didactice - jocuri de simulare; d. Instruirea și autoinstruirea asistate de calculator b. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Cerghit, 1980 - metode de comunicare orală: - metode expozitive
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
după I. Nicola (1992, 1996) 1. Metode și procedee expozitiv-euristice: - povestirea; - explicația; - prelegerea; - conversația; - problematizarea; - descoperirea; - demonstrația; - modelarea; - observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală; - chestionarea orală; - lucrările scrise; - testele docimologice; - verificarea prin lucrări practice; - examenele; - scările de apreciere; - verificarea cu ajutorul mașinilor 2. Prezentarea selectivă a unor metode de învățământ utilizate în învățământul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
A. Prelegerea și dezbaterea ca variante ale expunerii; B. Observarea independentă: C. Conversația euristică D. Demonstrația (demonstrarea) E. Experimentul; F. Problematizarea G. Învățarea prin descoperire H. Studiu de caz I. Învățarea prin cooperare J. Învățarea asistată pe calculator (programată) K. Algoritmizarea A. Prelegerea și dezbaterea ca variante a expunerii Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe noi, pe cale orală, în structuri bine închegate, ceea ce garantează o eficiență sporită, prin transmiterea unui volum mare de informații într-o unitate de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
agronomice numai prin învățarea programată, iar gândirea (în special cea creativă) nu poate fi dezvoltată numai prin această metodă. Informatizarea învățământului reprezintă un proces inovativ dar presupune încă o serie de clarificări conceptuale necesare realizării unei strategii de acțiune. K. Algoritmizarea În procesul de predare-învățare se utilizează algoritmi, care constau într-o suită de operații ce se cer parcurse într-o ordine aproximativ constantă. Prin urmare algoritmizarea este o metodă ce se bazează pe folosirea algoritmilor în actul predării. Algortimii se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
presupune încă o serie de clarificări conceptuale necesare realizării unei strategii de acțiune. K. Algoritmizarea În procesul de predare-învățare se utilizează algoritmi, care constau într-o suită de operații ce se cer parcurse într-o ordine aproximativ constantă. Prin urmare algoritmizarea este o metodă ce se bazează pe folosirea algoritmilor în actul predării. Algortimii se caracterizează prin faptul că se prezintă ca o succesiune aproximativ fixă de operații, iar această suită este prestabilită de către profesor sau este presupusă de logica intrinsecă
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
presupusă de logica intrinsecă a discursului disciplinei respective. În anumite situații, algoritmii de rezolvare a unor probleme, acțiuni, pot fi identificați sau chiar construiți de elevii înșiși (C. Cucoș, 2002). În literatura de specialitate se mai pune, încă, problema statului algoritmizării în raport cu metodele de învățământ. Adeseori ea este considerată metodă e învățământ, însă, algoritmizarea poate fi prezentă în interiorul oricărei metode didactice (M. Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
rezolvare a unor probleme, acțiuni, pot fi identificați sau chiar construiți de elevii înșiși (C. Cucoș, 2002). În literatura de specialitate se mai pune, încă, problema statului algoritmizării în raport cu metodele de învățământ. Adeseori ea este considerată metodă e învățământ, însă, algoritmizarea poate fi prezentă în interiorul oricărei metode didactice (M. Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor agronomice) se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
considerată metodă e învățământ, însă, algoritmizarea poate fi prezentă în interiorul oricărei metode didactice (M. Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor agronomice) se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se pot desfășura în anumite secvențe de instruire după anumite reguli de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
temele trebuie alese cu multă grijă, iar pe parcursul realizării lor, profesorul trebuie să orienteze și să Îndrume discret activitatea elevilor, să Încurajeze și să stimuleze inițiativa, originalitatea acestora. 14 1.2.2. Metode de raționalizare a Învățării și predării a. Algoritmizarea: Este acea metodă prin care se asigură condițiile necesare pentru ca elevii să sesizeze sau să descopere și să asimileze diverși algoritmi pe care să-i poată utiliza ulterior În rezolvarea diferitelor probleme. Prin algoritm Înțelegem un sistem finit de operații
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
baza cărora se 16 desfășoară activitatea instructiv educativă sau o latură componentă a acesteia. Folosirea repetată a algoritmilor poate să conducă la formarea automatismelor, ceea ce mărește randamentul muncii de Învățare, permite orientarea eforturilor spre rezolvarea unor probleme mai complexe. Metoda algoritmizării se bazează tocmai pe această operativitate a gândirii, mai ales pe operativitatea specifică, care se formează nemijlocit prin transmiterea și asimilarea algoritmilor. Comunicarea și asimilarea algoritmilor se recomandă să nu se facă direct prin simpla memorizare, elevii trebuind să fie
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
memorarea unor structuri operaționale standardizate, oferite de profesori “de-a gata “. Elevii Înșiși trebuie antrenați În elaborarea și descoperirea algoritmilor, care prin repetare să se fixeze și să se constituie În instrumente de rezolvare a unor sarcini din ce În ce mai complexe. Metoda algoritmizării presupune atât descoperirea, construirea și Însușirea algoritmilor, cât și utilizarea eficientă a acestora. Însușirea algoritmilor Îi ajută pe elevi să găsească ușor procedeul adecvat rezolvării de probleme noi pe care le pune viața, producția, după terminarea școlii. Algoritmizarea, În procesul
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
complexe. Metoda algoritmizării presupune atât descoperirea, construirea și Însușirea algoritmilor, cât și utilizarea eficientă a acestora. Însușirea algoritmilor Îi ajută pe elevi să găsească ușor procedeul adecvat rezolvării de probleme noi pe care le pune viața, producția, după terminarea școlii. Algoritmizarea, În procesul de Învățământ ușurează rezolvarea de probleme tipice, de formare a deprinderilor de muncă intelectuală, pe baza unor reguli conștient Însușite și de a forma modalități de rezolvare a problemelor complexe. Se urmărește atât a Învăța pe elevi să
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]