254 matches
-
de divorț pe acest motiv. Motivul de divorț este lăsat la aprecierea instanței de judecată în ce privește influența asupra soțului care a cerut desfacerea căsătoriei și dacă este sau nu posibilă continuarea acesteiaConsecințele stării de sănătate în care se încadrează și alienația mintală cronică ori debilitatea mintală cronică, asupra căsătoriei, sunt lăsate la aprecierea instanței, care va acorda sau nu divorțul-remediu99. Dacă divorțul este cerut pentru o boală gravă și incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei, instanța urmează, ca și în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
607-619 C.proc.civ. și președintele instanței, primind cererea de divorț, va da reclamantului sfaturi de împăcare și, în cazul în care acesta stăruie în cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei. Cind cererea de divorț se întemeiază pe alienație mintală sau debilitate mintală cronică, ori pe o boală gravă cronică și contagioasă a soțului împotriva căruia este cerut divorțul, ori dacă este condamnat la o pedeapsă privată de libertate de cel puțin 3 ani, sau este declarat dispărut prin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
exclusivă a soțului reclamant dacă pârâtul a introdus cerere reconvențională ori acțiune de divorț și, în urma probelor administrate cererea principală a fost respinsă, iar cererea reconvențională ori acțiunea de divorț a pârâtului a fost admisă. Cind divorțul este cerut pentru alienație mintală ori debilitate mintală cronică sau pentru o boală gravă și incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei, instanța urmează, ca și în cazul divorțului prin acord, să constate desfacerea căsătoriei fără a mai pronunța divorțul din vina soțului pârât. În
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ani Aceasta din urmă prevedere nu se aplică copilului care a devenit major înainte de împlinirea vârstei de 18 ani prin efectul căsătoriei (art. 7, alin. 3 Decretul 31/1954), sau în cazul persoanelor majore lipsite de discernământ ca efect al alienației sau debilității mintale. În ceea ce privește a doua condiție, copilul să aibă locuința la părinții săi, în conformitate cu disp. art. 1000, alin. 2 C. civ., părinții răspund pentru copii minori ce locuiesc cu dânșii. Ceea ce interesează este locuința minorului care, de regulă, coincide
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din cauza bolii sau din alte motive părintele sau tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele persoanei ce reprezintă sau ale căror acte le încurajează. Interdicția minorului dacă nu are descernământ pentru a se îngriji de interesele sale din cauza alienației mentale, care este stabilită interdicția prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Problema ocrotirii legale a minorului prezintă aspecte multiple și variate care necesită a fi aprofunadate în vederea cunoașterii tuturor formelor și mijloacelor de protecție a copiilor. II. 1. Tutela Minorului Ocrotirea legală
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să dovedească în prealabil că au încetat cauzele care au provocat instituirea curatelei. II.3. Interdicția minorului Codul familiei reglementează în art. 142-151, interdicția judecătorească ca o formă de ocrotire a persoanelor fizice, minore sau majore, lipsite de discernământ datorită alienației sau debilității mintale. 338 Punerea lor sub interdicție a unei persoane fizice, deci și a minorului este condiționată de existența unei stări de tulburare mintală, cu caracter general și permanent, nu accidental. Ceea ce determină instituirea interdicției nu este boala în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interzis se va afla până la majorat sub protecția părinților săi, si la împlinirea vârstei de 18 ani, el va avea un tutore care să-i reprezinte interesele. 343 Interdicția este o instituție cu rolul de a ocroti persoana care datorită alienației sau debilității mintale nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesul său. Alienația sau debilitatea mintală trebuie dovedite cu un act medical, în care scop, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție a statuat în sensul că "în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
18 ani, el va avea un tutore care să-i reprezinte interesele. 343 Interdicția este o instituție cu rolul de a ocroti persoana care datorită alienației sau debilității mintale nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesul său. Alienația sau debilitatea mintală trebuie dovedite cu un act medical, în care scop, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție a statuat în sensul că "în cauzele de acest gen, este obligatoriu a se solicita părerea unei comisii de medici specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
statuat în sensul că "în cauzele de acest gen, este obligatoriu a se solicita părerea unei comisii de medici specialiști de la clinica de psihiatrie care urmează a se pronunța cu privire la faptul dacă persoana a cărei punere sub interdicție suferă de alienație mintală sau de debilitate mintală și dacă, din cauza bolii, nu are capacitatea de a se îngriji de interesele sale. sau de a-și administra bunurile". 344 Întrebări și teste a) Întrebări: 1. Care sunt formele și mijloacele prin care statul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de învățătura și pregătirea profesională a copilului c) administra bunurile minorului și de a-l reprezenta în actele civile 6. Interdicția minorului este dispusă pentru cel care: a) nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale b) din cauza alienației mintale c) persoana afectată de debilitate mintală 7. Curatela este instituită de autoritatea tutelară dacă: a) din cauza bătrâneții sau bolii, persoana, deși capabilă, nu poate, personal să-și administreze bunurile sau să-ți apere interesele b) din cauza bolii sau din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
punerea sub interdicție a unuia sau a ambilor părinți ai unui minor, dacă cel sau cei în cauză nu au discernământ pentru a îngriji de interesele lor și implicit n-ar putea îndeplini nici obligațiile față de copiii lor minori, din cauza alienației ori debilității mintale. Instanța poate pune sub interdicție un minor, atunci când acesta suferă de alienare mintală. Hotărârea de punere sub interdicție a minorilor se dă de către instanța de judecată. Există însă unele măsuri luate de instanța de judecată care au
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Diferența de sex 39 b. Vârsta legală la căsătorie (matrimonială) 39 c. Comunicarea reciprocă a stării de sănătate 40 d. Consimțământul la căsătorie 40 I.3. Impedimente la căsătorie 41 a. Bigamia 41 b. Rudenia 42 c. Adopția 42 d. Alienația și debilitatea mintală 42 I.4. Condiții de formă la căsătorie 43 a) Faza prealabilă încheierii căsătoriei 43 b) Încheierea căsătoriei 44 I.5. Proba căsătoriei 45 Capitolul II EFECTELE CĂSĂTORIEI CU PRIVIRE LA RELAȚIILE 47 DINTRE SOȚI 47 II.1. Efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nr.25 din 1997, aprobată și completată prin Legea nr.87/1998 privind regimul juridic al adopției; vezi și Ion P. Filipescu, op. cit. p.222 și urm. 99 În acest sens s-a decis că, "atunci când divorțul este cerut pentru alienație mintală sau debilitate mintală cronică ori pentru o boală gravă și incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei, nu s-ar putea reține în sarcina pârâtului nici o vină în legătură cu desfacerea căsătoriei. În asemenea situații, de divorț-remediu, este greșit modul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dispună , pe cale judecătorească punerea sub interdicție : * "persoana ce urmează să fie pusă sub interdicție să fie lipsita de discernământ; * lipsa de discernământ să o pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele sale; * lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale." (Ștefan Rauschi, Drept civil, Edit. Fundației "Chemarea", lași, 1992, p. 359). În problema punerii sub interdicție a minorului, s-a opinat și în sensul că acesta este deja protejat prin părinți sau tutore în perioada minorității. încât
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală sfântă, bau cel rău (Maramureș), aboală, stropșală, stropșitură, năbădăi, poceală, , ceas rău, călcătură, ducă-se-n pietre, ducă-se pe pustii, vedenie. X. Bolile ochilor Oftalmie, În general. Conjunctivită: durere de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Scripcaru, 1989 “...între situațiile prin care fapta prevăzută prin legea penală să nu fie considerată infrecțiune....iresponzabilitatea, beția și minoritatea sunt, prin excelență, susceptibile de o probațiune științifică medicală....Iresponzabilitatea este starea de incapacitate psihică a unei persoane, care datorită alienației mentale...nu-și poate da seama de acțiunile și inacțiunile sale, ca și de urmările acestora, sau nu poate fi stăpână pe ele prin lipsa voinței în situațiile comiterii unor fapte prevăzute de legea penală.” După lege, unele expertize, printre
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Neamț, dar și la alte mănăstiri ("la o sfântă monastire"), deși, evident, Neamțul era de pe atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se internau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, și el mai specializat și altul decât doar "cetirile" și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei. Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, ținutul Botoșanilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
azil primea numai alienați căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate". Prin expresia "feliuri de neputinți" înțelegem, mai sigur, infirmi, care vor fi avut și ei "duhuri necurate" sau doar vor fi conviețuit cu alienații, în aceleași chilii. Faima acestui azil s-a extins repede, numărul alienaților care au aici căutare și adăpost fiind tot mai mare. În evoluția instituției distingem două etape diferite. Cea dintâi, când ospiciul era de fapt un azil de mănăstire
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ramului medical" Nu știm în ce măsură au fost îndreptate lucrurile. Spre 1870, prin venirea doctorului Sabo la conducerea ospiciului, această activitate de asistență medicală și igiena, în general, s-au ameliorat. Ospiciul a continuat să asiste diferiți declarați bolnavi, predominând însă alienații. Rapoarte cu conținut strict administrativ, relativ la același ospiciu, atestă net caracterul psihiatric pe care l-a avut instituția, cum rezultă din mai multe documente, din care menționăm doar pe unul singur mai semnificativ adresat Ministerului Treburilor din Năuntru a Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai ales în lumea catolică, repudiat sau, uneori, chiar exterminat. Spiritul legii la care ne referim a fost determinat, și el, de concepțiile timpului despre etiologia alienării și despre periculozitatea socială consecutivă prezenței alienatului în societate. Cum, de cele mai multe ori, alienația mintală era condiționată de incubația unor forțe oculte de origine malefică, posedatul era fie supus la exorcisme, deseori greu de suportat, fie chiar exterminat. Tortura și execuția capitală au încheiat existența multora dintre alienați. Știm că occidentul, sub dominația unei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert ("ce fel de nebuie va fi fost având"). Pentru judecătorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică. Diferențierea relativ clară a acestora este recomandabilă. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există încă alte situații, printre care dragostea și beția. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se menționează
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții de drept
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medicală". "Veghetorii" sunt o verigă intermediară, similari cu infirmierele medicale de astăzi. Munca de îngrijire fizică a bolnavilor revine tot infirmierilor. În sarcinile lor intră grija de "a supraveghea în permanență asupra alienaților" și "de a nu se sfădi cu alienații și de a se sârgui de a-i liniști când sunt iritați". Ei au datoria de "a nu maltrata pe alienați și, fiind atacați de aceștia, a chema în ajutor pe colegii lor, înștiințând pe superiori"85. Acest proiect, pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apropiat necesităților imediate ale specialiștilor din Moldova. Studiul lui Lukaszewski este însă mai patetic, manifestând în mod vizibil dezamăgirea practicianului silit să lucreze în condiții precare. Deși precede în timp lucrarea publicată de Alex. Brăescu, "Cum sunt considerați și asistați alienații în România", la care ne vom referi ulterior, între respectivele lucrări nu am putut stabili nici o filiație. Considerând "Chestiunea alienaților ca fiind foarte gravă și importantă, meritând atențiunea atât a publicului inteligent cât și a autorităților țării", Julian Lukaszewski face
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Scoția (țară foarte avansată din acest punct de vedere) atestă această activitate a sa. Insistând asupra aspectului social, cu vaste și multiple implicații sociale, al bolilor psihice, Brăescu trasează orientarea de viitor. Monografia sa Cum sunt considerați și asistați alienații in România este un document științific, animat de accente patriotice: "Azilele noastre sunt vechi atenanse pe lângă diferite mănăstiri, destinate pe la 1850-1860 ca să primească și să sechestreze în ele alienați. Azilele au rămas în aceiași stare anacronică, cu toate că numărul alienaților a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]