567 matches
-
-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii din cetate pentru a-i Închide/interna În ospicii de alienați. Considerați din acest moment bolnavi, ei vor fi Încredințați medicilor psihiatri. Spectacolul nebuniei Încetează de a mai fi un spectacol public, transformându-se În prezentarea/analiza de caz. Spectacolul medico-psihiatric al nebuniei atinge apogeul În perioada celebrelor „Leçons de mardi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nebunia își face definitiv intrarea în medicină, fiind înlocuită de boala psihică. Este momentul nașterii psihiatriei clinice, precum și a igienei mintale, deși încă nu se afirmă direct acest lucru. În anul 1838 este votată de către Parlamentul francez legea privind „regimul alienaților și libertatea individuală”, care își păstrează valoarea juridică până astăzi. În sfera clinicii psihiatrice, E. Kraepelin oferă prima sistematizare nosologică a bolilor mintale, ale cărei principii au constituit modelul clasificării fundamentale a bolilor mintale. În prima jumătate a secolului XIX
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
până astăzi. În sfera clinicii psihiatrice, E. Kraepelin oferă prima sistematizare nosologică a bolilor mintale, ale cărei principii au constituit modelul clasificării fundamentale a bolilor mintale. În prima jumătate a secolului XIX-lea, J. Falret pune problema readaptării sociale a alienaților psihici, iar în 1897 apar primele mișcări de igienă mintală propriu-zise în Finlanda. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX asistăm din nou la o diferențiere a domeniilor de interes privind nebunia, considerată atât ca boală psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
epileptici; alcoolicii cu tulburări psihice; debilii mintal; bolnavii de coree cronică Huntington; indivizii cu tendințe criminale sau criminalii. În 1924, Dr. Hauswirt, deputat în parlamentul elvețian, a propus ca lege în materie de igienă mintală soluția eugenetică de „omorâre a alienaților incurabili și a idioților”. Legea nu a fost admisă, întrucât marea majoritate a deputaților elvețieni au protestat cu energie împotriva acestei „monstruozități morale”. Singura țară unde eugenia a fost legiferată în 1924 a fost SUA, unde ea a și fost
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rezultă că ei pot enunța și aprecia motivele actelor lor. Apar două situații: la oamenii normali, actele nu sunt decât puțin sau chiar deloc previzibile; la bolnavii psihic, actele sunt previzibile atât la modul general, cât și în detaliu. Actele alienaților, modul lor de a se comporta în viață, apar drept consecințe necesare, stereotipii anticipative ale stării lor morbide (H. Verger). Întrucât legea penală definește delictele ca fiind direct legate de „faptul material” și de „voința delictuală”, stările de alienare mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale cărui acte criminale sunt în contradicție cu prescripțiile modelului cultural; criminalul individual, care comite acte criminale datorită unor tulburări psihice sau stresului unor situații. M.B. Clinard vorbește de două grupe de criminali: criminali de profesie; criminali ocazionali sau patologici (alienați mintal), neprofesionali. În sensul acesta, M.B. Clinard face o clasificare a tipurilor de delincvenți și a comportamentului criminal, distingând nouă tipuri. El constată existența unei înrudiri între tipurile de criminali profesionali și tipurile de criminali neprofesionali, pe care o ilustrează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor la alienați Conduitele delictuale ale bolnavilor psihic au caracteristici specifice, legate direct de tulburarea stării de sănătate mintală, incapacitatea acestora de a aprecia consecințele actelor și a comportamentelor lor, marele potențial antisocial de agresivitate. M. Dide și P. Guiraud au propus o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
au incluse În sine predispoziția morții. Din perspectiva psihiatrică A. Delmas susține teza sinuciderii că sindrom patologic, argumentând-o prin trei observații: Orice sinucigaș sau obiect cu tentativă de suicid este un bolnav psihic În sensul tradițional de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
în sfera medicinei generale, deși la originea sa „medicina mintală” avea încă un pronunțat caracter moral și filozofic. Caracterul „azilar” al psihiatriei este dat de W. Tuke (1792) prin reformarea instituției spitalicești, operă continuată de Esquirol care transformă „azilul de alienați” în „casă de sănătate pentru tratamentul bolnavilor psihici” (1800). Apariția psihiatriei trebuie considerată ca un moment esențial în „reevaluarea valorilor care constituiau patrimoniul tradițional al cunoștințelor medicale ale comunității umane” (G. Gusdorf). Dar odată cu psihiatria își face intrarea în scena
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este o concluzie care încheie ideile anterioare ale lui A. Schopenhauer. Epoca medicală a terapiei bolilor psihice este marcată prin trei momente principale. Primul care deschide această serie este Ph. Pinel, „medicul filosof” care introduce „terapia morală” în azilele de alienați. Al doilea moment este reprezentat de F. Mesmer care, recomandând și utilizând „magnetismul animal” în practica terapeutică, inaugurează psihoterapia bazată pe sugestie. Ultima mare personalitate care va exercita o influență covârșitoare în epocă este J.M. Charcot, cu studiile și demonstrațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al clinicii psihiatrice. Starea de alienație mintală pune persoana umană în imposibilitatea de a putea duce o viață normală, de a putea participa la viața colectivă a societății. În cazul acesta, individul ne apare ca un „înstrăinat” de mediul său (alienat). Ulterior, prin extensie, s-a dat acestui termen sensul de „boli ale spiritului”, indiferent de cauza și consecințele lor. Un aspect important este legat de „teama societății” de bolnavii psihici. Alienații moștenesc „teama” pe care o inspirau nebunii în lume
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individul ne apare ca un „înstrăinat” de mediul său (alienat). Ulterior, prin extensie, s-a dat acestui termen sensul de „boli ale spiritului”, indiferent de cauza și consecințele lor. Un aspect important este legat de „teama societății” de bolnavii psihici. Alienații moștenesc „teama” pe care o inspirau nebunii în lume. Teama de nebuni se transformă, în cazul alienaților, în pericol social, acestora atribuindu-li-se un mare potențial antisocial de tip violent, imprevizibil și de care nu pot fi făcuți responsabili
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
termen sensul de „boli ale spiritului”, indiferent de cauza și consecințele lor. Un aspect important este legat de „teama societății” de bolnavii psihici. Alienații moștenesc „teama” pe care o inspirau nebunii în lume. Teama de nebuni se transformă, în cazul alienaților, în pericol social, acestora atribuindu-li-se un mare potențial antisocial de tip violent, imprevizibil și de care nu pot fi făcuți responsabili. Conceptul de alienare mintală este legat, ca explicare etiologică, de „teoria degenerescenței” care a făcut epocă în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbajul interior, scrisul și cititul sunt păstrate, afazia Broca sau afemia este o tulburare de expresie motorie a limbajului, cu conservarea înțelegerii vorbirii, a scrisului și a cititului. Limbajul bolnavilor psihici În psihopatologia limbajului, se acordă o atenție specială „limbajului alienaților” (J. Seglas, S. Piro, J. Bobon, G. Maecagnani, B. Calieri și L Frighi, C. Enăchescu). Acest tip de tulburări reunesc totalitatea aspectelor psihopatologice ale limbajului care apar, de regulă, în cursul evoluției clinice a psihozelor endogene, în special a celor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihosenzoriale, au fost incluse în cadrele nosologiei psihiatrice. Din punct de vedere social, evoluția arierației mintale ca „problemă socială” înregistrează mai multe etape: Era clinică, inaugurată de Bourneville, se baza pe teoria degenerescenței, recomandând internarea deficienților intelectuali în azilele de alienați. Era pedagogică este inaugurată de Seguin (1837, 1850) care fondează la Boston, în SUA, primele clase pentru arierații mintali, folosind în educația acestora „metoda senzorială”, pe care o vor prelua Montessori și Decroly. În Europa primele școli speciale apar în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regimurile dictatoriale din deceniile VII și VIII ale secolul XX, iar prezența lor a stârnit numeroase acțiuni de protest, polemici și dispute politice, sociale și juridice. Cu toate aceste, instituții psihiatrice represive menționate își au originea în legea privind „Regimul alienaților și libertatea individuală” votată de Parlamentul Franței și în vigoare din anul 1838, iar G. Bernard Shaw face o impresionantă și zguduitoare relatare a acestor instituții în lucrarea sa Asiles d'aliènès politiques en Arnerique et plus près de chez
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specială, datorată faptului că, studiind fenomenele psihice morbide, psihopatologia adoptă față de acestea nu numai o atitudine științifică, ci și o atitudine umană preluată din sfera antropologiei căreia îi aparține. Spre deosebire de psihiatrie care vede în nebunie o „boală” și în persoana alienatului un „bolnav psihic”, psihopatologia caută să descifreze, dincolo de aparențele clinico-medicale, semnificația umană a nebuniei și natura bolnavului psihic. Este cu totul altceva. O alt fel de atitudine, în primul rând etică, față de obiectul analizei sale. Să vedem în ce constau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
J. Baillarget (1809-1890) Franța La folie à double forme J. Moreau de Tours (1804-1884) Franța Du Haschish et de l’Alienation Mentale I. Ray (1807-1881) S.U.A. Treatise on Medical Jurisprudence of Insanity (1838) Parlamentul Franței votează o lege privind regimul alienaților mintali Franța „Le régime des aliénées et la liberté individuelle” din 30. VI. 1838. A. Morel (1809-1873) y. Magnan (1835-1916) Franța Teoria degenerescenței în explicarea genezei tulburărilor psihice („Traité de dégénerescence”, 1857) W. Griesinger (1817-1868) Germania Bolile psihice și tratamentul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
slinoase. Îmi evocau bătrânele rusoaice de gubernie din romanele lui Gorki și Dostoievski. În agora masificată a cozii poveștile de viață se țeseau naturalist, scatologic și morbid. Moși clămpănitori, parkinsonieni, păpuși dezarticulate. Aproape întotdeauna se aciua câte (cel puțin) un alienat mental. Îmi aduc aminte de o asemenea femeie dintr-un bloc vizavi de al meu, „Nebuna”, o unguroaică rămasă cu mințile rătăcite după ce soțul și patru copii își pierduseră viața într-un accident de TIR. Venea împreună cu unicul fiu ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
E. A. Poe și un Ulise necanonic, un antierou, cum de fapt antieroi sunt mai toate personajele lui P. Tema individului și a identității, fundamentală pentru autor, e inaugurată în cea de-a treia proză, Estivală, al cărei personaj, acel „eu” alienat, bântuit de obsesii și fixații, va deveni mai târziu eroul ficțiunilor omonime din Fisura (1985), Panic Syndrome! (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) și La revoluția română (2000). Depersonalizarea individului, prins iremediabil în sistem, primește conotațiile unui ritual funebru de trecere, dar
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
de droguri). 5) Criminalul ocazional - noțiune, caracterizare (expunere, dezbatere). Se pune în discuție art. 191 - OUG 195/2002 (circulația pe drumurile publice). 6) Criminalul recidivist - noțiune, caracterizare (prelegere, exemplificare). Se dă citire art. 37 (recidiva) din Codul Penal. 7) Criminalul alienat - noțiune, caracterizare (prelegere). 8) Criminalul ideologic - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se pune în discuție art. 22-24 din Codul Penal de la 1936. 5) Rezumatul informațiilor expuse: (sistematizare, enumerare). - se prezintă pe scurt noțiunea de criminal și principalele categorii de criminali
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
discriminatorii, referitoare la statutul femeii. În consecință, au fost menținute în Codul Civil prevederile conservatoare de inspirație napoleoniană, adevărate atentate la demnitatea femeii, la libertatea persoanei și a proprietății sale. De exemplu, femeia măritată, având același statut ca minorii și alienații, nu avea personalitate juridică, așadar nu putea să încheie contracte și să se prezinte în fața justiției fără acordul prealabil al soțului. Căsătorită cu un străin, își pierdea naționalitatea. În continuare, era interzisă „cercetarea paternității”. În consecință, partea maternă avea în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii din cetate pentru a-i Închide/interna În ospicii de alienați. Considerați din acest moment bolnavi, ei vor fi Încredințați medicilor psihiatri. Spectacolul nebuniei Încetează de a mai fi un spectacol public, transformându-se În prezentarea/analiza de caz. Spectacolul medico-psihiatric al nebuniei atinge apogeul În perioada celebrelor „Leçons de mardi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
întâmpina nici o rezistență, nici o critică (ceea ce nu e cazul), lucrurile s-ar prezenta identic cu modelul exclusivist impus odată cu sfârșitul Evului Mediu de civilizația occidentală. O asemenea imagine ar fi excelent surpinsă în formularea lui A. Artaud, potrivit căreia: „Un alienat este un om pe care societatea n-a vrut să-l asculte și pe care s-a străduit să-l împiedice să emită propriul lui punct de vedere” (Artaud, 1978, p. 223). În raport cu această tendință de excludere pe care a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care profită de buna situație materială a bărbatului pentru a-și asigura și ea satisfacțiile erotico-sufletești fără de care nu s-ar simți împlinită, bovarica burgheziei roșii, galeria personajelor de opoziție față de căutătorul adevărului oferă probabil cea mai diversă colecție de alienați moral din lumea contemporană. Romancierul are o deosebită predilecție pentru scenele de brutalitate, de violență, de degradare colectivă. Petrecerile acestor pseudoumani oferă pagini antologice: scena în care un procuror și amanta sa ling câinește dintr-un lighean cu whisky sau
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]