118 matches
-
Refuzi? oare mă necăjesc scînteile care din par îți ies? Cu valurile-mi furioase te voi sili să reclădești. Moartea alege-o sau viața; în ápele-mi te lupți; acum alege viața, Si toate Elementele îți vor sluji la ale lor alinătoare flaute: Dulcile lor însuflețitoare lire în grija vor avea lucrarea trudei tale, 155 Iar ele (-n grijă) pe tine (te avea-vor); dar să nu scazi, si sa nu cazi fără putere fiule. Acuma știi ce-nseamnă ca să lupți cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
265 Ori că un nour dedesubt, si ca o flacără-n înalturi vîlvîind, Umblînd în desfătare peste dealuri sau prin vîlcele murmurînd Că un torent care țîșnește dedesubt, iară deasupra piatră care cade, Nor de furtună-n miazăzi și glas alinător în miazănoapte auzit. Și ea merse nainte și văzu chipurile vieții și ale încîntării 270 Umblînd pe Munți, ori în deschisa-ntindere a cerului zburînd. Dulci glasuri auzit-a-n vînturi și-n glasurile păsărilor Care din ape se nălțau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Îngrijire naturală a sănătății sunt să Învățăm de la natură. Astfel, culcați-vă după ce se Întunecă și sculați-vă după ce a răsărit soarele. Creați imagini mentale „de Întărire”. De exemplu, Închipuiți-vă că vă curge peste mâini un lichid răcoros și alinător care le face din ce În ce mai flexibile și, În consecință, le eliberează de durere. Deveniți „șeful galeriei” propriului sistem imunitar. Încurajați-l și gândiți-vă că se Împotrivește cu succes procesului de Îmbătrânire și bolilor. Deschideți-vă la umor, anturaj și iubire
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
vocație, și nu posesor de meserie, e un indiciu al hramului pe care îl poartă. Spuneam că la Paștina culoarea nu e o chestiune de dozaj cromatic, ci o formă de pigment afectiv, amănunt pe care îl resimți în efectul alinător al pînzelor. Tablourile au efect de parigorie, adică de liniștire pe baza unei molipsiri tihnite. Atmosfera e de răgaz cuminte și viziunea e statică, liniștită, fără răscoliri și fără tensiuni. De fapt nu se întîmplă nimic în tablourile sale: nu
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
plus mai resimt realitatea ca pe o agresiune necontenită, atunci nu am cum să nu simt imboldul de a mă refugia în altă dimensiune. Noua dimensiune e felia subiectivă a memoriei mele afective, iar pătrunderea în acest tărîm poate fi alinătoare ca un balsam și voluptuoasă ca o inițiere. Te scufunzi în el ca în apele unei băi termale, scuturîndu-te de apăsarea corozivă a agitației lumești. Într-un cuvînt, te reculegi cu ajutorul unui autor care a avut instinctul de conservare ca
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
neagră" și înclinația sa de a ierta ca un filosof. Dar vai, subit, asistăm la acest cumplit joc de-a masacrul, halucinant și totuși riguros în demonia lui. Cei șase, rude și prieteni, pier conform verdictului Primului sau Marelui Vrăjitor, Alinător, Egalizator, Justițiar, Salvator, Stăpân, "ajutați" de răzbunătoarele lor consoarte (scârbite de mocirla lumii, frustrate, nimfomane, geloase), dar și de spectrele persecutoare, întrupare recurentă a crimelor morale, a delațiunilor sau lașităților adaptării. Fapt e că Ștefan Moise își rezervă pentru moartea
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
zilei păsări cu două capete trag fuioare de fum amurginde pe zariște se aude un centaur ciclop tropăind cu copite de nouri margini de timp asfințit fapt de seară nebănuitul fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea înrourată de zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
remarcat, dar cine a reușit s-o facă? Poate a rămas în mine un potențial spiritual care nu va fi niciodată folosit, dar asta nu mă doare decât rareori. Norocul meu că sunt, atât de profund, femeie ! Bune, blânde și alinătoare, sunt gândurile pe care le primiți, de la Elena Brădișteanu A urmat o ilustrată : 14.XII.986 Păltiniș Odată cu urările mele pentru Sărbători și anul cel nou, vă trimit un gând recunoscător pentru încrederea ce-mi arătați și vă aștept oricând
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
făcând ca umbra Maharajahului să fie mai mare și mai bondoacă decât a mea. Știam, însă, că cel mai important lucru sunt poveștile și că însuși faptul că eram povestitoare mă făcea să fiu altfel decât ceilalți: intensă, deplină și alinătoare. Să-i alint și să-i răsfăț cu poveștile mele pe cei din jur era plăcerea cea mai mare de pe pământ. Cum nu credeam în Dumnezeu pe vremea aceea, fie fiindcă nu știam cine este Dumnezeu, fie fiindcă mi se
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
-l supravegheze, oamenii Securității, nu reușiseră să-i dea de capăt. Mii de oameni simpli, răpciugoși și rău mirositori, tăcuți, se încolonau în fața casei lui Beniamin și altceva nu-i cereau, ajungând în dreptul lui, decât să le spună câteva vorbe alinătoare. Plecau apoi liniștiți, împăcați, întorcându-se în lumea lor. Veneau apoi alții și alții, în șir fără capăt. „Oamenii plecau mulțumiți”, chiar „luminați”, după ce Beniamin le ascultase păsurile și pe unii îi mângâiase cu degetele lui reci și străvezii. Acesta
Un roman complex by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2496_a_3821]
-
Poezia, / Sămânța ei de îngeri e zvârlită și brazda caldă-I e copilăria, din psalmul Părinte, unde să te caut din volumul lui Vasile Voiculescu, Poezii (1916). Iată câteva dintre însemnările scrise din nevoia de a împărtăși cititorilor o viersuire alinătoare. Poeta însăși afirmă: catedrala mea de gând,/ sufletul visat pridvor/ m-a învățat oarecând/ să scriu altfel/ un psalm interior,/ apoi să locuiesc în el... (p. 21). Luminița Niculescu reușește să-și facă înțeles mesajul psalmic, îmbinând inspirat atât componenta
Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
bucuri! Te bucuri! Animal ticălos ce ești, te bucuri! — Tot ce spun, strigă el, te face să crezi că sînt rău! — Ești rău! Nu mă poți face fericită. Probabil că ești rău! Lanark se opri și gîfîi năuc. Fiecare propoziție alinătoare care-i venea în minte era însoțită de gîndul că ea o va lua ca pe o jignire. Ridică mîna s-o lovească, dar era însărcinată; atunci, se întoarse să plece, dar ea avea nevoie de el. Se prăbuși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine, îți dădeau grîu de Minit, turte, miere, untdelemn și leac alinător, în schimbul mărfurilor tale. 18. Damascul făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri, pe care le aveai din belșug, îți dădea vin din Helbon și lînă albă. 19. Vedanul și Iavanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Era de neconceput ca o ființă vie să fi locuit vreodată în ele. Ca o lamă de aur, soarele reteza umbra pereților, străzile se alungeau între vechile ziduri albe. Totul era liniștit și mut, ca și când elementele respectaseră legea sacră și alinătoare a liniștii pe care o impunea aerul fierbinte. Pretutindeni se simțea misterul la pândă. Plămânii nu mai îndrăzneau să respire. Deodată am băgat de seamă că trecusem de poarta orașului. Cu mii de guri lacome, căldura soarelui îmi sorbea nădușeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?" 20. "Secerișul a trecut, vara s-a isprăvit și noi tot nu suntem mîntuiți!" 21. "Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu, mă doare, m-apucă groaza. 22. Nu este nici un leac alinător în Galaad? Nu este nici un doctor acolo? Pentru ce nu se face dar vindecarea fiicei poporului meu?" $9 1. O! de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi, aș plînge zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
7. Babilonul era în mîna Domnului un potir de aur, care îmbată tot pămîntul; Neamurile au băut din vinul lui; de aceea au fost neamurile ca într-o nebunie. 8. Deodată cade Babilonul și este zdrobit! Văitați-l, aduceți leac alinător pentru rana lui; poate că se va vindeca!" 9. Am voit să vindecăm Babilonul, dar nu s-a vindecat! Părăsiți-l, și haidem fiecare în țara noastră, căci pedeapsa lui a ajuns pînă la ceruri și se înalță pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
care trebuia să-l pui la început. Este remarcabilă tehnica acelor compoziții care folosesc simetria ca punct de plecare în structurarea lor, revenind ciclic după îmbrățișarea unui întreg univers, acolo de unde au plecat. CARTEA freamăt de frunze în toamnă; cântec alinător de vioară; aripă albastră; boare de cetină; floare anume înflorită; tovarăș care nu te plictisește; vas plin cu știință; piramidă în inimile celor care o citesc; poteca presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii laborator de idei. Fișă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
7. Discutarea compozițiilor și evaluarea acestora. În evaluare se va ține cont de aportul personal al fiecărui elev. Oferim în cele ce urmează un model de compoziție colectivă: Minunata împărăție a cărților Cartea este un freamăt de frunze, un cântec alinător cântat de mama sau dintr-un instrument muzical, o aripă albastră, o boare de cetină, o slovă, un gând, o prietenă bună care te îndrumă mereu pe drumul vieții. Autorii o definesc ca pe o păstrătoare a cunoștințelor, a gândurilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cerul în mii de nuanțe de albastru; cer de stele; cer ca o petală de miozot; cer căptușit de nori; cer fumuriu; candelabru cu luminițe de diamant; clopot uriaș de sticlă aburită. Despre carte: freamăt de frunze în toamnă; cântec alinător de vioară; aripă albastră; boare de cetină; slovă, gând; floare anume înflorită; piramidă în inimile celor care o citesc; paradis al cunoașterii; laborator de idei; prietenă de nădejde; univers plin de farmec; plăcerea călătoriilor imaginare; hrana sufletului și a minții
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cincia Politica omagiilor și presa din spatele ei Politica omagiilor Suntem în săptămâna 1-8 martie, vreme în care femeile ies brusc din conul de umbră al presei și politicii. Ies ca abstracții. Se numesc Femeia, eterna, gingașa, sensibila, iubita, mama, soția, alinătoarea noastră umbră. Deja președintele statului, Emil Constantinescu, a declanșat operațiunea „flori, mărțișoare, omagii”. Politicienii nu se vor lăsa mai prejos. Polițiștii la fel. Ziariștii ne vor da atenție. Televiziunile ne vor închina emisiuni de modă și poezioare. Ne vor arăta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se pare mie. Am impresia că mă aflu în corpul unei mumii egiptene. Spuneai de "hipersomn îndelungat". Cât timp am rătăcit prin spațiu? întrebă arătând spre meditehniciana care asista la scenă: Nu vor să-mi spună. Tonul lui Burke deveni alinător și părintesc. ― Ei bine, poate că este încă prea dreveme să abordăm astfel de subiecte. Mâna lui Ripley țâșni de sub cearșaf și prinse brațul bărbatului, care fu surprins de iuțeala reacției și de forța degetelor. ― Fără texte. Mi-am revenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ăsta, nu cumva am un cuțit În buzunar. La aceste vorbe m-am simțit nu doar fără replică, ci și Încordat și strâns În mine ca o umbrelă. Cu stângăcie, m-am foit cu ceașca În mână. Dora Își așeză alinător mâna pe brațul meu și, ca să devieze discuția, spuse ceva despre un documentar pe care-l văzuse, cu un anume Prometeu dezlănțuit. — Haideți să nu discutăm despre filmul acela funest, domnișoară Wilms. Dând din cap, Cancelarul Sănătății păru mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu o chelie accentuată, care, cu un sfert de oră În urmă, indicase spre capul său și se pronunțase: — Estetica standard, Kretschmer. Scapă-mă de biologia inutilă! Parcă mi-ar fi citit gândurile, bărbierul Îmi așeză pe spate o palmă alinătoare. Cu toate acestea, Înainte să mă relaxez, acesta mă apucă de părul din creștet și, ținându-l ca pe un trofeu, despică În același timp aerul cu instrumentul său grotesc. — Chestiunile legate de estetică apar Într-o lumină mai clară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
celălalt băiat arăta nonșalant spre un punct dincolo de curte. În colțul cel mai Îndepărtat, am deslușit o clădire joasă cu un acoperiș din tablă ondulată ieșind În afară. La un moment dat cred că adăpostise un atelier mecanic. În umbra alinătoare de lângă ușa strivită, lângă o masă cu un scaun, stătea singurul sfinx pe care-l cunoșteam personal. Traversând curtea, razele de soare, reflectate și multiplicate de ferestrele deschise, Îmi stârniră un vârtej inutil În cap. Sincer, mă simțeam destul de tâmpit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Buciumă sângele un fel de recviem amintind de eminesciana Mortua est! Dedicație amintirii unei adolescente. Vestala neagră ține de iluzionismul căutărilor; singurătatea și meditatia - punctează Potirul profanat unde „Nu ne găsim nici Înainte/Nici În apoi/Ne resipim căutândune. Mirajul alinător se regăsește În Spre oază În marmura neagră. Acad. C. Ciopraga exprimă regreul că puține referiri critice s-au făcut privitor la opera lui C. A. Munteanu, decât numai, târziu, Mihai Cimpoi reputatul critic literar Închină o scurtă referire În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]