2,202 matches
-
oameni care au fost votați în 2012, tocmai pentru a scăpa administrația centrală și locală din România de oamenii Regimului Băsescu", subliniază Dan Șova. Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova, a adăugat: "Mă refer aici la dl. Liviu Negoiță, alintat de Traian Băsescu drept "Livache", propus în 2009 de președintele Băsescu pentru funcția de premier chiar împotriva lui Klaus Iohannis! Acum cei doi - Livache și Iohannis - apar în poze împreună, dl. Iohannis sperând la sprijinul lui Livache, tot atât de mult cât
Axa Iohannis-Frunzăverde-Negoiță. Dan Șova: Adevăr CUTREMURĂTOR by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21427_a_22752]
-
oameni care au fost votați în 2012, tocmai pentru a scăpa administrația centrală și locală din România de oamenii Regimului Băsescu", subliniază Dan Șova. Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova, a adăugat: "Mă refer aici la dl. Liviu Negoiță, alintat de Traian Băsescu drept "Livache", propus în 2009 de președintele Băsescu pentru funcția de premier chiar împotriva lui Klaus Iohannis! Acum cei doi - Livache și Iohannis - apar în poze împreună, dl. Iohannis sperând la sprijinul lui Livache, tot atât de mult cât
Axa Iohannis-Frunzăverde-Negoiță. Dan Șova: Adevăr CUTREMURĂTOR by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21426_a_22751]
-
cel slăvit, Chiar după ce i-a osândit, Se poate indura să-i ierte! Fără liman , tristețea mea, Ca mine ,n-are rost, nici capăt; Ce neputință-i pentru ea Hodina lutului s-o capăt! Ea, cănd că șerpii vrea s-alinte, Când ,ca să-și bată joc ,mă minte, Cănd sfarmî-al gândului avânt, Cănd frige ,arde ,ca o flacă; E-a fericirii mele racla, Și-a moartelor nădejdi mormânt!.. Tamara La ce să știu a ta-ntristare? De ce te tânguiești așa? Tu
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
împotriva bietei noastre țărișoare. Sînt, pe parcursul acestui interviu sub orice nivel intelectual sau, mai exact spus, marcat fundamental de povara arierării senile, momente pe care Grid Modorcea însuși încearcă să le dreagă din mers: ,,jdanovista" Ana Pauker, așa cum apare ea alintată de ziaristul român, este coafarea evidentă și stîngace a jidancei Ana Pauker, cum o invocă, de fapt, nonagenarul autor al bufnițelor din fier forjat. Cine nu este convins că Antonovici, tocmai acolo, în inima New York-ului, își fundamentează rasist eșecul
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
al ceferistului de la cantonul demult părăsit. Cât și pe cine salvează guvernul Isărescu se vede din măsurile disperate, în serie, luate în ultimele zile. Autodesemnându-se ba țărăniști, ba liberali, ba democrați, actualii "ordonatori de credite" (cum le place să se alinte reciproc!) nu sunt decât o adunătură de comuniști de cea mai joasă speță - adică cinici și iresponsabili -, niște populiști ce speră să cumpere voturile unui lumpenproletariat aflat în prăpastia mizeriei. Am mai scris despre trecerea în mâinile jandarmeriei, poliției, serviciilor
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
de a trăi. Nu am nici o afinitate pentru respirație, masticație etc. Frecventez imaginația, îmi exercit dreptul de a plăsmui (uneori din nimic) lumea" (seară de seară, cu cîtă criminală plăcere). Beat de libertatea ce și-a luat-o, poetul se alintă pe sine prin complezente cruzimi. Cînd are o dispoziție mai potolită, așterne descrieri minuțios sensibile, de un ilogism domptat, vecin cu modalitatea lui Mircea Ivănescu: "Desigur se făcuse tîrziu în acea dimineață (parcă/ presărată cu praf de dinamită/ un fitil
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
ediții, antologii, prefețe ș.a.m.d., Alexandru George se lamentează la tot pasul că-i sabotat, nu are unde să publice, că l-au gonit toate gazetele, că e unicul, supremul ostracizat într-o lume de (invariabil) grafomani și imbecili alintați de Sistemul politico-editorial etc. etc." Nu sîntem însă de părere că "hachițele", umorile, lesnea ofuscare a omului îi îndepărtează cititorii, dimpotrivă, și datorită lor, semnătura lui Alexandru George sub orice text e o garanție că lectura nu va fi în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
făcut un infarct. în realitate, nu erați rău... Nu eram rău, dar aveam un fel de opoziție. Adică aș fi pretins că eu sînt ăl mai mic și să mă mîngîie și pe mine. Dar mama nu putea să mă alinte, avînd șase copii... Mîncam și bătaie din cauza asta. Cînd ați început să compuneți versuri? Compuneam mental, la început. Pe la cinci-șase ani. Iar mama se mîndrea cu mine, de pildă, vara, cînd mergeam cu trenul, he, he, he... Vara ne ducea
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
Ta-su nu dădea voie să intre nimeni în citadela aia, în afara băieților de familie bună. Dvs. erați admis între ei? Eram singurul de care se bucura să-i intru în curte. Zicea că-i educ copiii sau că îi alint, ca tata. Și mai era un avocat, Elefterescu, care avea doi copii de vîrsta mea. Una nu era de vîrsta mea, mi se pare că era studentă. Acum eram mai mare, aveam vreo șapte ani. Și domnișoara asta, Elefterescu, avea
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
lîngă că îi face favorul de a nu o forța să onoreze contractul inițiat de soțul ei (sex cu parteneri schimbați), prin grosolănia sa, îi amintește că este în viață. Această excrescență machistă nu are doar inocentul rol de a alinta suav vanitatea bărbatului. Ea ușurează integrarea violenței masculine (inclusiv ca manifestare fizică!) în circuitul evoluției spirituale feminine și legitimează provocarea suferinței ca o necesară cale către împlinire. Suferința fiind necesară, pasul următor e convingerea că, de altfel, femeii îi place
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
de moarte își rup limba, incapabili să articuleze fie și cea mai plăpândă idee. Și totuși, lumea urmărește cu entuziasm aceste emisiuni. Nu pentru adevărurile fundamentale rostite acolo, ci pentru că regăsește în ele un ideal secret: cel al țopimii parvenite. Alintându-se cu porecle și diminutive în cel mai bun caz caraghioase ("Pinalti", "Corleone", "Mister", "Il Luce", "Săgeată", "Briliantul" - acesta din urmă un jucător din care mingea sare ca din zidul de beton - și alte bazaconii ce evocă aspirațiile interlope ale
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
din urmă, ca o "extază a imaginarului" care a izbutit a absorbi principiul formal în cel substanțial: "Disputele celor două principii, care au asigurat, în bună parte, dialectica lirismului pillatian, sfîrșesc în această concordanță în care imaginarul produce, susține și alintă forma, lăsîndu-se explorat de principiul ei". Rezumînd astfel amplul și, în același timp, doctul și densul discurs al lui Al. Cistelecan, se cade a menționa cooperarea, în cadrul său, a două registre. Unul este grav-speculativ, abstras și extatic, fragil în elevația
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
Filip: Ca duce de Flandra ce este, mai mult decât ca vlăstar al Casei de Saxa-Coburg, cum rămâne regele Leopold! Ea nu făcu decât să-și desăvârșească gestul de mai înainte, ajungând să-i atingă pletele și fruntea spre al alinta cum merita: Mon petit grand revolutionnaire !... Ești de-a dreptul fascinant, dar nu poți decât să mă faci să-mi pară și mai rău. Înțelege că nu se poate: Regele Leopold nu e numai de Saxa-Coburg, ci e și căsătorit
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
astfel: "Evadare, emancipare, eclipsă, exclusivism. Recunoaștere, retragere, reprimare, ruptură". Oricît de gratuit ar părea, jocul acesta drag și moderniștilor lui Ilarie Voronca explodează departe, în straturile de adîncime ale limbajului, antrenînd mișcări tectonice la nivelul semantic. În construcția "vîntul fierbinte alintă lin clopoțeii argintii și înclină foile late de pliban" aliterația traduce la nivel auditiv clinchetul "clopoțeilor argintii" (onomatopee de mare finețe). De altfel, Paul Lăzărescu împinge capacitatea sugestiei muzicale a lui Mateiu Caragiale pînă la forța de a prefigura muzica
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
eu legenda meať). Afirmată la bătrînețe, această convingere are, desigur, rădăcini adînci în conștiința sa". Gîndul că ar fi "un fenomen" îi venea, probabil, poetului din anii copilăriei cînd se vedea copleșit de dragostea mamei care-l "ogoia" și-l alinta cu pitorești vorbe: "ŤProcurorul mamii! Procurorul mamii!ť, carieră supremă în ochii ei". Decepțiile pe care le suferă în școlaritate nu-l descumpănesc (întîlnim acum un ton de relaxare fin persiflatoare ce ne amintește de biografiile lui G. Călinescu): "Astfel
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
destine, Flăcările din el, pătrund adânc și-n mine. Căldura inimii tale mă dezvăluie încet, Fioruri divine, prin tot corpul î-mi trec. Blânde raze de lumină abia te ating, Lăsând doar coapsele flămânde, să le disting. Trupurile ni se alintă-n zeci de șoapte, Dorințe fierbinți se scurg încet în noapte. Umbrele noastre în gemete se cuprind, Două dorințe născute din același gând, Buzele-mi însetate alintă izvorul de foc din tine, Corpul luminat de flăcări plutește-n împlinire. Î
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
abia te ating, Lăsând doar coapsele flămânde, să le disting. Trupurile ni se alintă-n zeci de șoapte, Dorințe fierbinți se scurg încet în noapte. Umbrele noastre în gemete se cuprind, Două dorințe născute din același gând, Buzele-mi însetate alintă izvorul de foc din tine, Corpul luminat de flăcări plutește-n împlinire. Î-ți vorbesc doar în șoapte și suspine, Flăcările încălzesc neâncetat foamea din mine. Îmbătat de plăcere plutesc în ritm cu pulsul, Te strâg în brațe, sperând să
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
iubire. Ea hrănește multe doruri, Le ascunde între stele. Și tu ai în taină amoruri, Să privești luna cu ele. Luna-n veșmintele ei negre, Se furișează și-n a ta minte. Șoptește doruri amoroase Îți scrie versuri, să te alinte. Ea cunoașate multe gânduri, Des se îmbracă în altă haină. Umbra pe care a vrajit-o, O dezmorțește iar în taină. Împărație eternă peste noapte, Demnă pentru o Regină. Să împlinească multe vise, Să-ntoarcă bezna în lumină. Autor, Mihail
SĂ-NTOARCĂ BEZNA ÎN LUMINĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382712_a_384041]
-
cu nasul și cu buzele sale groase ca de arap. O mușca ușor de mugurași, după care săruta cu tandrețe locul mușcăturii. - Ești îngrozitor de sexy, iubito, și cât de mult te iubesc, îi șoptea tânărul la ureche. Buzele lui îi alintau mugurul sânului cu finețe, făcându-l să se întărească. Ea gemea de plăcere și își cabra trupul divin, când limba lui începu să-i deseneze cerc după cerc în jurul mamelonului întărit și excitat, crescând intensitatea furnicăturilor transmise, ce-i zguduiau
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
le urmezi, ca ele să devii. Obrajii-ți ard, iar inima pulsează în ritm ce-ți face sângele torent ce îți inundă trupul și cutează să-ți fie, al dorinței, stimulent. Te lași în voia cerului o vreme, și îți alinți un dor neîmplinit, plutești în rubiniul cu poeme al zilei ce se-ndreaptă spre sfârșit. În liniștea apusului, îți pare că Soarele, pe drumul său de foc, e timpul ce se scurge într-o mare în care anii nu-s
AUR ȘI ARGINT de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382812_a_384141]
-
Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În zori mi-ai sărutat obrazul, Lumină blândă, fremătând; Cireașa gurii, aromată, Un zâmbet dulce, un cuvânt. Mi-ai șters o lacrimă din geană, M-ai alintat cu palma ta! Mi-ai spus că sunt cea mai frumoasă! O floare gingașă,...o stea! Că vrei să mergi pe drum, cu mine, Oricâte piedici s-ar ivi; Prin macii înfloriți în lanuri, Sau drum cu bolovani și spini
DOAR TU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382799_a_384128]
-
să citez: “Sunt foarte surexcitată așa că o să scriu mai repede decât deobicei. Dacă scriu prea repede și nu apuci să citești sămi spui, să scriu mai încet. În seara asta, am jucat toată seara FAZAN cu HIV (așa îl mai alint eu pe Syda) și a fost foarte palpitant. Și acuma îmi bate inima. Am jucat pe mess, că el era la București și eu la Bruxell, dar tot a fost foarte greu. Prima oară mi-a zis el BORCAN și
Nu sunt făcută să joc FAZAN by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20019_a_21344]
-
500 de ani în urmă. O colecție cum nu prea mai găsești în alt muzeu românesc... Castelul Corvineștilor e populat cu armele Colonelului... Cu o excepție, purtând tot ilustra semnătură Fota. Ca orice respectabilă vedetă a Muzeului Banatului, restauratorul este alintat cu o poreclă pe măsură: Colonelul. Iar afirmația/legenda că el e singurul restaurator din țară care poate să facă în acest fel o colecție de arme vechi își are acoperirea în argumente imbatabile. Primul dintre ele este acela că
Agenda2003-3-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280601_a_281930]
-
hârtie, pe care artistul o mototolește și o aruncă în coșul de gunoi, nu înainte însă de a scutura toate literele din ea, murmurând în sinea sa: „Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a rămâne sus îți trebuie unanimitate.” Maestrul se alintă, autoparodiindu- se până la pastișă. Actorul se multiplică. Și multiplicându-se, își bate joc, într-un fel cinic, pe cât de cinic, pe atât de elegant, de propria-i persoană, dar și de spectator... De aici și tot farmecul său. Spectatorul simte
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
suprafață slăbiciuni de caracter, ura, sila de sine și prostia, dar pe măsură ce ele se conturează în fața noastră, brusc demonul devine om, iar diformul se îndulcește: are loc transfigurarea. Artistul știe să dreseze slăbiciunile umane, dar știe să mângâie și să alinte. L-am întâlnit înainte de premiera spectacolului O scrisoare pierdută, în foaier-ul Teatrului Național din Iași, unde actorul avea un vernisaj de grafică și pictură. Horațiu Mălăele era degajat, deși părea ușor obosit, ușor plictisit de sine, și de public
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]