KorAP: Find »[drukola/base=altaic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

130 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

cu baza (ki)kongo (familia nigero-congoleză, subgrupul bantoid) + alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978 pentru a transcrie mai multe limbi africane) 200. kîrgîza O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
subgrupul siculo-arab; flexionara; SVO latină cu diacritice suplimentare; singură limba semitica ce utilizează un alfabet latin 239. manciuriana (manchu, mandju) N Chină (Manciuria); pe cale de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară din sec. XVII și istorie scrisă familia altaica, ramura tungusă, grupul meridional; SOV; adj. - subst.; nu are articol hotărît și nici genuri gramaticale manchu, de origine mongola 240. maninka OR R. Guineea, Mali / N Liberia, Senegal, Sierra Leone, Coasta de Fildeș familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala; SOV

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
6,40% 1.268.218.984 20,14% Trans-Noua-Guinee 476 6,70% 3.540.024 0,06% Numărul de limbi și de vorbitori pentru alte familii de limbi Familia de limbi Limbi vii Număr de vorbitori Număr Procentaj Total Procentaj Altaica 356 63 0,89% 164.439.055 2,61% Australiană 201 2,83% 40.397 Austro-asiatică 170 2,39% 102.502.739 1,63% Creole 88 1,24% 40.483.025 0,64% Dravidiana 84 1,18% 229.294.360

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ani, în timp ce pentru unele familii al căror lexic comun a fost reconstituit mai greu, vîrsta lor e mai mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Bologna, 1966. Trask, Robert Lawrence, Why Do Languages Change?, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. ***Tratat de lingvistică generală, Redactori responsabili: Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald, Editura Academiei, București, 1971. Ungureanu, Dan, Relațiile lexicale dintre indo-europeană și familiile uralică și altaica. Comparații lingvistice și fiabilitate statistică, Editura Academiei Române, București, 2011. Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970. Vendryes, Joseph, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, La Renaissance du Livre, Paris, 1929 (reeditare Albin Michel

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ko 254, ~ ogamic 271, ~oriya 300, ~ pahlevi 241, ~ primitiv 148, ~ runic 162, ~ santali 300, ~ special 21, ~ turc unificat 311, ~e dravidiene 174, ~ul "Africa" 243, 269, 285, alfabeto unificado 241 aleută 97, 116, 218, 219 altai 182, 239, 317, 332 altaic(a) 93, 119, 120, 121, 122, 123, 139, 141, 175, 176, 177, 178, 180, 181, 182, 184, 185, 186, 226, 238, 239, 242, 244, 247, 248, 251, 252, 253, 264, 269, 272, 273, 274, 275, 277, 283, 308, 310, 311

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
V. mai multe amănunte în Limbile lumii..., p. 220. 269 V. supra. 270 Denumirea de uralică vine de la munții Urali (proto-uralica s-ar fi vorbit între 8.000 și 5.000 i.C. în nordul munților Urali) iar cea de altaica de la numele munților Altai, aflați la granița dintre Mongolia, China, Rusia și Kazakhstan. 271 V. cercetările geneticianului italian Luigi Luca Cavalli-Sforza (printre altele, Genes, Peoples, and Languages, North Point Press, New York, 2000). 272 V. materialul on-line care îi are ca

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
271 V. cercetările geneticianului italian Luigi Luca Cavalli-Sforza (printre altele, Genes, Peoples, and Languages, North Point Press, New York, 2000). 272 V. materialul on-line care îi are ca autori pe S. Starostin, G. Bronnikov și Phil Krylov, Search for dată în: Altaic etymology (http://starling.rinet.ru/cgi-bin/query.cgi?root= config&morpho=0&basename=\dată\alt\altet) 273 Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 258-259. 274 Op. cît., pp. 21-22. 275 Ibidem, pp. 258-259. 276 V.

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
258-259. 274 Op. cît., pp. 21-22. 275 Ibidem, pp. 258-259. 276 V. Die Wurzelsuffixe în den ural-altaischen Sprachen (1857), Kessinger Legagy Reprints, 2010. 277 V., printre altele, Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil I. Vergleichende Lautlehre, 'Comparative Grammar of the Altaic Languages', Part 1: Comparative Phonology'. Wiesbaden: Otto Harrassowitz, 1960; Introduction to Altaic Linguistics. Ural-altaische Bibliothek 14, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1965. Autorul realizează o reconstrucție a sistemului fonologic proto-altaic și propune o listă de ipotetice rădăcini proto-altaice care duc la o

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Die Wurzelsuffixe în den ural-altaischen Sprachen (1857), Kessinger Legagy Reprints, 2010. 277 V., printre altele, Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil I. Vergleichende Lautlehre, 'Comparative Grammar of the Altaic Languages', Part 1: Comparative Phonology'. Wiesbaden: Otto Harrassowitz, 1960; Introduction to Altaic Linguistics. Ural-altaische Bibliothek 14, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1965. Autorul realizează o reconstrucție a sistemului fonologic proto-altaic și propune o listă de ipotetice rădăcini proto-altaice care duc la o serie de cuvinte înrudite în limbile moderne. 278 Japanese and the Other

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Linguistics. Ural-altaische Bibliothek 14, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1965. Autorul realizează o reconstrucție a sistemului fonologic proto-altaic și propune o listă de ipotetice rădăcini proto-altaice care duc la o serie de cuvinte înrudite în limbile moderne. 278 Japanese and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Languages and History: Japanese, Korean and Altaic, Institute for Comparative Research în Human Culture, Oslo, 1996. 279 V. Altajskaja problemă i proisxoždenie japonskogo jazyka. (Problemă altaica și originea limbii japoneze), Nauka, Moscova, 1991

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
fonologic proto-altaic și propune o listă de ipotetice rădăcini proto-altaice care duc la o serie de cuvinte înrudite în limbile moderne. 278 Japanese and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Languages and History: Japanese, Korean and Altaic, Institute for Comparative Research în Human Culture, Oslo, 1996. 279 V. Altajskaja problemă i proisxoždenie japonskogo jazyka. (Problemă altaica și originea limbii japoneze), Nauka, Moscova, 1991; Serghei A. Starostin, Anna V. Dybo și Oleg A. Mudrak, Etymological Dictionary of the

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
limbile moderne. 278 Japanese and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Languages and History: Japanese, Korean and Altaic, Institute for Comparative Research în Human Culture, Oslo, 1996. 279 V. Altajskaja problemă i proisxoždenie japonskogo jazyka. (Problemă altaica și originea limbii japoneze), Nauka, Moscova, 1991; Serghei A. Starostin, Anna V. Dybo și Oleg A. Mudrak, Etymological Dictionary of the Altaic Languages, Brill Academic Publishers, Leiden, 2003. 280 Limba pe care cei mai mulți dintre lingviști o consideră o limbă izolată

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Institute for Comparative Research în Human Culture, Oslo, 1996. 279 V. Altajskaja problemă i proisxoždenie japonskogo jazyka. (Problemă altaica și originea limbii japoneze), Nauka, Moscova, 1991; Serghei A. Starostin, Anna V. Dybo și Oleg A. Mudrak, Etymological Dictionary of the Altaic Languages, Brill Academic Publishers, Leiden, 2003. 280 Limba pe care cei mai mulți dintre lingviști o consideră o limbă izolată, desi din punct de vedere tipologic este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene sau austro-asiatice. 281 V. Lars Johanson, Éva Ágnes Csató (editori

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Anna V. Dybo și Oleg A. Mudrak, Etymological Dictionary of the Altaic Languages, Brill Academic Publishers, Leiden, 2003. 280 Limba pe care cei mai mulți dintre lingviști o consideră o limbă izolată, desi din punct de vedere tipologic este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene sau austro-asiatice. 281 V. Lars Johanson, Éva Ágnes Csató (editori), The Turkic Languages, Routledge, Londra, New York, 1998; Lars Johanson, Discoveries on the Turkic Linguistic Map, Svenska Forskningsinstitutet i Istanbul, Stockholm, 2001. 282 V. vol. Sino-Tibetan. A Conspectus, Cambridge University

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Cf. Paul M. Lewis, Gary F. Simons, Charles D. Fennig (editori),. Ethnologue: Languages of the World, Ediția a XVII-a, SIL Internațional, Dallas, Texas, 2014.Versiune online: http://www.ethnologue.com. (Summary by language family). 356 Noi considerăm că limbile altaice împreună cu cele uralice formează o singură unitate. 357 Noi considerăm că limbile japonice formează o singură unitate împreună cu limbile din subfamilia uralică, inclusă, la rîndul său, în marea familie uralo-altaică. 358 V. Paul M. Lewis, Gary F. Simons, Charles D.

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657

autorul unei cărți enorme despre Faulkner. Tot în septembrie, în Italia, am participat la un colocviu despre taoism (în calitate de ne-specialist), la Villa Serbelloni. Pasionant. Voi încerca să public câteva texte în Hșistory ofț Rșeligionsț. Articolul dvs. despre maya și altaică m-a uluit 1. Cât de mult mi-am regretat ignoranța lingvistică citindu-vă! Aștept continuarea. În orice caz, am fost impresionat citind câteva studii recente despre șamanismul mezoamerican: „paralelele” central-asiatice sunt uluitoare. Am primit Ich bin Isis, dar, din

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
s-ar putea spune decât simplul fapt (cât de derizoriu!) că vă împărtășim durerea, că am vrea să fim alături de dvs. (căci prezența umană este ultima speranță la care nu îndrăznesc să renunț)?2 Tot restul - Congres 3, Zalmoxis, limbi altaice - mi se pare inutil, îndepărtat, exterior. Dar regretăm profund că nu vă vom întâlni la Stockholm sau în altă parte în Europa. Îmi permit o singură observație: nu ați eșuat în cariera dvs. științifică 4, iar „colegii” dvs. suedezi o

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
Dumézil, cf. Addendum II, în volumul de față. 2. Vezi E. Cioran, „Les débuts d’une amitié”, în Cahier de l’Herne Mircea Eliade, pp. 259-263. LXVtc "LXV" 1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
Vezi E. Cioran, „Les débuts d’une amitié”, în Cahier de l’Herne Mircea Eliade, pp. 259-263. LXVtc "LXV" 1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
de l’Herne Mircea Eliade, pp. 259-263. LXVtc "LXV" 1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă la primul dintre acestea. 2. Jan Bergman (m. 1999): egiptolog

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă la primul dintre acestea. 2. Jan Bergman (m. 1999): egiptolog și istoric al religiilor. Lucrarea de doctorat susținută la

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă la primul dintre acestea. 2. Jan Bergman (m. 1999): egiptolog și istoric al religiilor. Lucrarea de doctorat susținută la Universitatea din Uppsala, Facultatea de Teologie, noiembrie 1968, este Ich

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
zilele noastre, când sacrificiul uman se efectuează numai în cercurile academice șsubl. M.T.ț. Aș fi încheiat exprimându-mi dorința și speranța că asemenea mitologii nu vor fi niciodată demitologizate...” - ibidem, 20 august 1970. 4. Foarte probabil, ipotezele înrudirii limbilor altaice cu limbi maya, pe care Wikander le-a riscat, scriind din afara specialității domeniilor lingvistice respective, i-au adus oprobriul lumii academice. LXVIIItc "LXVIII" 1. Congres organizat de Asociația Internațională de Istoria Religiilor având ca tematică probleme de metodologie în raportul

Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

nu era o limbă răspîndită în lume, neputîndu-se compara în nici o privință cu latina relativ la orizonturile literare și culturale pe care le deschidea aceasta celor care o cunoșteau, și nici nu era vorbită în afara Ungariei. În plus, fiind o limbă altaică, vorbitorilor de limbi slave, romanice și germanice le era greu să o învețe. La început, nobilimea croată a manifestat o opoziție slabă față de presiunea maghiară. Din cauza intervenției de mare anvergură în Italia din deceniul al treilea pentru înăbușirea mișcărilor revoluționare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]