KorAP: Find »[drukola/base=altaic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

130 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

Hokkaido; limba pe cale de dispariție; a nu se confundă cu limba aynu, o limbă turcica vorbită în Chină limba izolată (lingviștii nu au reușit să stabilească vreo înrudire cu alte limbi); tipologic, apropiată de limbile paleo-siberiene, dar și de subfamilia altaica; analitică; aglutinanta; SOV; subst. - adj. lipsită de scriere; transcrieri chirilica, katakana, latină 8. ajagbe N Benin, Togo; limba a unei populații majoritar creștine; nu trebuie confundată cu aja, familia nilo-sahariană (Sudanul de Sud) familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul gbe; plural

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
satem de limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica O Etiopia / N Israel, Egipt, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritreea; după numărul de vorbitori este a doua limba semitica după arabă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
logică binara a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia altaica, ramura turcica, grupul oghuz; armonie vocaliă; aglutinanta; SOV arabă, persano-arabă (Iran), chirilica, latină 28. azteca (nahua) LM; limba Imperiului Aztec; continuată de limbă nahua (limba indigena cea mai vorbită în Mexic) familia amerindiana, ramura uto-aztecană, grupul aztecan; aglutinanta polisintetica; VSO

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
lăsat păgubaș. limba izolată, probabil rămășită a unui grup de limbi mediteraneene pre-indo-europene; unii lingviști o considera ibero-caucaziană; aglutinanta; ergativă; cu elemente flexionare și polisintetice; SOV + OVS; subst. - adj. latină 38. bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39. batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
V-VII familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; VSO, V2; fenomenul de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile celtice moderne; sistem de numerație bizecimal latină 54. bulgară O Bulgaria / N Macedonia, Șerbia, Turcia; O populatie migratoare de origine altaica (turcica) cucerește în sec. VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi devanagari 56. buriată OR Rep. Buriată (Rusia) / N Mongolia, China familia altaica, ramura mongola, grupul central; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, mongola, chirilica (Rusia) 57. burușaschi N Pakistan; origine extrem de controversata; unele genealogii fanteziste: continuatoare a vechii macedonene vorbite de soldații lui Alexandru cel Mare; propuneri de relaționare: cu sumeriana, cu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
literare stau dialectul din Seul, în Coreea de Sud, și cel din Phenian, în Coreea de Nord; una dintre cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata la începutul sec

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sîrbo-croate, comuna sîrbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala; flexionara; SVO + ordine liberă latină 84. cumana LM vorbită pînă prin sec. XIV pe teritoriile actuale ale României și Ucrainei; cunoscută din Codex cumaniscus (1330) familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak transcriere latină 85. cușitică N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya familia afro-asiatică, ramura cușitică; ramură care cuprinde cca 80 de limbi, printre care: oromo, sidamo, haddiya, somaleza, galla, afar, saho, bedawiye, iraqw, borana, beja limbi vorbite; transcriere

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în trecut), latină (astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare: o inscripriție de la sfîrșitul sec. V d.C. Poemul Viteazul în blană de tigru (≈ anul 1200

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Orientul Apropiat antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
familia indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică (hiragana, katakana) 167. javaneza (bahasa Jawa) N Insula Java (Indonezia), Malaisia, Singapore, Olanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest tradițională proprie de proveniență indiană, notata și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
dialect groenlandez (alături de tunumiit și inuktun); în groenlandeza semnifică "limba poporului" familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă latină 173. kalanga (ikalanga) O Zimbabwe; Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 174. kalmîkă OR Rusia (R. Kalmîkă) familia altaica, ramura mongola, grupul oirat; aglutinanta, SOV latină (în trecut), chirilica 175. kamba N Kenya; Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Wilhelm von Humboldt în 1834 (Despre limba kawi din Insula Java), în care avansează ideea unei familii malayo-polineziene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul javanez alfasilabarică kawi, derivată din scrierea pallava 185. kazaha O Kazahstan / N Afghanistan, China, Mongolia, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; adj. - subst. chirilica cu 9 litere suplimentare, latină modificată, arabă modificată 186. kekchi N Guatemala, Belize, El Salvador familia amerindiana, ramura maya, grupul quiché-mam latină 187. ket N Rusia (estul Siberiei); singură supraviețuitoare dintre limbile

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cu baza (ki)kongo (familia nigero-congoleză, subgrupul bantoid) + alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978 pentru a transcrie mai multe limbi africane) 200. kîrgîza O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
subgrupul siculo-arab; flexionara; SVO latină cu diacritice suplimentare; singură limba semitica ce utilizează un alfabet latin 239. manciuriana (manchu, mandju) N Chină (Manciuria); pe cale de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară din sec. XVII și istorie scrisă familia altaica, ramura tungusă, grupul meridional; SOV; adj. - subst.; nu are articol hotărît și nici genuri gramaticale manchu, de origine mongola 240. maninka OR R. Guineea, Mali / N Liberia, Senegal, Sierra Leone, Coasta de Fildeș familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala; SOV

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
6,40% 1.268.218.984 20,14% Trans-Noua-Guinee 476 6,70% 3.540.024 0,06% Numărul de limbi și de vorbitori pentru alte familii de limbi Familia de limbi Limbi vii Număr de vorbitori Număr Procentaj Total Procentaj Altaica 356 63 0,89% 164.439.055 2,61% Australiană 201 2,83% 40.397 Austro-asiatică 170 2,39% 102.502.739 1,63% Creole 88 1,24% 40.483.025 0,64% Dravidiana 84 1,18% 229.294.360

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ani, în timp ce pentru unele familii al căror lexic comun a fost reconstituit mai greu, vîrsta lor e mai mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Bologna, 1966. Trask, Robert Lawrence, Why Do Languages Change?, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. ***Tratat de lingvistică generală, Redactori responsabili: Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald, Editura Academiei, București, 1971. Ungureanu, Dan, Relațiile lexicale dintre indo-europeană și familiile uralică și altaica. Comparații lingvistice și fiabilitate statistică, Editura Academiei Române, București, 2011. Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970. Vendryes, Joseph, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, La Renaissance du Livre, Paris, 1929 (reeditare Albin Michel

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ko 254, ~ ogamic 271, ~oriya 300, ~ pahlevi 241, ~ primitiv 148, ~ runic 162, ~ santali 300, ~ special 21, ~ turc unificat 311, ~e dravidiene 174, ~ul "Africa" 243, 269, 285, alfabeto unificado 241 aleută 97, 116, 218, 219 altai 182, 239, 317, 332 altaic(a) 93, 119, 120, 121, 122, 123, 139, 141, 175, 176, 177, 178, 180, 181, 182, 184, 185, 186, 226, 238, 239, 242, 244, 247, 248, 251, 252, 253, 264, 269, 272, 273, 274, 275, 277, 283, 308, 310, 311

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
V. mai multe amănunte în Limbile lumii..., p. 220. 269 V. supra. 270 Denumirea de uralică vine de la munții Urali (proto-uralica s-ar fi vorbit între 8.000 și 5.000 i.C. în nordul munților Urali) iar cea de altaica de la numele munților Altai, aflați la granița dintre Mongolia, China, Rusia și Kazakhstan. 271 V. cercetările geneticianului italian Luigi Luca Cavalli-Sforza (printre altele, Genes, Peoples, and Languages, North Point Press, New York, 2000). 272 V. materialul on-line care îi are ca

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
271 V. cercetările geneticianului italian Luigi Luca Cavalli-Sforza (printre altele, Genes, Peoples, and Languages, North Point Press, New York, 2000). 272 V. materialul on-line care îi are ca autori pe S. Starostin, G. Bronnikov și Phil Krylov, Search for dată în: Altaic etymology (http://starling.rinet.ru/cgi-bin/query.cgi?root= config&morpho=0&basename=\dată\alt\altet) 273 Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 258-259. 274 Op. cît., pp. 21-22. 275 Ibidem, pp. 258-259. 276 V.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]