93 matches
-
și Anița. Aveau cămăși de in și cânepă asociate în urzeală cu bumbăcel, încinși cu brâie de cele mai multe ori în tricolor, cu bondițe de miel bogat garnisite cu blănițe tot de miel negru sau brumării, iar fetele purtau la cămăși altițe și pe talie catrințe bogat ornate, femeile mai în vârstă șpihnițe, iar pe cap tulpane. Eram mândri că ne păstram limba, portul și datinile. Unele din aceste amintiri sufletești sunt mai șterse, altele mai vii, dar toate se trezesc și
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bine, m-a strigat lângă el, în banca întâi, din mijloc. M-am uitat în jur, o mulțime de băieți și fetițe. Care mai de care mai frumușei. Ce-i vorbă nici eu nu eram mai prejos. Aveam cămașă cu altiță, bundiță cu prim de astrahan și-o cătrincioară țesută cu fir argintiu și bete roșii ca macul. Mama mi-a împletit părul în codițe, strâns, că-mi simțeam fiecare fir din cap. Eu mi-am luat diademă cu funde albe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a adăugat ceva în plus la preț. Eu am constatat că Viorica îmi este cu adevărat prietenă, nu e egoistă. Vroia pentru mine ce-i mai frumos. De asemenea, de multe ori, mama a început modelul de la cămașa ei cu altiță. Ea avea niște gusturi deosebite. Se pricepea să armonizeze culorile, să pună "fluturii" și mărgelele pe ie, încât puține fete se puteau mândri cu costume ca ale ei. Catrința avea mult fir auriu și argintiu, înșirat discret între cele două
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să fie plină-ochi cu zestrea noastră. O gospodină vestită, de pe gârlă, Casandra Vatamaniței, ne cosea (broda): cămăși, poale, năframe, tișlaifuri, fețe de pernă, fețe de masă, perdele, mileuri, de o rară frumusețe. În vacanțele de peste an, eu și sora, coseam altițe pentru cămășile noastre și ale părinților. (Mama și tata umblau numai național. Aveau cămăși "de purtat" și cămăși "de ținut" (de sărbători). Dacă mama purta cămăși cu motive înflorate, cu mărgele și fluturi, tata în schimb prefera numai cămăși cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pregătite, le-a pus în câte un ciorap de mătase rupt și le-a pus în vopsele. Ce minunate au ieșit! M-a întrebat dacă vrem să le împodobim și cu mărgele (în relief) că dânsa are mărgele (de pe niște altițe vechi). Am fost de acord și a scos un fișic cu mărgele foarte mici, de diferite culori. Le lua cu un ac mic și le așeza pe oul uns cu ceară fierbinte, topită. Ce muncă migăloasă! Măcar un ou cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe plătesc de cusut. Așa se varsă multe parale din economie și țărăncile se împrietenesc cu cea mai mare cucoană - lenea...” * Dincolo de editoriale cum ar fi cel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
b 3. în privighetori să-mi pară — a 4. Glasul Linei că-l ascult! - b 5. Mai știu eu ce-as vrea s-ascult!.- b 6. Ca-n zori Lină sta-n portița, - c 7. Salta-n vânt a ei altița, - c 8. Vântul îi salta-n cosita - c 9. Și-i făcea floare-n obraz: - d 10. Eu mergeam la plug în laz - d 11. Și, când trec, Lină s-ascunde - e 12. Nu-mi răspunde! - e 13. Și-o
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
bogată în tradiții care se păstrează încă, legate de momentele cruciale ale vieții: nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
o altă latură a meșterilor localnici, dealtminteri iscusiți tâmplari și cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și gingășia maramelor în fir de borangic, coloritul și cusăturile variate ale iilor, presărate pe mâneci și altițe cu fuști, suveicuțe, mușcate în rânduri sau șătrănguțe, ca și fotele strălucitoare cu înflorituri măiestru cusute cu fir le-au impus de mult în toate colțurile lumii. Alături se înșiră sobrele și impunătoarele costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete. Elementele de bază în compoziția iei sunt "umărul" (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), "încrețul", "altița" (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), "râurile" (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și "bibilurile" sau "cheițele" (cusături de îmbinare a
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi. Dupa ce încrețul și-a pierdut rolul functional, a fost păstrat totuși ca bandă decoartivă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita "tablă". Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita "tablă". Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-au folosit mărgele - în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată. Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea de Campulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum. În Vrancea, apare o geometrie puternică
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
Gorjului” sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat să cânte la nunți (care începeau după Paști și țineau până la Sf. Nicolae). De la „Doina Gorjului” pleacă la Ansamblul „Altița” cu care cântă pe multe scene, după care iese la pensie. A susținut turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu (n 1946), a ajuns unul dintre marii lăutari ai Gorjului. Acesta cântat în ansamblurile artistice „Doina Gorjului”, „Altița” și „Balada Jiului”. A înregistrat două CD-uri, un disc Electrecord cu 12 piese și a efectuat peste 30 imprimări radio. Are și patru compoziții proprii: "Horă lui Victor Țambu", "Sârba lui Ioniță", "Sârba minerilor" și "Rustenul din Telești". El
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]