98 matches
-
urcă cu precauție până la 6000 m, altitudine greu de atins în acele vremuri, lipsa aerului cauzând un randament scăzut al motorului. În aerul rarefiat elicea trăgea în gol, iar portanta era mai greu de obținut, comenzile erau mai ineficiente. Urmărind altimetrul și barografele, echipajul ajunge la pește 6000 m, lăsând în umă celelalte două avioane. Privind spre postul din spate, unde de obicei stă mitraliorul avionului, Papană o vede pe Smaranda care era pregătită pentru salt, stând în picioare pe scaunul
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
urcare (viteza ascensională) sau cea de coborâre a unei aeronave. Viteza se măsoară în metri pe secundă (m/s) sau în picioare pe minut (ft/min) conform cu traficul aerian dirijat al ICAO. Din punct de vedere constructiv se aseamană cu altimetrul. Partea principală a instrumentului o constituie tot o capsulă metalică, care comunică cu un termos. Pe tubul de legătură există un orificiu capilar (tub capilar), prin care ansamblul capsulă-termos comunică cu exteriorul. Asupra pereților capsulei acționează presiunea statică a aerului
Variometru () [Corola-website/Science/312627_a_313956]
-
chiar atins de gloanțe. Cu benzina în bună parte consumată, avionul a început traversarea Mării Adriatice, în condiții foarte dificile, deoarece pe lângă faptul că rezervoarele erau aproape goale, în urma tirurilor iugoslave, avionul nu mai avea niciun aparat în funcțiune în afară de altimetru. Cu ultimele picături de benzină au reușit să aterizeze pe un aeroport militar la Bari, în Italia. Ivor Porter, care în acea perioadă lucra la Legația Regatului Unit din București și era la curent cu tentativa de evadare, avea gata
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
bombă după decolarea avionului. Dacă bombă ar fi căzut în apă, reacția ar fi fost violență, deoarece apă ar fi accelerat reacția, iar materialul radioactiv ar fi fost dispersat pe zona mai mare. După desprinderea de avion, si armarea bombei, altimetrul și senzorii de presiune s-au activat. Dispozitivele de detonare a corditei au fost conectate la altimetru pentru a sincroniză detonarea cu altitudinea programată. În cazul în care acesta nu ar fi funcționat, altitudinea ar fi urmat să fie stabilită
Little Boy () [Corola-website/Science/314902_a_316231]
-
apă ar fi accelerat reacția, iar materialul radioactiv ar fi fost dispersat pe zona mai mare. După desprinderea de avion, si armarea bombei, altimetrul și senzorii de presiune s-au activat. Dispozitivele de detonare a corditei au fost conectate la altimetru pentru a sincroniză detonarea cu altitudinea programată. În cazul în care acesta nu ar fi funcționat, altitudinea ar fi urmat să fie stabilită pe baza unui barometru. Prin determinarea presiunii atmosferice care crește pe masura ce altitudinea bombei scădea, capșa de detonare
Little Boy () [Corola-website/Science/314902_a_316231]
-
a unui avion. Este constituit dintr-un emițător de unde electromagnetice și un post care recepționează undele reflectate la sol. Determinarea înălțimii se face prin măsurarea intervalului de timp dintre momentul emisiunii undelor și momentul recepționării undelor reflectate, potrivit relației: Spre deosebire de altimetrul barometric care măsoară înălțimea fața de nivelul mării, radioaltimetrul poate măsura diferența de altitudine dintre oricare două suprafețe plane. Este o instalație complexă care funcționează la sol și determină, pe baza principiului radar, înălțimea de zbor a mijloacelor aeriene. Înălțimea
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
este egală cu altitudinea punctului A plus Dh. Această metodă se bazează pe relația care există între presiune atmosferică și altitudine, cunoscut fiind faptul că presiunea atmosferică crește când altitudinea scade și invers. În topografie, nivelmentul barometric se efectuează cu ajutorul altimetrelor care funcționează pe principiul enunțat mai sus. La măsurarea altitudinii cu altimetrul trebuie să se țină seama de factorii care influențează presiunea atmosferică și anume: temperatura, densitatea și umiditatea aerului, accelerația gravitațională și latitudinea locului. Din aceste motive, altimetrul trebuie
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
pe relația care există între presiune atmosferică și altitudine, cunoscut fiind faptul că presiunea atmosferică crește când altitudinea scade și invers. În topografie, nivelmentul barometric se efectuează cu ajutorul altimetrelor care funcționează pe principiul enunțat mai sus. La măsurarea altitudinii cu altimetrul trebuie să se țină seama de factorii care influențează presiunea atmosferică și anume: temperatura, densitatea și umiditatea aerului, accelerația gravitațională și latitudinea locului. Din aceste motive, altimetrul trebuie întotdeauna reglat în funcție de o altitudine cunoscută din teren, după care se pot
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
cu ajutorul altimetrelor care funcționează pe principiul enunțat mai sus. La măsurarea altitudinii cu altimetrul trebuie să se țină seama de factorii care influențează presiunea atmosferică și anume: temperatura, densitatea și umiditatea aerului, accelerația gravitațională și latitudinea locului. Din aceste motive, altimetrul trebuie întotdeauna reglat în funcție de o altitudine cunoscută din teren, după care se pot face determinări. Altimetrele pot fi mecanice sau electronice. Precizia de măsurare depinde de aparat și variază între 5 - 10 m la cele mecanice și 1 m la
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
se țină seama de factorii care influențează presiunea atmosferică și anume: temperatura, densitatea și umiditatea aerului, accelerația gravitațională și latitudinea locului. Din aceste motive, altimetrul trebuie întotdeauna reglat în funcție de o altitudine cunoscută din teren, după care se pot face determinări. Altimetrele pot fi mecanice sau electronice. Precizia de măsurare depinde de aparat și variază între 5 - 10 m la cele mecanice și 1 m la cele electronice. Este cel mai modern tip de nivelment, în care determinarea cotelor se efectuează în
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
constând în evitarea afectării sănătății sau pierderii de vieți omenești, precum și a producerii de pagube materiale. ... 1.4. Abrevieri În cuprinsul prezentei reglementări abrevierile utilizate au următoarele semnificații: AACR - Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" ACL - poziția de verificare a altimetrelor AD - aerodrom AFS - serviciul fix aeronautic AIS - serviciul de informare aeronautică ANCPI - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară APP - apropiere ARO - biroul de pistă al serviciilor de trafic aerian ATS - servicii de trafic aerian ELEV PSN - cotă poziție FATO
REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 7 martie 2016 (*actualizată*) privind amenajarea, utilizarea şi înregistrarea aerodromurilor civile - RACR-AD-IADC (Anexa nr. 2)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270432_a_271761]
-
milioane de kilometri, folosind telescoape optice pentru expansiunea fasciculului. Recordurile de distanță pentru comunicațiile optice au implicat detectarea și emiterea de lumină laser de către sonde spațiale. Un record de distanță pentru comunicarea în ambele sensuri a fost făcut de către instrumentul altimetrului laser la bordul navei spațiale Messenger. Această dioda de neodim cu laser infraroșu, conceput că un altimetru cu laser pentru o misiune pe orbită Mercur, a fost capabilă să comunice pe o distanță de 24 milioane de km (15 milioane
Comunicații optice prin spațiul liber () [Corola-website/Science/326525_a_327854]
-
detectarea și emiterea de lumină laser de către sonde spațiale. Un record de distanță pentru comunicarea în ambele sensuri a fost făcut de către instrumentul altimetrului laser la bordul navei spațiale Messenger. Această dioda de neodim cu laser infraroșu, conceput că un altimetru cu laser pentru o misiune pe orbită Mercur, a fost capabilă să comunice pe o distanță de 24 milioane de km (15 milioane de mile), în timp ce navă s-a apropiat de Pământ, în timpul unui zbor din mai 2005. Recordul precedent
Comunicații optice prin spațiul liber () [Corola-website/Science/326525_a_327854]
-
alte asemenea suprafețe prin intervale de presiune specifice. Presiunea nivelului este calculată pe baza formulelor atmosferei standard astfel că acest nivel nu este necesar să fie adevărata altitudine a aeronavei deasupra nivelului mării sau al solului. Altitudinea se măsoară cu altimetrul, care este în principiu un barometru calibrat. Altimetrul măsoară presiunea statică a aerului, care descrește cu creșterea altitudinii conform atmosferei standard. Indicațiile altimetrului depind de presiunea de referință la care este "calat" (există un buton pentru asta). Un altimetru barometric
Nivel de zbor () [Corola-website/Science/331005_a_332334]
-
Presiunea nivelului este calculată pe baza formulelor atmosferei standard astfel că acest nivel nu este necesar să fie adevărata altitudine a aeronavei deasupra nivelului mării sau al solului. Altitudinea se măsoară cu altimetrul, care este în principiu un barometru calibrat. Altimetrul măsoară presiunea statică a aerului, care descrește cu creșterea altitudinii conform atmosferei standard. Indicațiile altimetrului depind de presiunea de referință la care este "calat" (există un buton pentru asta). Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu atmosfera standard: Altitudinea indicată depinde de
Nivel de zbor () [Corola-website/Science/331005_a_332334]
-
necesar să fie adevărata altitudine a aeronavei deasupra nivelului mării sau al solului. Altitudinea se măsoară cu altimetrul, care este în principiu un barometru calibrat. Altimetrul măsoară presiunea statică a aerului, care descrește cu creșterea altitudinii conform atmosferei standard. Indicațiile altimetrului depind de presiunea de referință la care este "calat" (există un buton pentru asta). Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu atmosfera standard: Altitudinea indicată depinde de presiunea de calare. Toate aeronavele care zboară în zonă trebuie să aibă altimetrele calate pe
Nivel de zbor () [Corola-website/Science/331005_a_332334]
-
cu altimetrul, care este în principiu un barometru calibrat. Altimetrul măsoară presiunea statică a aerului, care descrește cu creșterea altitudinii conform atmosferei standard. Indicațiile altimetrului depind de presiunea de referință la care este "calat" (există un buton pentru asta). Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu atmosfera standard: Altitudinea indicată depinde de presiunea de calare. Toate aeronavele care zboară în zonă trebuie să aibă altimetrele calate pe aceeași presiune, altfel se poate întâmpla situația ca unele să fie la aceeași altitudine (risc de
Nivel de zbor () [Corola-website/Science/331005_a_332334]
-
standard. Indicațiile altimetrului depind de presiunea de referință la care este "calat" (există un buton pentru asta). Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu atmosfera standard: Altitudinea indicată depinde de presiunea de calare. Toate aeronavele care zboară în zonă trebuie să aibă altimetrele calate pe aceeași presiune, altfel se poate întâmpla situația ca unele să fie la aceeași altitudine (risc de coliziune) deși altimetrele lor indică altitudini diferite. Cunoscând QNH se poate obține o informație destul de precisă privind altitudinea. Când această precizie nu
Nivel de zbor () [Corola-website/Science/331005_a_332334]
-
în conformitate cu atmosfera standard: Altitudinea indicată depinde de presiunea de calare. Toate aeronavele care zboară în zonă trebuie să aibă altimetrele calate pe aceeași presiune, altfel se poate întâmpla situația ca unele să fie la aceeași altitudine (risc de coliziune) deși altimetrele lor indică altitudini diferite. Cunoscând QNH se poate obține o informație destul de precisă privind altitudinea. Când această precizie nu mai este așa de importantă, practic deasupra unei altitudini suficient de mare, numită "altitudine de tranziție" ( - TA), se trece de la controlul
Nivel de zbor () [Corola-website/Science/331005_a_332334]
-
altitudinea. Când această precizie nu mai este așa de importantă, practic deasupra unei altitudini suficient de mare, numită "altitudine de tranziție" ( - TA), se trece de la controlul poziției verticale după altitudini la controlul după nivelul de zbor, iar piloții își calează altimetrele pe QNE. Zburând la niveluri diferite riscul de coliziune este eliminat. Nu este neapărat nevoie ca zborul să fie la altitudine constantă, el poate fi executat la niveluri de presiune constantă. Acest mod de zbor are avantajul că permite avioanelor
Nivel de zbor () [Corola-website/Science/331005_a_332334]
-
responsabilitatea ACC, sau dacă zborul s-a transformat într-unul la vedere (VFR), caz în care responsabilitatea revenea în întregime comandantului. Pentru orice eventualitate ACC le-a transmis că presiunea barometrică (QNH) era de 1006 hPa, informație necesară la calarea altimetrelor pentru un zbor VFR, însă piloții nici n-au confirmat zborul după VFR, nici n-au calat altimetrele, deci au considerat că zboară după IFR. După traversarea munților avionul a coborât la nivelul 85 (2590 m) și n-a mai
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
în întregime comandantului. Pentru orice eventualitate ACC le-a transmis că presiunea barometrică (QNH) era de 1006 hPa, informație necesară la calarea altimetrelor pentru un zbor VFR, însă piloții nici n-au confirmat zborul după VFR, nici n-au calat altimetrele, deci au considerat că zboară după IFR. După traversarea munților avionul a coborât la nivelul 85 (2590 m) și n-a mai putut urca la nivelul 90, ceea ce a denotat problemele givrajului. În zona Munților Apuseni AMA este la nivelul
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]