226 matches
-
vulnerabilitate a spațiului pastoral (alunecări de teren, eroziune în suprafață și în adâncime, pericol de inundabilitate, așezarea pe pante cu declivitate mare, etc). De ademenea se vor stabili transectele de lucru la nivelul zonei de studiu, în funcție de etajele altitudinale cu ecart altitudinal de 200 m, de la bază spre partea superioară a zonei montane. Cercetările vor avea în vedere caracterul de multifuncționalitate al pajiștilor permanente. Se vor realiza studii tipologice în funcție de ecartul altitudinal, se va determina tipul
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
pastoral (alunecări de teren, eroziune în suprafață și în adâncime, pericol de inundabilitate, așezarea pe pante cu declivitate mare, etc). De ademenea se vor stabili transectele de lucru la nivelul zonei de studiu, în funcție de etajele altitudinale cu ecart altitudinal de 200 m, de la bază spre partea superioară a zonei montane. Cercetările vor avea în vedere caracterul de multifuncționalitate al pajiștilor permanente. Se vor realiza studii tipologice în funcție de ecartul altitudinal, se va determina tipul de vegetație, pe
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
în funcție de etajele altitudinale cu ecart altitudinal de 200 m, de la bază spre partea superioară a zonei montane. Cercetările vor avea în vedere caracterul de multifuncționalitate al pajiștilor permanente. Se vor realiza studii tipologice în funcție de ecartul altitudinal, se va determina tipul de vegetație, pe trepte altitudinale pornind de la ecartul de 500 m; analiza multicriterială a biodiversității pajiștilor prin metode specifice, identificarea unor pajiști ca sursă de germoplasmă pentru unele plante furajere și colectarea materialului semincier și/sau
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
200 m, de la bază spre partea superioară a zonei montane. Cercetările vor avea în vedere caracterul de multifuncționalitate al pajiștilor permanente. Se vor realiza studii tipologice în funcție de ecartul altitudinal, se va determina tipul de vegetație, pe trepte altitudinale pornind de la ecartul de 500 m; analiza multicriterială a biodiversității pajiștilor prin metode specifice, identificarea unor pajiști ca sursă de germoplasmă pentru unele plante furajere și colectarea materialului semincier și/sau vegetal de la biotipurile de interes selectate;determinarea potențialului productiv
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
vedere doar zona de influență a PP, ci toate ANPIC posibil afectate de implementarea PP. Codul și numele ANPIC Denumire științifică specie/ habitat Suprafața / populația Locația față de PP (intersectat Da/ Nu – Distanța față de PP) Direcția geografică și diferența altitudinală Starea de conservare Obiective de conservare (îmbunătățirea/ menținerea stării de conservare) ... D. Se precizează dacă PP-ul propus are legătură directă cu sau este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar. ... E. Estimarea impactului potențial al PP
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
și funcționale Denumire specie/ habitat Relațiile de dependență dintre ANPIC și corpurile de apă subterană și de suprafață Relațiile de dependență dintre speciile și habitatele de interes comunitar Relațiile de dependență dintre speciile/ habitate și alte caracteristici (de relief, geologice, altitudinale, altele) Relațiile între speciile de interes comunitar pe baza relațiilor trofice sau a altor relații interspecifice Relaționarea dintre specii și coridoarele ecologice ....... ... b.4. Obiectivele de conservare ale ANPIC; ... b.5. Analiza măsurilor de conservare din planul de management/ regulamentul ANPIC care
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
speciilor. Locația față de PP: se face prin precizarea distanței față de limita intervențiilor PP, cu furnizarea unor informații suplimentare precum: ● Direcția geografică față de PP; ● Amonte/aval față de PP (reprezintă o informație critică pentru habitatele/speciile asociate zonelor umede); ● Diferența altitudinală față de PP (reprezintă o informație extrem de utilă în cazul PP implementate în zone de deal/munte). În caracterizarea localizării habitatelor/speciilor față de PP se indică existența mai multor locații de prezență (acolo unde este cazul), cu indicarea locațiilor și
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
Depresiunea Jijia - Bahlui), modelat pe marno-argile și platoul înalt (350 - 400m) al Dealului Repedea (component al Podișului Central Moldovenesc), protejat de placa rezistentă de eroziune (Băcăuanu V., 1980). Această diferență geologică și morfologică între cele două trepte de relief, departajate altitudinal cu peste 200 m, se exprimă cu claritate și în componentele externe ale peisajului geografic: pe de o parte Câmpia colinară a Moldovei - cu climă, vegetație, faună și soluri (cernoziomice) de stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
terestre (distanțe, cote, unghiuri) și cu reprezentarea grafică sau numerică a suprafeței terestre pe un plan orizontal. TRANSHUMANȚĂ deplasarea sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. TREAPTĂ DE RELIEF o asociere altitudinală a denivelărilor scoarței terestre, pe anumite intervale, considerate, de obicei, astfel: 0 - 200 m pentru câmpie, 200 - 800 m (1.000 m) pentru dealuri și podișuri, peste 800 m (1.000 m) pentru munți (există, însă, și abateri de la aceste
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Siriei, vestul Iordaniei și la limita dintre semideșert și formațiunile arbustive din Africa de nord se dezvoltă stepa mediteraneeană, sub forma peisajelor deschise, cu arbori rari și un covor de gramenee sărăcăcios, adesea efemer. În nordul Africii, la nivelul etajului altitudinal de deasupra stepei mediteraneene, este domeniul formațiunilor arbustive reprezentate de tufișurile de maquis, în hățișurile cărora vegetează arbori pitici ca stejarul de cârmâz (Quercus coccifera), măslinul (Olea europaea)și arbuști ca mirtul (Mirtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul (Laurus nobilis
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în hățișurile cărora vegetează arbori pitici ca stejarul de cârmâz (Quercus coccifera), măslinul (Olea europaea)și arbuști ca mirtul (Mirtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul (Laurus nobilis). În regiunile montane din Atlas și în munții Liban și Antiliban este dispusă altitudinal o vegetație mediteraneeană forestieră alcătuită din păduri sempervirescente cu arbori etajați în funcție de gradul de tolerare a frigului, element ce a determinat structurarea sa pe trei etaje de altitudine: la înălțimi de 500-1500 m. se dezvoltă etajul stejarilor termofili, format din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a determinat structurarea sa pe trei etaje de altitudine: la înălțimi de 500-1500 m. se dezvoltă etajul stejarilor termofili, format din stejarul sempervirescent (Quercus ilex), stejarul de plută (Quercus suber), stejarul de cârmâz (Quercus coccifera), stejarul pufos (Quercus pubescens); treapta altitudinală medie (1500-2500 m.) aparține etajului coniferelor, ce cuprinde pinete mediteraneene alcătuite din pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mediteranean. Elementele de origine nordică ale florei sunt reprezentate prin 38 specii și subspecii circumpolare (Circ.) . Prezența acestor elemente nordice specifice unui climat mai rece, se corelează cu caracteristicile generale ale zonei studiate, unde, pe fondul climatului temperatmoderat-continental, apar influențele altitudinale, precum și cele mai reci din nordul Europei. Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mediteranean. Elementele de origine nordică ale florei sunt reprezentate prin 38 specii și subspecii circumpolare (Circ.) . Prezența acestor elemente nordice specifice unui climat mai rece, se corelează cu caracteristicile generale ale zonei studiate, unde, pe fondul climatului temperat-moderat-continental, apar influențele altitudinale, precum și cele mai reci din nordul Europei. Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
geneza localității, geograful Vintilă Mihăilescu apreciază Bârladul ca târg de vale tipic. Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orașului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m Îla vestă și Dealul Mare, 264 m (la est). Multă vreme regiunea a fost socotită ca lipsită de resurse capabile să dezvolte și să întrețină
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
climatice temperate au un climat propriu, cu atât mai complex cu cât acestea sunt mai înalte. În Europa, munții joși și mijlocii au de regulă un climat temperat, umed și rece, iar munții înalți (Alpi, Pirinei) prezintă o etajare climatică altitudinală complexă. În Alpi și Pirinei, temperatura aerului scade substanțial și repede cu altitudinea atât vara cât și iarna, iar precipitațiile cresc treptat până la anumite limite (maximul pluviometric pentru Europa înregistrându-se la cca.2500 m altitudine) după care scad treptat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
luvisolurile (brun roșcate, brun roșcate luvice, brune luvice, albice) sunt bine reprezentate. Trecerea între pădurile de foioase și pădurile de conifere se face prin intermediul pădurilor mixte, unde esențele de foioase și conifere sunt amestecate în proporții variabile, în funcție de condițiile latitudinale, altitudinale, climatice etc. Zona pădurilor mixte europene se desfășoară sub forma unei benzi cu lățime variabilă situată în lungul țărmului baltic din Germania și Polonia, continuând spre răsărit până la Munții Ural. În condițiile climatului temperat oceanic (cu veri mai răcoroase, ierni
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Vf. Durmitor din Munții Dinarici. Munții Balcani se prezintă sub forma a două lanțuri principale care se desfășoară pe o lungime de 600km (de la Valea Timokului la Marea Neagră), cu o lățime de 20-50km: Stara Planina (de înălțime mijlocie, atingând maximul altitudinal în vârful Botev, 2376m) și Sredna Gora (cu înălțimi mici). Aceste lanțuri sunt separate de o serie de depresiuni tectonice (grabene) cu fundul neted, străbătute de afluenți ai Mariței (Depresiunea Sofiei, Kazanlîc, Sliven). Munții Balcani sunt flancați la nord de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
grosimi de 20 25 cm și cu orizontul Bt cu argilă iluvială) ocupă cea mai mare suprafață din bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari (66%). Aceste soluri au fost identificate în zona colinară, la altitudini variabile, existând totuși o succesiune altitudinală corelată cu nivelul precipitațiilor atmosferice și gradul de debazificare și migrare a argilei. Răspândirea lor este zonală, în condiții de relief, rocă și vegetație, după cum urmează: Brune argiloiluviale tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-C). Acest tip de sol a fost identificat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în final, sistemele se pot coordona prin forțe proprii, decizând, organizând și asigurând dezvoltarea propriei structuri. Această funcție de coordonare este cea mai cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice Desfășurarea tuturor funcțiilor menționate cât mai aproape de parametrii optimi specifici fiecărei componente și interacțiuni
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aceste condiții, echilibrul natural este și mai fragil, impactul antropic negativ putând antrena efecte ireversibile. În sensul acesta, deșertificarea unor sectoare a fost provocată de către om în perioada contemporană. e) Munții și platourile înalte se caracterizează prin condiții bio-pedoclimatice diferențiate altitudinal. Relieful acționează ca moderator climatic, determinând creșterea progresivă a cantității de precipitații, scăderea temperaturii și un regim climatic mai uniform decât în ținuturile subecuatoriale sau tropicale vecine. Acest subtip este caracteristic în estul Africii (Podișul Etiopiei, Munții Kenya), în sud-vestul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
precipitații, scăderea temperaturii și un regim climatic mai uniform decât în ținuturile subecuatoriale sau tropicale vecine. Acest subtip este caracteristic în estul Africii (Podișul Etiopiei, Munții Kenya), în sud-vestul Asiei (Yemen) sau în America de Sud (Anzii peruviano-columbieni) și America Centrală (Mexic). Zonalitatea altitudinală complexă se manifestă printr-o etajare a condițiilor bio-pedoclimatice și a valorificării diferențiate de către om a potențialului natural. Se remarcă astfel adaptarea climatică altitudinală a culturilor agricole, a creșterii animalelor și chiar adaptări anatomo-fiziologice ale organismului uman. În ansamblu, structura
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Etiopiei, Munții Kenya), în sud-vestul Asiei (Yemen) sau în America de Sud (Anzii peruviano-columbieni) și America Centrală (Mexic). Zonalitatea altitudinală complexă se manifestă printr-o etajare a condițiilor bio-pedoclimatice și a valorificării diferențiate de către om a potențialului natural. Se remarcă astfel adaptarea climatică altitudinală a culturilor agricole, a creșterii animalelor și chiar adaptări anatomo-fiziologice ale organismului uman. În ansamblu, structura sistemică a zonei calde prezintă formele cele mai complexe în ariile în care sistemele naturale au oferit societății umane potențialul cel mai favorabil. Spre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]