389 matches
-
care, ca în mărturia generală a apocrifelor sau în versiunea de mai târziu a Coranului, nu moare pe cruce și nici nu înviază din morți) este inacceptabilă pentru Biserică. Pentru a dezlega nodul aparentelor contradicții, teologia creștină avea nevoie de altoirea unui set de virtuți rare, greu de inventat prin aplicarea unor „strategii metodologice”. O simplă ereditate culturală (religia acceptată ca bun venit „din moși strămoși”) nu face nimănui drept cadou discernământul vizionar sau inspirația duhovnicească. Or, fără aceste atribute teologice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
păcat. În cuvintele lui Isaiah Berlin, „nu există substitut pentru simțul realității”. Nu etosul revoluționar sau ideologiile de grup dezrădăcinează răul profund dintr-o constelație de practici și valori date, ci asumarea personală a poruncii evanghelice a desăvârșirii. Numai din altoirea eclezială a diverselor daruri spirituale, o societate deschisă poate fi supusă, eventual, unei lente iradieri sau îmbogățiri. Până la secerișul eshatologic, neghina nu se desparte de grâu - prin urmare rolul Bisericii nu trebuie confundat cu cel al altor instituții seculare. Modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
toate podgoriile continentului, s-a făcut resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii ca metodă simplă și ieftină îl ia altoirea, iar pepinierele de viță și industrializarea producerii materialului săditor devine o necesitate în practica viticolă. În ultimii 25-30 de ani viticultura țării noastre a înregistrat un proces de transformare radicală, cunoscând în prezent o dezvoltare fără precedent. S-a trecut
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Volumul diverselor nutrețuri - Greutatea corpurilor mai îndatinate. Economia vitelor: Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sămânța - Școala de sămănat - Școala provizorie - Pregătirea pomișorilor. Capitul II. Pregătirea pomilor din saduri, butași și pui sau vlăstari: Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al zonei mai amintim vișinul, caisul, agudul și piersicul - mai puțin răspândit. De-a lungul timpului, soiurile autohtone de pomi au fost înmulțite și înnobilate printr-o riguroasă selecție empirică. Calea cea mai eficientă pentru ameliorarea soiurilor autohtone o constituie altoirea. Se foloseau două procedee de altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
agudul și piersicul - mai puțin răspândit. De-a lungul timpului, soiurile autohtone de pomi au fost înmulțite și înnobilate printr-o riguroasă selecție empirică. Calea cea mai eficientă pentru ameliorarea soiurilor autohtone o constituie altoirea. Se foloseau două procedee de altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în ochi” sau „în coajă”), se aplica de obicei la pomii tineri și consta în crestarea în formă de „T” a cojii puietului, introducerea mugurului în crestătură și legarea acesteia. În fiecare sat existau doar câțiva oameni care stăpâneau știința altoirii. În virtutea tradiției, aceștia aveau dreptul să altoiască oriunde pe moșia satului și se credea că cel care altoiește mai mult în folosul obștii era lipsit de păcate pe lumea cealaltă. Am dori să menționăm aici, ca un element pitoresc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuitorii care aveau vii și livezi pe lângă casele lor, în afară de 10 prăjini, erau obligați la plata dijmei care echivala cu a zecea parte din produsele obținute. Principalele lucrări de întreținere a culturilor pomicole erau sădirea sau răsădirea pomilor sălbatici, altoirea, curățirea, săparea la rădăcină, gunoirea și curățirea de omizi. În cadrul comunei nu se mai practică pomicultura în livezi cu suprafețe mai mari, exceptând satul Bărboasa. La Oncești, suprafața cu pomi fructiferi reprezintă 0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tâlhari proveniți tot din rândul acelorași copoși se plâng în presa centrală că unul care-i zice pe actul său de identitate Culiță Tărâță, a luat toată Balta Brăilei în care spre disperarea jigodiilor țărăniste pripășite până în vremurile noastre prin altoire pe tulpina altor partide, cultivă omul grâu și porumb pe întinderi cât vezi cu ochii. Ei ar fi dorit ca acolo să nu fie decât mlaștină și să cânte broaștele Hora lui Coposu-n două părți (sau în două pârțuri
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
iarbă (2); încolțire (2); mare (2); de măr (2); meci de fotbal (2); mîncare (2); neagră (2); nucă (2); prăjită (2); puiet (2); rădăcini (2); roditoare (2); sare (2); semănat (2); spermă (2); urmași (2); uscată (2); adevăr; agricol; albă; altoire; anti trafic; belșug; bob care dă roade; de bostan; brazdă; budist; bujor; Bulgaria; cald; cantitate; casă; de ceva; ceva mic; a ciopli; cîmp; coaptă; coji; colorată; colte; copii; creare; creație; credință; crește; cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și de lecturi ilustrative. Iată titlurile de conferințe: „Drepturile și datoriile cetățenești”; „Legătura dintre școală și Biserică”; „Domnii Moldovei și Munteniei”; „Viața lui Iisus”; „Semnul Crucii”; „Războiul Independenței”; „Războaiele romanilor cu dacii”; „Industria porțelanului”; „Animale curioase”; „Diferite specii de păsări”; „Altoirea viței de vie”; „Aparatul respirator și respirația”; „Cultura porumbului”; „Bolile pomilor”; „Albinăritul”. Filmele rulate erau îndeosebi comedii (Charlie Chaplin devenise un personaj cunoscut), dar unele satisfăceau și nevoia de instrucție și lărgire a orizontului. Audițiile la radio constituiau un alt
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
arabe, limbă care a îndeplinit astfel rolul de vehicul de translație a valorilor antichității către lumea modernă. Prin urmare, civilizația arabă s-a constituit ca o civilizație de gradul doi, rezultată din împletirea elementelor culturale primare din spațiile ocupate și altoirea lor pe trunchiul lingvistic arab și confesional islamic - unicele repere originale și originare ale arabității. Consecințele în plan politico-teritorial a acestei “explozii” etno-spațiale fără precedent au constat în formarea a numeroase și succesive califate și formațiuni dinastice: Califatul arab inițial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
alcool, scoțîndu-l din furiile neputinței și ale sevrajului. Panteră este, totodată, abjecția simpatică, pocitania stăpînă peste toți, dominînd peste două lumi, pe care le vizitează alternîndu-le cu orarul anotimpurilor: spitalul căruia îi datorează o revigorare temporară, însă periodică, prin tratamentul "altoirii" (un vaccin, după cîte se pare) și groapa gunoaielor, a cerșetorilor și mutilaților, a circului uman. Un fel de -hugolianăcour des miracles este adunătura imundă și grotesc vie în care "omul-fiară" plănuiește să-l aducă pe uriașul orb, Zahei. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vițelor roditoare și au această denumire deoarece au rezultat din încrucișarea speciilor de vițe americane (Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis lincecumi etc.) cu soiurile de viță europeană (Vitis vinifera) și pot fi cultivați direct pe rădăcini proprii, fără altoire, deoarece rădăcinile lor sunt rezistente la atacul filoxerei. Din punct de vedere tehnologic, valoarea hibrizilor direct producători este mai scăzută decât a vițelor nobile europene: producțiile de struguri sunt mai mici, acumulează mai puțin zahăr, au gust neplăcut (foxat), iar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de struguri sunt, în general, ridicate 15-20 t/ha, acumulează mai mult zahăr, iar strugurii sunt lipsiți de gustul foxat; încât se pot obține vinuri de consum curent armonioase, sucuri de struguri sau pot fi consumați în stare proaspătă. 3. Altoirea soiurilor valoroase europene pe vițe (portaltoi) americane rezistente proprietarii bogați au adoptat aceasta soluție eficientă (Franța, începând cu 1880). Avantaje: salvarea unor podgorii, producerea unor vinuri nobile cu disponibilități pentru export. Dezavantaje: tehnologie laborioasă, vițele altoite costă mai mult; de la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din anii 80, până la actuala recuperare a lui Salinger, împreună cu Borges, Sábato și Cortázar, dar și cu Pynchon și Bulgakov. Da, precum alogenia fecundează autohtonia, și traducerile (ca să nu mai vorbim de influența teribilă a cinematografiei în douămiismul nostru!), atunci când altoirea se face bine, sporesc livada. Cum vi se par cele două-trei "Istorii literare" apărute în ultima perioadă și care credeți că este explicația subiectivismului acut ce le grevează? Sper că nu vă așteptați tocmai de la mine la o probozire a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme; băștinașii au pasiunea fructelor verzi! Curățarea arborilor le este străină; dacă vorbești despre altoirea, elagajul plantelor, te adresezi unor increduli sau unor surzi! Struguri variați, excelenți, și vinuri oribile, pe care nu știu nici să le facă, nici să le conserve; care n-au nici alcool, nici zahăr, nici culoare! Iată ce știu oamenii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fizico-chimice (care între timp fusese înzestrat cu cântare, nivelă și cumpăna zidarului, sisteme de scripeți, cu telegraf), al câmpului de experiențe și al muzeului de științele naturii. Acolo zăbovea, în dorul plantelor sălbatice îndrăgite acasă. Planșele cu diferite sisteme de altoire, cu semințe agricole așezate ordonat pe categorii, cu plante medicinale și diferite construcții tematice în miniatură, îl fascinau. De laboratorul de biologie îl lega amintirea unui fapt, pe jumătate tragic, pe jumătate comic. În timpul unui cutremur, îl prinsese vremea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de locuri. „Nașterea“ numelor de locuri este, de fapt, re nașterea toponimică a unor apelative sau antroponime, existente în limbă, așadar „născute“ și „crescute“ inițial într-o altă sferă lexicală, vocabularul comun, respectiv sistemul antroponimic. Putem vorbi eventual de o altoire a funcției toponimice în trunchiul cuvîntului originar (apelativ sau antroponim), care, treptat, se desprinde ca entitate lexicală autonomă de trunchiul original, „viețuind“ în continuare, în paralel cu acesta. Formulările metaforice privind „altoirea“ sau „renașterea“ ca toponime ale apelativelor/antroponimelor-bază sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respectiv sistemul antroponimic. Putem vorbi eventual de o altoire a funcției toponimice în trunchiul cuvîntului originar (apelativ sau antroponim), care, treptat, se desprinde ca entitate lexicală autonomă de trunchiul original, „viețuind“ în continuare, în paralel cu acesta. Formulările metaforice privind „altoirea“ sau „renașterea“ ca toponime ale apelativelor/antroponimelor-bază sunt sugestive, dar nu clarifică nici pe departe mecanismul complex al apariției unei noi unități lexicale în sfera specifică a numelor de locuri, adică învestită cu funcție de individualizare topică. Nici algoritmul etimologiei cuvintelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tablă. În drum spre estradă, i-am admirat încă o dată amestecul îngrijit de sobrietate și nonconformism. Cineva crescuse în copilul ăsta frumusețea perversă a bunului-gust, cu-o pată de extravaganță, la fel cum cultivatorii de trandafiri obțin floarea sofisticată după altoiri repetate și-o injecție de violete în petale. Am ajuns lângă ea și ne-am zâmbit cu măsură, poate și cu ceva speranță. N-a auzit nimeni ce-am vorbit, se lansau câte cinci autori odată, iar panglicile festive plesneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]