594 matches
-
Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din vârf de munte spre rodul câmpiilor. Peste sat și păduri, luna-și așternuse vălul de zăpadă, prelungind înserarea până tîrziu. În alunișurile din marginea satului, mi s-a părut că privighetorii nu și-au contenit chemarea toată noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș, au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
În Marea Ortodoxă ce străluce Și-mprăștie în toată lumea ambra. Unde-i a apei cea mai dulce meandra Văd un vapor de linie ce-aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră ... Ce dure-s pantele spre cer: suișuri Spre al credinței foc nestins în vatră ... În vremi păgâne pe această limbă ... În vremi păgâne
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
14 zile, în tot acest timp ei fiind hrăniți de către ambii părinți. 5. Perioade critice Mai - iunie 6. Cerințe de habitat Habitatul preferat de către această specie este reprezentat de păduri umede de foioase, cu arbori bătrâni, adesea în alunișuri, desișuri de vegetație abundentă din apropierea apelor. Apare în zonele antropice, precum sunt parcurile și grădinile din localități ce au zone de vegetație densă. Hrana privighetorii de zăvoi este constituită în principal din nevertebrate (furnici, melci), fructe (soc sau coacăze
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
verde ies la drum gândacii Și păsările vin în țară iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În plop tresaltă De bun augur. E sărbătoare peste tot în țară, Se-mbracă iar natura-n primăvară, O toacă
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
de lângă pod. Polenul fin, de tei plutește Ca o perdea de borangic Și-n raze magic zugrăvește Ample vitralii din nimic. În luminiș, după fântână, Ceva se mișcă-ntr-un tufiș; O căprioară-n mers de zână Își duce puiu-n aluniș. Poiana-i vesel colorată, Iar printre flori doi iepuri sar Și în amiază, dintr-o dată Răsună-o tocă în stejar. Și în acorduri de chitare Doinesc un fluier și un nai; În frumusețea-i sclipitoare Pădurea e un colț de
COLŢ DE RAI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372443_a_373772]
-
nu iubești cu dus și-ntors În viață taci dacă iubești, De te încearcă cineva Zâmbește larg, fără sfială Și dragostea n-o divulga. Motivu-i inima și visul, Râde, nu plânge pe furiș, Aleargă, prinde steaua nopții, Ascunde-o bine-n aluniș. Fă-ți buzele cupe de-amor, Sărut în dulce primăvară, Sublimul cer îți va cânta Lumina cerului de seară. În viață viața e dorită, Trăiește-o sincer și frumos, Zâmbește larg și ea va ști Că nu iubești cu dus
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]
-
Însă ar fi o blasfemie, să mă numesc poet, Și-aș vrea, ca mintea mea, fărâma ta să fie, Iar versul meu umil, să curgă in torent. Pe urma ta m-aș pierde-n codru Și m-aș ascunde-n aluniș, Și cu nesaț, privind la chipu-ți mândru , Cu pași ușori, de tine să m-apropii, pe furiș. De m-ai lăsa măcar să te privesc, Cum dormi cu ,,brațul drept sub cap" Să-ți mângâi fruntea și pletele, voiesc, De
LUI EMINESCU de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362143_a_363472]
-
Sfinteș), “Narcise galbene” (Florica Ionescu), “Natură statică” ( Speranța Ștefănescu) “Primăvară” (Elisabeta Stănciulescu),- “Peisaj cu sonde” (Ana Maria Drăgoi), “Compoziție” (Victor Munteanu, “Flori” (Cristian Anghel). Nu lipsesc nici peisajele care înfățișează așezări omenești rurale “Margine de sat” (Valeriu Scărlătescu), “Casă la Aluniș” (Dragoș Minculescu) și citadine: “Primăvară la Breaza” (Corneliu Cubleșan), “Veneția” (Tiberiu Adet), “Trepte la Balcic” (Constantin Mazuru), “Geamie la Balcic” (Mihaela Teodorescu), “Prin Bucureștii lui Mateiu” (Dan Alexiu), “Peisaj” (Valeria Zahiu), “Instantanee medievale” (Alina Dumitrescu). Portretele mai reduse la număr
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
Emanuela Ceapă. De menționat sunt și bustul poetului Mihai Eminescu realizat în ghips de Iustin Bratu și “Autoportret dormind” de Florin Șuțu. Imaginile realizate într-o cromatică diversificată se înscriu pe o axă geografică și temporală vastă, de la spații autohtone: Aluniș, Breaza, Borcea, București, la Balcic, Veneția, de la nașterea Universului, antichitate, Evul Mediu, epoca modernă, până în contemporaneitate, incluzând domenii precum: mitologie, istorie, literatură, religie, teatru, muzică. Sub penelul sau sub dalta artiștilor ploieșteni care și-au expus creațiile la Galeriile de
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a face „dreaptă judecată” la poalele unui arbore sacru este atestat de documente istorice, etnografice sau folclorice atât în spațiul românesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu este cerut de nici o rimă. Dimpotrivă, este chiar disonant în context și ar fi putut să dispară dacă menținerea lui nu ar fi fost reclamată de alte cauze. Pe de altă parte, eroii traversează zone de „brădiș” și de „aluniș”. Se știe valoarea mito-simbolică a acestor copaci în cadrul dendromitologiei populare românești. Și totuși, copacul ales este un paltin. De altfel, imagini similare se regăsesc și în alte variante ale cântecului eroic în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
incomplet), din județul Mehedinți 14. Din grup au mai făcut parte: Mișu Oprițoiu, Gh. Popescu, Constantin Nicolae, Oprea Penciu, Gh. Șitoianu și Ion Teodorescu 15. Prin tabăra din Munții Arnota au mai trecut Nicolae Stanciu și Duminică Ionescu, din comuna Aluniș, județul Olt. După distrugerea acestui grup îi întâlnim pe cei doi în legătură cu grupul condus de Ion Gavrilă Ogoranu din Munții Făgăraș, versantul nordic 16. De asemenea, mai este menționat ca membru al grupului și un oarecare Lupașcu, originar din Buzău
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întreprinderi din Pitești (1957-1983) și la Schela Moșoaia (1983-1990). Frecventează cenaclul patronat de Editura Tineretului și pe cel al revistei „Viața studențească”, este prezent cu versuri și în „Gazeta literară”, „Scânteia tineretului”, „Argeș”, „Calende” ș.a. A mai semnat Florea Stanciu Aluniș. Volumul de proză Drumețind prin Argeș (1987), care a constituit debutul editorial, nespectaculos, al lui S., este dominat de candoare, seninătate și entuziasm față de frumusețea naturii. Motivul călătoriei va sta și la baza altei cărți de povestiri, Căutând iubirea (din
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția omului: Săpata, Șanțu, Râu de Mori
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
trestii să se culce Fie-ți îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie Noapte bună! La mijloc de codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde, În adâncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și cu doru-mi singurel, De mă-ngîn numai cu el! {EminescuOpI 215} LA MIJLOC DE CODRU... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănîndu-se din unde, În adîncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de sbor de rîndurele Și de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
atunci ce bucurie pe capul zvăpăiatelor de veverițe dacă primesc câteva alune când omătul din jur îi până la brâu... O treabă mai plăcută nici că s-ar afla, sfințite. Ieșim din grădină și o luăm pe marginea poienii năpădită de aluniș. Fiecare purtăm câte o trăistuță în care culegem alunele... Bătrânul nu rămâne tăcut prea multă vreme: Te-ar deranja dacă eu oi mai spune una-alta? Abia aștept să-ți aud vorbele, părinte. Apoi dacă mi-ai dat cale liberă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și urina printr-o verighetă, pentru a-și recăpăta vigoarea sexuală. La următorul stâlp al prispei, rana unui înjunghiat era tratată, de la distanță, ungîndu-se cu o alifie descântată lama cuțitului ce provocase rana. În sfârșit, Filofteii, răpciugoasa domnișoară de pe strada Alunișului, călfărița îi transcria un filtru de dragoste, potrivit căruia puterea menstrelor, "florile roșii ale sexului feminin", adunate și amestecate în băutura următorului pretendent, era suficientă să-l oblige pe oricare purtător de nădragi să se năpustească asupra vitregitei Filoftei și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cuvine să înșiri lucruri atât de însemnate, cu un deget arătător așa de plin de funingine. Și chiar din acea dis-dimineață de joi, 21 aprilie, se trezi cu patul plin de grămăjoare de degete retezate, aparținând vecinilor simpli de pe străzile Aluniș, Cărămidari, Militaru, gospodari ce nu se temeau de sacrificii când devenea cazul de a-și ajuta aproapele. Erau degete arătătoare de toată mîna: curate și însîngerate, sparte de negi sau de bătături și netede, subțiratice sau butucănoase. Păi, da, dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu sărim deci să-i luăm în crampoanele reproșurilor noastre pe electricienii de rând. - Tincuța Argelescu, interveni vijelios o gospodină, punctată pe gât și pe bărbie cu negi uriași. Curva a blondă, de locuiește, cu poama de mă-sa, pe Alunișului 204. Când a auzit că sora lui domnul Bleju e plecată la un parastas în provincie... Ca o scorpie, a dat buzna aseară peste săracul văduvoi. Și s-au încălărit și s-au încoțopenit și s-au blestemățit până azi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
De vechi și firești hotare Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește. Verde și Împestrițat. Coastele-i sînt Învălite De vii, de semănături, De țarine felurite, De crînguri și de păduri. Munții mai În depărtare Se văd ca tulbure nor; Vara le e
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
celebrată intrarea șarpelui în pământ. În Zilele șarpelui este interzisă uciderea lui, dacă este întâlnit pe drum, și se utilizează nume eufeminizate "Cel care se târăște", "Curea"; "Gânganie"; "Domn", "Vasile". Înainte de retragerea în pământ, șerpii se adunau grămadă, într-un aluniș, și făureau "piatra scumpă". Aceste două zile închinate șarpelui Alexiile și Ziua Crucii împărțeau anul calendaristic în două jumătăți antagonice: iarnă / vară, lumină / întuneric, fertilitate / sterilitate, viață / moarte.346 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, șarpele este preexistent cosmosului, ridicându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de zile după Paști] se duc flăcăi și fete mari prin alunișuri ca să culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutur în aceeași noapte. Florile acelea sînt bune de făcut de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai noroc; țiganii mai ales numai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Viișoara trăiau 850 de locuitori, iar în 2002 se înregistrau 1179. Biserica a fost zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș. ARȘIȚA, munte
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sufixe. Sufixele cele mai folosite sunt: -ești și -eni (pentru nume de localități), colectivele -et, -iș, -ărie și diminutivele -et, -el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]