323 matches
-
1969), un roman despre rădăcinile fanatismului japonez care a dus la război, într-o epocă marcată de depresiune economică, mișcări sociale și violență politică. Povestea începe în 1932, când, într-o vizită, Honda, acum judecător, observă o aranjare de trei alunițe pe corpul unui tânăr luptător kendo, care se asemănau izbitor cu alunițele prietenului său mort, Kiyoaki. După 20 de ani Kiyoaki se reîncarnează sub trăsăturile lui Iinuma Isao, un om dinamic, pătruns de tradițiile samurailor. În numele codului samurailor, Isao plănuiește
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
într-o epocă marcată de depresiune economică, mișcări sociale și violență politică. Povestea începe în 1932, când, într-o vizită, Honda, acum judecător, observă o aranjare de trei alunițe pe corpul unui tânăr luptător kendo, care se asemănau izbitor cu alunițele prietenului său mort, Kiyoaki. După 20 de ani Kiyoaki se reîncarnează sub trăsăturile lui Iinuma Isao, un om dinamic, pătruns de tradițiile samurailor. În numele codului samurailor, Isao plănuiește să-l ucidă pe industriașul Kurahara Busuke, considerat a fi principalul agent
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
hirsutism ) , hipertrofie cutanată . 28 Cele legate de sistemul musculo- scheletic : reducerea dimensiunii mușchilor ( atrofie musculară ) , durere osoasă și sindrom de tunel carpian . Alte reacții adverse posibile : neoplasm , anemie , edem papilar , diplopie . Poate apărea o creștere marcantă a nevilor sau a alunițelor ( nevi preexistenți ) . Similar altor medicamentele proteice , un mic procent al pacienților poate dezvolta anticorpi față de somatropina proteică . Anticorpii față de hormonul de creștere cu o capacitate foarte redusă de legare nu au fost asociați cu o viteză de creștere afectată negativ
Ro_716 () [Corola-website/Science/291475_a_292804]
-
o cameră goală. Deoarece el este un mim, toate obiectele lui de mobilier sunt imaginare. El moare mai repede și mai nedureros decât oricare alt personaj din show, deși de cele mai multe ori decese sale implică capul. The Mole, în traducere Alunița, este o cârtita violeta oarbă, reieșind din faptul că poartă ochelari cu sticlă neagră și are un baston pentru orbi. El are de fapt o alunița pe fața lui. Se pare că îi plac animale împăiate. Poartă un pulover cu
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
din show, deși de cele mai multe ori decese sale implică capul. The Mole, în traducere Alunița, este o cârtita violeta oarbă, reieșind din faptul că poartă ochelari cu sticlă neagră și are un baston pentru orbi. El are de fapt o alunița pe fața lui. Se pare că îi plac animale împăiate. Poartă un pulover cu gât lung nerulat, care acoperă gură, ca rezultat, el nu vorbește. El nu este surd, deși are probleme de auz. Catastrofele sunt urmările acțiunilor sale. În
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
Bratu Iulian În perioada 3-4 iunie, în Parlamentul României, va avea loc o campanie de testare dermatologică gratuită a alunițelor. Campania este organizată de Comisia de Sănătate din Senatul României, împreună cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Societățile Studenților în Medicină și Asociația Dermato-Venerologilor din Centrul și Estul Europei pentru cooperare (CEEDVAC). Scopul acțiunii este informarea despre melanomul malign, recunoscut ca
Parlamentarii români vor fi testați împotriva cancerului de piele by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64157_a_65482]
-
respectat și plin de succes, iar ea era norocoasă să fie iubită de el. Era un amant jucăuș și inventiv, care se lansa de fiecare dată În noi aventuri, era deschis oricărui tip de intimitate. Îi iubea fiecare pistrui și aluniță, nu că ar fi avut ea prea multe. Dar el le dădea nume celor pe care le găsea. Și vorbea despre dragoste În toate felurile la care ea visase: cum vor ajunge să-și cunoască fiecare mică manie și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
piciorul stâng al Mariei are o dimensiune apreciabilă. Nu crescuse într-o noapte cât alții într-un an, dar parcă era mai amplu și mai rotund decât oricare dintre degetele pe care le întâlnisem până atunci. Zglobiu, spătos, cu-o aluniță fluturând victorioasă pe buric, îmi dădea cu tifla, convins că nu i se poate întâmpla nimic. L-am botezat Bismarck, după numele celui mai grozav vas de luptă din toate timpurile, și, din acel moment, am devenit de nedespărțit. Formam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
piciorușe se delectau cu motivul umbrei sau al ruinelor, cu tema istoriei glorioase sau antiteza trecut-prezent, înainte să-și consume biologia într-o mușcătură de tegument. Crimele se petreceau lasciv, pe sub brățări gigantice de plastic sau printre podoabele întunecate ale alunițelor, la adăpostul firelor de păr. Iubirile se nășteau și mureau repede, topite de fâșii monstruoase de lumină. Viața își urma cursul; alte colonii le înlocuiau pe cele dispărute, într-o deplasare imperceptibilă, aproape senzuală, a timpului. Lâncezeam cu volumul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
corp se producea o ruptură, un soi de lentă decapitare la capătul căreia mă pomeneam cu un străin în pat. Ar fi putut fi oricine acolo, împachetat în sulurile de carne. Femeia pe care o cunoșteam eu, intim, până la ultima aluniță, lipsea cu tot ce mi-era mie drag și adresat, nu mișca un mușchi, nu-i simțeam respirația, nu răspundea privirii mele, parcă se evaporase, lăsând în urmă un manechin de pluș. Mă strecuram sub cearșaf și, abia când degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de sus până jos. Coloana curbată, capul parcă prea mare, un pic strâmb. Buzele obișnuite. Ochii verzi, unul puțin mai mic decât celălalt. Gâtul lung, bun de-ascuns (probabil de-aia purtam col-roulé-uri, uneori și vara). Umerii osoși, pieptul cu alunițe (moștenire pe linie maternă), coastele ca un acordeon. Abdomenul ferm, fără pic de burtă. Sexul mare, energic. Lipsa feselor (o dramă pentru femei, pe care, și dacă ar scrie zeci de tratate, tot n-ai înțelege-o: ce le trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mușcatele și kalanchoe. Seara, zăceam în trening pe canapea, cu tricourile atârnând din pantalon. Rutina existenței domestice, plăcută și calmă, ne garnisea deja zilele și nopțile, oricât de mult am fi încercat s-o ignorăm: ne învățasem săruturile, cunoșteam locul alunițelor (Maria purta una chiar pe Bismarck, sub buricul lui deocheat), exersam din ce în ce mai rar schimbul de haine și identități (cum procedam la început, eu purtându-i vestuțele, ea îmbrăcând cămășile mele lungane), știam pe de rost alinierea tricourilor, pantalonilor și puloverelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de haine, frunți sau bronhiile plămânilor. Nimeni nu scăpa de ele. Îl morsecaseră pe Ludovic al XIV-lea și îi întinseseră gropi și creneluri pe-obraji marchizei de Pompadour. Lărgeau porii deschiși, săpau printre riduri și puncte de grăsime, mutau alunițe din loc, dezlipeau fondul de ten, înfloreau pete albinoase sub rujul vișiniu al buzelor. Arsura lor desfigura chipurile cele mai curate, intrând prin piele și colorând obrajii în pasteluri bolnăvicioase, gri, albe, roz prăfuit. Nici un fard nu părea suficient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
era puțin cocoșat, de-aceeași înălțime cu mine. Avea în jur de cincizeci de ani, părul rar și vopsit șaten, și-o față lată, cu riduri pe frunte și pungi sub ochi. Pe nas îi creștea un neg sau o aluniță alb-roz, cu irizații maronii. Nu deranja, dar îți fura privirea, ca un fier roșu. „Știu, m-ați anunțat la telefon că ați vorbit cu mama. Lucrați pentru Anticari?“, a încercat la rândul lui inginerul să mă surprindă. „Nu.“, am negat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
împins cana deoparte, aburind de mirosuri italienești, austriece, turcești sau ce-or mai fi fost. Plus ce-mi băgaseră înăuntru. De data asta, inginerul Grosescu m-a privit direct. Ochii se curățaseră ca prin farmec, vinișoarele roșii dispăruseră. Parcă și alunița lui rozacee devenise simpatică. „Bine, domnule Robe. Ați câștigat.“, a admis el. „Sunteți chiar cine pretindeți a fi. Recunosc că n-am avut încredere, v-am mișcat în fel și chip, doar-doar ați greși ceva.“ „Și?“, am întrebat, deși cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din amestecurile alea englezești, pe care nu le cumperi de la tutungerie. Doar puștii cu bilele metalice plecaseră, se lingușeau acum pe stradă sau printr-un tramvai. „Ce gen de informații se transmiteau prin Pif-uri?“, am revenit, trăgând cu ochiul la alunița lui Grosescu. Ar fi fost prea de tot să aibă un microfon în ea! „Coduri, mesaje, date despre identitatea Economiștilor Minții, coordonate ale unor tranzacții importante, în curs de desfășurare. Toate cifrate, ascunse prin replici sau iconi de pagină. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu cel Habsburgic. Londra a egalat Viena. Dezavantajul a fost că, la un moment dat, povestea a scăpat de sub control.“ „Dar înțelegerea dintre cele două imperii nu intră-n contradicție cu legea concurenței politice?“, am observat. Grosescu și-a pipăit alunița, după care mi-a zâmbit elegant: „Nu și pentru oamenii ăștia. Contradicția e motorul Economiei Minții.“ Mi se părea că mai auzisem ceva asemănător. „Și, după cum ți-am spus, povestea oricum a scăpat de sub control.“ „Adică?“, am tatonat, străduindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tort. „Știi ce mă interesează pe mine, de fapt, la întâlnirea asta?“, a întrebat din senin inginerul. N-am zis nimic. Era răspunsul corect, diplomatic, profesionist. „N-o să-ți spun.“, mi-a șoptit Grosescu, apropiindu-și fața de urechea mea. Alunița i se înroșise toată, pulsa hidos, supradimensionat. „Poate deja am aflat, poate urmează să aflu, poate nu mă interesează de fapt nimic. Dumneata n-o să fii niciodată sigur. Și poate că-i mai bine așa. Tata a știut prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Eu am umblat cu lupa pe el, și n-am dat de nimic, dar poate dumneata ai mai mult noroc. Oricum, să-ți mai zic o ultimă poveste.“ „Vă ascult.“, l-am încurajat. S-a tras înapoi peste masă și alunița s-a micșorat la loc. „Vine tot din Marea Britanie, doar că ne mutăm puțin în timp. Din secolul 18 în 20. După cum ți-am pomenit, presbiterienii n-au lucrat singuri atunci când s-au hotărât să distribuie altfel fotocaina. Au apelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
n-avea că, de fapt, și-ar fi vândut-o tot lui, la viitoarele alegeri democratice pe care, organizându-le, le-ar fi câștigat detașat, cu 85%, în fața lui Iliescu, Rațiu și Câmpeanu. Mi-am frecat obrajii, cu gândul la alunița lui Grosescu. Mi-am imaginat că Maurer a știut toate astea, iar Ceaușescu s-a chinuit să-l elimine și să se ducă de unul singur înainte, împotriva curentului. Să câștige alegerile cu 99,99%, ca la rapoartele producției agricole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru plata datoriilor, deși n-am pomenit niciodată de nevoile mele. Apoi a profetizat că războiul din Irak va înceta, dar până în anul 2000 vor mai fi câteva războaie. A sfârșit binecuvântându-mă cu multă căldură. Ce vis! Aveam multe alunițe pe față, care se transformau în constelații. Eram cu René, dar nu-l vedeam, apoi, în pat cu el. Era mult mai tânăr, poate dintr-un timp când nu ne cunoșteam, părul lui blond era negru. Mă întrebam dacă într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cuvânt pe care i-l spuneau, fiecare promisiune pe care i-o smulgeau - totul Îi sfâșia câte-o bucată din hotărârea și din curajul lui. Acum. Imediat. Luă pistolul În mână. Ceafa Valentinei, coada ei de cal, Întunericul părului ei. Alunița În formă de ghindă de pe pielea ei ca piersica. Doamne, vino-mi repede În ajutor, vino și salvează-mă. Vie Împărăția ta. Izbăvește-ne de cel rău. Doamne, iartă-mă. Dar nu se gândise niciodată să Înceapă cu fata. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! Ă); - alunițele simbolizează o dorință de seducție și îi dau visului o dimensiune sugestivă, chiar erotică; - tatuajele, piercingurile și scarificările exprimă o dorință de modificare corporală, voința de a se singulariza și de a-și personaliza învelișul carnal sau, dimpotrivă, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
este prezentată ca o ființă omenească. "O gură care a păstrat același fel de a zâmbi, dar ale căror transformări interne, dinți stricați, înveliți în aur, dinți falși dau zâmbetului o altă expresie." Pinul singur pe povârnișul stâncos este o aluniță pe un obraz tare și fără riduri, muntele cu un vârf dublu este pieptul unei femei culcate " Cu sutienul alb al satului, pe care îl brodau ruinele fortului venițian". Este adevărat, spune legenda, că Itaca era odinioară "o femeie iubită
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de atributul mobilității și al invazivității. După un număr mare de diviziuni celulare, care condiționează creșterea exponențială a tumorii, se instalează o fază de platou, în care rata diviziunilor este mică și constantă, sau diviziunea celulară încetează complet. Tumorile benigne („alunițe”, papiloame etc.) sunt creșteri care rămân localizate în situsul primar, fiind mărginite de o capsulă bine exprimată, care limitează creșterea dimensională a formațiunii, iar celulele acesteia păstrează caracteristicile celulei de origine. Asemenea creșteri benigne sunt de obicei bine delimitate și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]