90 matches
-
prima metaforă opacă, constituentă a universului vegetal, care reprezintă vocea unei generații întregi. Deloc întâmplător, poeta alege acest element al cadrului natural corespondent altuia, și anume ploilor copilăriei. Alcătuite din aceleași sunete (consoana oclusivă bilabiară surdă p și sonanta laterală alveolară lichidă l), contribuind, prin repetiție, la formarea aliterației, plantele devin opusul ploilor, prin gravitatea la care fac trimitere. Pluralul semn al suspendării parțiale a alterității, prin identificarea cu ceilalți, se menține și de această dată, contribuind acut la reprezentarea țipătului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
diluându-se în aerul alveolar, este un rezervor de oxigen. Scopul unic al ventilației interne este de a reîmprospăta uniform aerul alveolar. Spațiile moarte sunt reprezentate de: spațiul mort anatomic care are un volum de aproximativ 150 ml spațiile moarte alveolare care sunt teritoriile alveolare ce nu participă la hematoză. Raportul V/Q dintre ventilație (V) și perfuzie (Q) are valoarea normală de 0,8. Cazuri particulare: perfuzie nulă - când compoziția aerului rămâne constantă perfuzie nenulă, ventilație nulă - atunci când avem cianoză
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
variază cu intensitatea acestuia și gradul de antrenament. De la frecvența de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea alveolară și presiunea din interiorul lor. Vasele extra alveolare includ toate arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Acest spațiu conține ligamentele dento-alveolare, și lichidul parodontal care-l umple joacă rol de amortizor hidraulic. Ligamentul alveolo-dentar este format din fascicule de fibre colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre alveolare marginale oblice - cement - corticala limbusului alveolar extern; -fibre intraalveolare - orizontale - cortico-cementare, oblice - de sus în jos, cele mai numeroase fiind de la corticala la cement și radiale în zona apexului. În desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se orientează funcțional simultan cu erupția; perioada funcțională, când se diferențiază în fibre gingivale cu trei grupe: alveolo-dentare, transseptale, alveolare marginale și interalveolare. Celulele proprii ale pulpei dentare sunt: odontoblaștii, fibroblaștii și histiocitele. Histiocitele sunt celulele care, în caz de agresiune asupra pulpei, migrează la locul de agresiune și se diferențiază în macrofage. Masa conjunctivă a mugurelui este străbătută de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea alveolară și presiunea din interiorul lor. Vasele extra alveolare includ toate arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea alveolară și presiunea din interiorul lor. Vasele extra alveolare includ toate arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita (buzea, gingivita; palatinită, gnatită (mucoasa bucceloră, glosita (limbăă, tonsilita sau amigdalita, angina (inelul limfoid bucofaringeal posterioră, pulpita dentară, parodontita, maxilita, periodontita, periostita alveolara dar și pioree alveolara, faringita, esofagită, ingluvită (gușăă, proventriculită și ventritriculită (la păsăria; ruminita*, reticulita, omazită, gastrita, jejunita, ileita, gastroenterita, duodenita, jejunita, ileonită, tiflita, colita, tiflo-colită, NU enterocolita, rectita, proctita, sialoadenită și sialodochită, pancreatita, insulița pancreatica, hepatită, perihepatita, angiocolita sau colangită, ciroza, colecistita; 4
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]