9,447 matches
-
Iulia Popovici Expresia din titlu îi aparține lui Nádas Péter, e reflecția sa față de un episod al cărui umor amar capătă sens doar la est de acum dispărutul zid al Berlinului: familia Nádas, ajunsă undeva pe scara ierarhică a Partidului Comunist Maghiar, se mută într-o vilă din cartierul devenit al nomenclaturiștilor, în care una din surorile tatălui recunoaște curînd
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
Pierdut, făcu un semn cu mâna: trimitea la un trecut fabulos. - Deci, să mă duc, șopti. Dar să știi că voi vota împotrivă. - Excelent. Totul e să votezi, restul se aranjează pe urmă. - Dar să știi că mi-e gura amară! - Te vei îndulci, îți garantez. L-am petrecut până la ușă, eu n-am mai intrat: m-am dus la primul bistrou, m-am așezat la o mesuță de un singur loc, unde am comandat cea mai scumpă bere, Corona, mexicană
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e oare puțin impudică această exploatare publică a unui dialog privat? Ea satisface perversitatea gustului pentru secretele de alcov și intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol? Pentru a-i da un rol soției abandonate ce trebuie consolată? De ce? De ce? Emoția scrisorilor olandeze se convertește în decepție a scrisorilor cehoviene pe care în cîteva zile le voi vedea, jucate de Michel Piccoli
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
a rugat-o în mai multe rânduri, reuși ca ea să-i dea să guste una. Era gata să plece când Delia îi aduse o mică mostră albă pe o farfuriuță de alpaca. Pe când o savura - ceva doar o idee amar, cu un ușor iz de mentă și nucșoară într-un amestec ciudat -, Delia avea ochii plecați și un aer modest. Refuză să primească elogiile, nu era decât o încercare și era încă departe de ceea ce-și propusese. Dar la
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
că pisicii i se aplecase de atâta păr cât înghițise lingându-se, și susținea să-i dea ulei de castor. Părinții îi țineau isonul dar nu păreau prea convinși. Și-au adus aminte de un prieten veterinar, de niște ierburi amare. Erau de părere să lase pisica în grădiniță, să-și aleagă ea singură ierburile tămăduitoare. Însă Delia spuse că pisica avea să moară, poate că uleiul de castor îi va prelungi puțin viața. Mario o întrebă pe Delia de rochia
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
fuge pe geam, luînd în fuga lui și orice umbră de promisiune făcută. Ba a sărutat și buzele dulci ale viitoarei soții... Înainte de a sări pe geam și de a lăsa în jur, în toți, un gol imens, un gust amar, disperarea rușinii și a iremediabilului. Extraordinar contrapunct acest final al lui Yuriy Kordonskiy...O realitate pe care avea să o introducă în spectacol, cîndva, pe nesimțite, ca o tînguire vizionară, o romanță rusească tulburătoare, un comentariu al sunetelor ce anticipează
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
în două feluri. Cîtă vreme lingviștii se ceartă și nu izbutesc să cadă de acord asupra versiunii celei mai potrivite, n-are rost să transformăm o convenție (aceasta fiind ortografia) într-un război al celor două roze. l Un editorial amar, dar și plin de haz, publică în Poesis din iulie-august-septembrie dl George Vulturescu, rămas, după dispariția lui Al. Pintescu, singurul redactor al revistei sătmărene (și director executiv, alături de alți doi directori, unul general, altul, editor). Editorialul e prilejuit de faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
lui Panait Istrati ne povestește chiar soția sa, Margareta. Relatarea cu aer ușor desuet are caracterul memorabil al marilor iubiri ce stau sub semnul revelației. Iată, în cuvintele lui Panait Istrati, frământările unei întâlniri aproape prea târzii cu fericirea: „Atât amar de ani am confundat plumbul cu platina, fiorul unei strângeri de mână cu răspunsul pe care sufletul meu l-a așteptat o viață întreagă. Și cât de trist este ca să primești în sfârșit acest răspuns, mult așteptat, abia atunci când nu
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
prezența sa în Parlament. Prin șantaj: „Fusesem îndatorat celor care m-au ajutat să plece fiicele mele în Italia”, fapt excepțional pe atunci. Dragostea lui de părinte fusese mai puternică decât demnitatea. Și e cuprins mereu de îndoieli și reflecții amare: „Ce caut eu în această lume care vrea să reformeze fără Christos și fără smerenia creștină?” „Și cum mă voi solidariza cu cei ce nu cred în Christos, deși pot fi sincer democrați (când s-ar întâmpla să fie)” (s.
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
asupra lumii. Prin vocea lui Michel sau a cîtorva alte personaje de plan secund autorul nu ezită să tragă mereu și mereu concluzii despre lumea în care trăim. Naratorul devine cu-adevărat omniscient, atotștiutor, și totuși nu renunță niciodată la amare autopersiflări. Sînt clipele sale de luciditate care, deși nu-i schimbă viața, i-o explică. Pe de o parte, machismul ni-l face antipatic, pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
doar cărțile celor lansați înainte de 1989, fie noi, fie refuzate de cenzură, sau se recuperează marginalii care fac și obiectul cărții lui Ion Bogdan Lefter. Cât privește cele două mode ale exhibiționismului sexual și a poeziei cucerniciei creștine, autorul constată amar caracterul lor pasager și pericolul transformării lor de către obscuri pretendenți cu veleități literare în așa-numita artă culinaristică. Cinci poeți în cinci feluri de lectură O consecință directă a faptului că cele două cărți reunesc articole independente este discutarea neomogenă
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
profitat” în montarea lui cu Livada cu vișini de Cehov (1967), alt spectacol de hotar al acelor ani. Criticul Nicolae Carandino găsea că actrița a fost stânjenită de corsetul viziunii regizorale; din altă generație Ana Maria Narti scria despre “cântecul amar și suav, melopee ușoară, țesută din zâmbete, tristețe și păreri de rău, care deplânge tot ce este șubred, fără consistență, amăgitor și ireal în viața omului”. Poate că la o aniversare se cuvine să fie păstrate doar amintirile plăcute, vorbele
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
tu; și tu? Aici sîntem toți !Ca-ntr-un Macondo, cei plecați în alte lumi se întorc fără greș la vama dintre doi mai - unde totu-i à trois - ca într-o arcană ce-i știe cuprinde și dulce și-amar pe toți: who’s who and with whom. În aristocrație doivamaiotă aici sîntem umbrele soarelui. Pe Nietzsche gîndul eternei reîntoarceri l-a întîlnit la munte, dar el era de sușă protestantă, nu plajnic ca noi, prin care timpul trece și
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
din nefericire, n-a întâlnit o personalitate de prestanța și spiritul de răspundere al redactorului-șef de la „Novâi mir”. S. Damian însuși își mărturisește lipsa de curaj în afirmarea valorilor autentice. O spune textual: „Regret și îmi fac retrospective imputări amare că n-am fost în stare să aleg calea demnă a negării în întregime a unui regim sclerozat și inuman”. Adică, tot cu vorbele lui, între „ispita cerului” a înclinat spre aceea a „smârcului”. Totuși un anume curaj a existat
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
poetic i s-a pus călușul ideologic. „Mult mai mult mi-ar plăcea să vorbesc, scrie Alexandru Lungu, despre cei ce-au purtat valul poetic din vremea războiului numindu-i «poeții cărora li s-a sucit vrejul». Împrumut această pitorească, amară și sugestivă expresie de la sculptorul Ion Vlad, prieten strîns al poeților, el însuși un mare poet al materiei, care prin anii ’47, la un pahar și o vorbă de seară tîrzie a cîtorva poeți și artiști, ne-a spus: «Fraților
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
cotidianul „Público” din Lisabona. Un compliment frumos pentru tînărul absolvent de Litere, care a publicat pînă la 30 de ani cinci volume de poeme, la edituri de prestigiu. Cel mai recent, Game Over, e considerat de revista „Expresso” o cronică amară și dezabuzată a prezentului, a „băltirii” dezolate în melancolie și pace, proprie portughezilor. Poemele lui Manuel de Freitas mărturisesc în același timp o luciditate feroce, punctată de o autoironie dezarmantă. Volumul, divizat în patru cicluri, a căror tonalitate muzicală variază
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
Dan și Emil Botta, Petru Comarnescu, Horia Stamatu, Octav Suluțiu ș.a. - călăuza noastră fiind însuși Lucian Boz care a fost cotat drept unul "dintre primii apologeți ai lui Urmuz" - (cum recent bine constata Nicolae Balotă*). Vitregia timpurilor și o foarte amară experiență din Franța îl vor determina pe Lucian Boz (precum și pe Ștefan Baciu - care a fugit tocmai în Honolulu) să se refugieze în Australia - unde a purtat o amplă corespondență între anii 1958 și 1977 inclusiv cu Ștefan Baciu pe
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
trimis ca să vă spun Tăios, ne-nduplecat, nebun: S-a terminat! E gata! Anonimă, Planetă s-a oprit din mers Și se arătă Cel pervers. Fii gata pentru viitor: e crimă! Întreaga lume-a ta o să dispară Viața ta va deveni amară Ruine-n flăcări vei zări pe drum Și omul alb se va preface-n fum. Femeia ta va spînzura legată Cu capu-n jos, cu fustă sfîșiata Și poetași jegoși îi vor da roată Făcînd cu toți pe Charlie Manșon
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
a Irenei. Tot la Praga, Irena îl reîntîlnește pe Josef de care în tinerețe fusese îndrăgostită. Acesta nu o mai recunoaște, dar se preface a ști cine este, lăsîndu-se antrenat într-o scurtă și incandescentă aventură amoroasă, încheiată umilitor și amar pentru femeie. Josef este și el un emigrant stabilit în Danemarca, devenit om de afaceri, rămas văduv și reîntors pentru scurt timp la Praga pentru a-și recupera cîteva relicve materiale și sentimentale ale trecutului, între altele, și un jurnal
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Descântecul apelor. Eficiență, umor, claritate a construcției muzicale deloc simple, relația complice poate postmodernă cu citatul muzical au asigurat un succes deloc surprinzător cantatei Inog (după Blaga) semnată de Cătălin Crețu (doctorand, UNMB, premiul I). După Gustav Mahler care ironiza amar Frère Jacques / Bruder Martin în prima sa Simfonie, după experiența "Șostakovici" și cea a muzicii electronice, Cătălin Crețu înglobează astfel de sugestii în manieră personală, într-o "muzică nouă" care știe să revină spre public. Toți acești tineri și alături de
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
de lemn divulgă o conștiință vidă. Violent contrastante cu semidoctismul ( orientat) al politicienilor actuali, ni se înfățișează memoriile de închisoare ale lui Cesianu: "Ce oameni politici am avut O comparație cu liderii politici actuali ridiculă, neavenită". Concluzia este exclamativă în amara-i stupoare.
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
în fața căruia am fost aduși este unul de talcioc, de bric-à-brac, de mărunt amatorism care nu reprezintă nici România, nici spiritul românesc. Dacă ar fi așa, dacă ceea ce vedem pe simeze ar reprezenta cu adevărat țara, ar fi vai și amar de sufletele noastre și de viitorul țării. Mă întreb atunci, ce sens a avut alegerea acestei producții cu pretenții artistice să reprezinte România? Răspunsul este fără echivoc: nici unul. A fost o greșeală. Ne înșelăm cu ușurință atunci când bolnavi fiind ne
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
Barbu. Nu îngăduiam ocara de a fi alăturat ermetismului; doream cu tot dinadinsul să mă priceapă oricine. Și-apoi, idolul meu era și va rămâne Eminescu". Și încheiați astfel, lăsându-mă pe mine fără replică și cu un gust tare amar, pentru ideile și iluziile care vă bântuiau la nici 20 de ani, și aceasta în 1991: Bineînțeles că nu speram să fiu comparat cu însuși Eminescu, dar chiar cu Barbu?" În fine, să ne vedem de starea poeziei, la care
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 401) Totul era cuprins de frică amară și de înec. Împărații răvășeau lumea mai cumplit ca viforul, tiranii aduceau peste oameni furtuni înfricoșătoare, scaunele conducătorilor erau mereu în mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 401) Totul era cuprins de frică amară și de înec. Împărații răvășeau lumea mai cumplit ca viforul, tiranii aduceau peste oameni furtuni înfricoșătoare, scaunele conducătorilor erau mereu în mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar femeile erau duse cu sila la capiștile cele nelegiuite. Spre această nebunie erau târâte și fecioarele; preoții erau dați morții și surghiunului, iar credincioșii, izgoniți din curțile cele sfinte”. (Sf. Ioan Gură de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]