529 matches
-
o figură istorică, împărăteasa Tzu Hsi, cea care a pecetluit istoria Chinei într-un răstimp încrâncenat, când Imperiul se confrunta atât cu pătrunderea Marilor Puteri europene, cu ravagiile opiului și ale răscoalelor cât și cu povara unei ierarhii încremenite. Romanul ambiționează să fie o frescă a Chinei la răscruce de epoci, biografia unei femei intrate în legendă, viziune asupra puterii din interiorul Orașului Interzis, pledoarie pentru adevărul ascuns de faldurile marii istorii, în sfârșit perspectivă asupra lumii femeilor care făuresc și
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
Valeriu Barbu In primul rând, nădejdea de-a nu ispăși în urma faptelor ce nu vă aparțin. Până una alta, vă aflați în dinții întâmplării tulburătoare de destin, al celei ce vă amână înaintarea în propria poezie. Dacă vă ambiționați, amânarea poate deveni un lucru pozitiv, căci între timp vă maturizați înțelegând libertatea și ce poate face omul în perimetrul ei, altfel decât cel ce nu și-a periclitat acest bun, în care umbli obosit/ odihnit contemplându-ți faptele cu
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
reacție inteligent ironică", Șun ataraxicul, "visul personificat estetic pentru a se sustrage vidului", Napoleon, Voltaire, Ioanide. Între articole și romanele călinesciene se caută o unitate a viziunii despre sine și despre lume, o schițare a unui portret de scriitor care ambiționează să-și construiască o identitate cît mai complexă și mai particulară. Călinescu apare în eseul Elvirei Sorohan ca un personaj cu structură genialoidă, paradoxal și neînțeles, scăpînd oricărei definiții, de fapt. Filosofia lui în acea perioadă tulbure a anilor de după
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
ținuta academică, iar 2009 este anul privilegiat și rotund pentru autorul sârb, născut în 15 octombrie 1929. Celălalt trup a apărut chiar în prima zi de Bookfest, în traducerea Marianei Ștefănescu, pusă iar la grea încercare. La prima vedere, romanul ambiționează să acapareze un public numeros, atât prin structura clară, cât și prin subiect și problematică: o replică la thrillerul esoteric, Codul Da Vinci, venită din zona creștinismului răsăritean. Spre deosebire de bestsellerul lui Dan Brown ce mizează pe senzaționalul dezvăluirilor oferite de
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
mișcări care, potențialmente, mina marcherii identității evreiești; receptarea acestuia de o multitudine de actori, printre care personalități excepționale, în frunte cu fariseul Pavel din Tars; în fine, aspirația societății romane de atunci la o universalitate pe care ideologia imperială se ambiționa să o realizeze, dar era inhibată prin menținerea castelor politice, sociale și religioase ale imperiului. Ori el, creștinismul, era purtătorul unei valorizări a umanului care trecea peste îngrădirile sociale, aspirând în mod natural spre universalitate. Având ca fundament învățăturile și
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
au rezultate ridicole. Aflăm, bunăoară, cum trebuie să fi gândit, omenește și ticăit, populația nord dunăreană în momentul când trupele romane s-au retras în secolul al treilea către miazăzi. S-ar putea spera de la o asemenea Istorie culturală că ambiționează să fie, măcar, completă. Dacă atâția lideri zonali incerți și atâția voievozi problematici își găsesc locul în ea, e de presupus că, în inventarul autorilor, și ei incerți, și ei problematici, nu vor exista absențe semnificative. Din păcate, există. Nu
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
în spațiul cultural a unui „corp străin”. E limpede că atunci când sunt amenințate vârfurile, când sunt călcate în picioare competențele recunoscute, de fapt se pune în pericol întregul unei culturi. Cine vrea să șteargă cu buretele ceea ce există, în fond ambiționează să aducă o nouă ordine, evident, una pe dos, a valorilor răsturnate. Oricum, venirea lui Mircea Arman la cârma Tribunei și războiul declarat de el unor repere culturale par un episod desprins din altă realitate istorică. Parcă ne-am fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3912_a_5237]
-
și controlul etatist, detenția politică și exilul de ieri. Înțelegerea literaturii înseși este în raport cu conștientizarea și procesarea contextului în care a apărut; și chiar esteticul nostru „pur” se dovedește, după o reflecție atentă, o formă de rezistență la ideologia unică ambiționând anexarea și instrumentarea scriitorilor. Pentru ca noi, scriitorii și criticii sub 40 de ani, să zburdăm azi în reviste tipărite și pe site-uri, în cenacluri și în emisiuni de televiziune, în rezidențe artistice și în burse de cercetare - a fost
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
întâlnit un domn sobru la marginea aleii.L-a abordat imediat.” Domnule... nu are importanță numele.Venisem după ajutor,dar... Candidez la primăria orașului,ca primar.Am nevoie de votul dumitale”.Interlocutorul nu a răspuns la provocare.Dl.Voiosu se ambiționa.” Domnule... crede-mă.Sunt cel mai bun. Degeaba adversarii mei îmi fac șicane.Am merite incontestabile...Știi ce mi-au făcut,domnule? Au lipit afișul meu electoral pe spatele maidanezilor;le-au legat de coada cutii goale de conserve și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Daniel Cristea-Enache Nu poți să nu surâzi sau, dacă ești o fire mai deschisă, să nu râzi cu toată inima văzând discrepanța comică dintre teoriile "criziștilor" literaturii și realitatea artistică propriu-zisă, care se ambiționează în a le infirma. Pretinsa criză a poeziei de azi, susținută în pofida oricărei evidențe de către un critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate generațiile de creație, de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
adaugă ceea ce acestuia, de multe ori, îi lipsește. n Mu poți să nu surâzi sau, dacă ești o fire mai deschisă, să nu râzi cu toată inima văzând discrepanța comică dintre teoriile "criziștilor" literaturii și realitatea artistică propriu-zisă, care se ambiționează în a le infirma. Pretinsa criză a poeziei de azi, susținută în pofida oricărei evidențe de către un critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate generațiile de creație, de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
să transmit această trăire cititorului meu. dorința de a scrie literatură cu totul nouă, de a reface o întreagă literatură: - S-ar cere ca aici să spun că eram atât de nemulțumit de literatura anilor '44 - '50, încât m-am ambiționat să găsesc forța de a crea altceva, dar aș minți! Nu a fost așa! Nici nu voiam să știu de literatura aceea! - Nu v-a obosit perseverența într-o anumită formulă artistică - aceea care v-a consacrat? - Nu, pentru că am
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
cuvinte a căror relație de analogie (iconicitate) cu propria lor semnificație este evidentă. Sunt cuvinte create la date aproape precise, de autori cunoscuți. Scepticismul tradițional Ca la orice noutate, nu au lipsit reacțiile, uneori violente, ale celor care s-au ambiționat să vadă numai riscurile. Terenul era pregătit de presa proastă pe care calculatorul electronic o avea, încă de la apariția sa, în rândurile unei părți a intelectualității. Astfel, am aflat că internetul nu-i decât o unealtă, că ne poate dezumaniza
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
sînt?", la nivelul societății ea se dizolvă aproape integral. Des, prea des, aud manifestat disprețul față de istorie, de trecutul imediat. Mi se spune mereu că tinerii nu sînt preocupați de sistemul totalitar, de ceea ce s-a petrecut în timpul comunismului. Mă ambiționez să nu cred. Și dacă este așa, fie și în parte, este vina părinților, a profesorilor, ei înșiși neatașați de subiect. De ce se întîmplă asta ar putea să fie subiectul unui alt popas. Sîntem de acord, în mare parte, că
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
acum la a V-a ediție (Timpul trăirii, timpul mărturisirii: jurnal parizian, text integral, prefață de Antonio Patraș, Editura Corint, București, 2006), este numărul inepuizabil de teme: viața însăși a metropolei spirituale a lumii e de necuprins. Și totuși autorul ambiționează, și reușește în mare măsură, să dea o imagine cvasitotală a unui Paris surprins în mai toate articulațiile sale. în schimb, încercarea noastră de a o sistematiza, în aceste impresii de nouă lectură, cea de acum, se dovedește dificilă. Ezităm
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Am făcut acest inventar nu pentru a calcula procente și ponderi în volumul de față, ci pentru a vedea cât de firesc se înscrie Mihai Cantuniari într-o tradiție a genului. El are exact motivațiile, obiectivele și ticurile scriitorilor care ambiționează să țină un jurnal. De unde vine atunci diferența? Bărbatul cu cele trei morți ale sale e atipic prin luminozitatea și căldura paginilor sale. De regulă, amintirile din copilărie sunt scăldate în această lumină solară, asociate fiind cu o vârstă fără
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
și al patrulea, Musil și Broch. Ei aveau o "educație științifică" complexă - una care îi lipsea romancierului român. Dar Rebreanu era, ca și alți scriitori români, la început. El nu voia să facă doar literatură, el voia să educe. El ambiționa să ofere un model uman într-o țară ce și-a împlinit visul. Umanizarea omului, umanizarea literaturii devin proiecte cu bătaie lungă, la fel de importante ca făurirea unei culturi naționale majore. Rebreanu a simțit mereu amenințarea "celuilalt drum". El ascultă, cu
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
regimului trecut, autoarele noastre, "tovarășele de drum", au la îndemână variate metode și tehnologii narative. În mare, acestea pot fi integrate în două clase. Una este cea eseistic-analitică, reflexivă, critică în sensul bogat al termenului. Demersul e aici științific, textele ambiționează să recupereze și să radiografieze, simultan, realitatea trăită. Sanda Cordoș, Simona Popescu, Mihaela Ursa și Otilia Vieru-Baraboi își descompun analitic trecutul, insistând însă nu numai pe episoadele vieții lor, ci și pe relațiile interumane (familia, școala, internatul, cercul prietenilor, armata
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
de întrebare, cât concretizarea ei artistică, expresivitatea versurilor făcute s-o exprime. Există în Inima de diamant mai multe versuri frumoase, însă nici un text în întregime remarcabil. Și aceasta, cred, fiindcă Mihail Gălățanu a mers aici împotriva naturii sale poetice, ambiționând să obțină rezultate la un palier, pentru el, incomod. Nu e un creator cerebral, reflexiv, ci unul instinctual, primar (fără notă peiorativă), la care cuvintele sunt calde încă. De aceea, orice demonstrație este de prisos: autorul ar fi trebuit să
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
accident de mașină la patruzeci și cinci de ani, în plină maturitate și "vână" creatoare. Istoria lui Radu G. Țeposu ar fi trebuit să apară în 1985, în deplină sincronie, așadar, cu titlurile de început ale generației '80, pe care ambiționa să le panorameze. Manuscrisul a fost însă amânat de trei ori în planul editorial și tot de atâtea refăcut, completat, adus la zi. Cu toate acestea, cartea n-a apărut înainte de Revoluție, ci ulterior, în 1993, când interesul publicului larg
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
ți-o venit mintea la cap și ne spui și nouă povestea ceea cu visul tău din tinerețe, Pâcule - l-a rugat în felul lui moș Dumitru. Sigur ni-l spune. Il cunosc după cum duce luleaua la gură - l-a ambiționat indirect Hliboceanu. Cu o mutră evlavioasă, Pâcu a gustat din nou din ulcică și, după ce a slobozit un nor de fum din lulea, a prins a vorbi pe neașteptate: Eu vă întreb cine n-o visat sau nu visează chiar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sau mizerie pe jos. Duce punga la ușă, se întoarce, ia paharul cu aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Mângâie duios singura lămâie, scofâlcită, rămasă în pomișor, care se ambiționează să nu moară. Acum Lionel e în baie. A terminat cu bărbieritul. E într-un maiou gri și poartă niște boxeri gri, mulați. Verifică în oglindă calitatea rasului. Din oglindă îl privește un Woody Allen de acum 20 de ani
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de pungă. Ia punga și o duce în debara, după care se întoarce, ia paharul cu aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Mângâie duios singura lămâie scofâlcită, care se ambiționează să nu moară. Acum Lionel e în baie. A terminat cu bărbieritul. E în alt maiou gri și poartă aceiași boxeri gri, mulați. Verifică în oglindă calitatea rasului. Din oglindă îl privește de data asta Fred Astaire, drept care bate un
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să fiu în locul tău, să câștig așa ușor banii! — Îți cedez locul. — Nu-mi arde de glume: semnează! — Și dacă n-o să mor duminică? — Mori sigur, mi-a spus mie un pitic. Și dacă, totuși, n-o să mor duminică? se ambiționează să spere Lionel. Te ajutăm noi să mori luni. Stiopa râde. Cei doi racheți râd și ei, deși n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit în franceză. Și le mai amorțesc și mâinile. Sami rămâne sobru și își
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
unul infantil & desuet (Jujik, Ucraina), altul polonez (Etcetera - repetitiv, previzibil după cinci minute, În care fiecare păpușă era mînuită-n fel și chip de trei artiste, apoi...brrr!!!, ucisă !) și-n fine, cel mai deranjant, un reprezentant al Ciprului care se ambiționa să mînuiască singur, cître trei siluete mari, deodată - efortul ducînd la un diletantism greu de egalat. Am Întrebat-o pe una dintre organizatoare cum se explică prezența unor spectacole modeste la un așa de mare festival : mi-a răspuns că
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]