4,800 matches
-
De altfel, chiar Sigrid Weigel a formulat cu sagacitate problemele ce apar în legătură cu biografiile despre scriitori: „Pe de o parte se recurge la mărturia textului literar, pentru a acoperi lacunele în informația biografică, și viceversa, biografiile sînt implicate în dezlegarea ambiguităților sau enigmelor textului literar, pentru a garanta soluțiile respective prin interpretarea lui biografică”. Chiar dacă mica introducere biografică a lui Wolfgang Emmerich oferă un bun exemplu de felul în care o asemenea circularitate tautologică a argumentării poate fi ținută sub control
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
ce purtau epoleți nevăzuți, dar știuți, pînă la forurile «de sus», un «sus» al josniciei), amăgirea că niște texte scăldate într-un «optimism» convențional pot înlesni strecurarea și «trecerea» versurilor celorlalte, izvorîte din lumina libertății ascunse”. E un răstimp al ambiguităților determinate deopotrivă de presiunea exterioară și de cedarea lăuntrică, în diverse grade, la care concedea creatorul: „Scriam mult, angajat parcă într-o cursă contra cronometru, o încercare de a recupera golurile tăcerii, o căutare de a mă regăsi pe mine
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
părea că se înalță și se dezechilibrează în același timp. Ambele mișcări au același dinamism, saltul și căderea se întâlnesc la jumătatea drumului în aer, înscrisă parcă în eternitate. Această imagine este mereu fixată pe peretele memoriei mele. Bogată în ambiguitate, ea ilustrează unul din simbolurile mele cele mai prețioase. Ea exprimă dublă atracție pentru teatrul sacru și pentru teatrul brut, legate prin energia mișcării inepuizabile a teatrului imediat cu care Brook se identifică. Adevărul lui este mișcarea. Deși acest lucru
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
de generalizat: atâta energie și bogăție seducătoare. Suprarealismul și cotidianul se potențează și dau naștere unei puteri metaforice de o mare rigoare și măiestrie. LV. Fie că e vorba de iubire ori compasiune, versurile tale comunică deschis sentimentul. Îți concentrezi ambiguitatea în calitatea imaginii, nu în încercarea de a masca experiența. E scrisul pentru tine un gen de jurnal? O rafinare a experienței într-un limbaj concentrat dar în principal accesibil? FS. N-aș crede că văd scrisul ca pe o
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
crudă, căreia i-au căzut victime. Această carte despre Paul Morand și România se cuvine salutată astfel ca o contribuție semnificativă la istoria relațiilor româno-franceze, atent situate în contextul istorico-politic al unei epoci dintre cele mai dificile și pline de ambiguități. Cu o documentare remarcabilă (o eroare: Mihai Antonescu, ministrul de Externe al mareșalului, nu a fost frate cu acesta, neexistând de fapt între ei nici o legătură de rudenie), ce valorifică pentru prima oară numeroase pagini de arhivă e meritul său
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
ales de critici și istorici literari: de la G. Călinescu (în Istoria literaturii române de la origini până în prezent) la Șerban Cioculescu (în Caragialiana), N. Manolescu (în Arca lui Noe), Ovidiu Cotruș (Opera lui Mateiu I. Caragiale) ș.a. Semnificațiile estetice ale formulei, ambiguitatea ei, conotațiile simbolice pot fi desigur interpretate în fel și chip, din punctul de vedere al operei literare. Sintagma e însă controversată chiar în ceea ce privește originea sa, sensul și circulația în limbă, înainte de preluarea ei de către Mateiu Caragiale. Explicația din dicționarul
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
narative în detrimentul conținutului propriu-zis. La fel ca în scrisul lui Borges, la Liviu Antonesei semnificantul ia adesea fața semnificatului. Povestirile erotice sînt un soi de memorii fictive. O combinație de întîmplări trăite sau doar imaginate, un joc la vedere al ambiguităților relației autor-narator sau al celei dintre timpurile narațiunii și timpul prezent. Deplin edificator în acest sens este titlul ( interminabil) al uneia dintre povestiri: O scrisoare sosită din cyberspațiu despre dragostea unei femei de dinaintea inventării internetului, laolaltă cu cîteva comentarii ale
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
De departe și cît de NECESARĂ este uneori distanța, publicațiile din țară chiar dacă au o linie, sunt lipsite de perseverență, sunt scrise chinuit, cu teamă și inconsecvență. Abundă interviurile luate cu stîngăcie, redate apoi în pagină cu multe greșeli și ambiguități de stil. Dacă telefonezi la redacții pentru o problemă administrativă (uneori ziarele se pierd sau ajung cu întîrziere) îți răspunde o voce anonimă, terorizată: - "Floricica". Ca să obții un ton de fax trebuie să ai nervii tari; redacțiile respective nu au
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
toate sînt extrem de polisemantice, ajungînd să dezvolte, adesea cu pornire de la un sens local, raporturi temporale, cauzale și în genere relații abstracte de tot felul, aproape imposibil de descris în cazul expresiilor idiomatice; între aceste relații se creează suprapuneri și ambiguități a căror aducere în discuție poate deschide spații infinite speculațiilor mentaliste, antropologice, etniciste. Analiza lingvistică trebuie totuși să dea seamă și de speculația filozofică, să explice de ce aceste interpretări au fost dacă nu convingătoare, măcar cuceritoare nu numai pentru cel
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce ar părea, la o privire sumară, un comentariu obedient, lesne de integrat într-o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea unor poncife obosite. Dacă din punct de vedere
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
securiști - fie prin faptul că nu s-au implicat în reformarea vieții publice cu aplombul așteptat din partea lor, fie că, paradoxal, au fost mai stridenți decât era cazul. Lucrurile au devenit, însă, prea grave pentru a îngădui perpetuarea stării de ambiguitate. E cazul să iasă la rampă și să spună tot ce știu. Îi asigur că multă lume le va înțelege cedările și va trece peste episoade care ne-au mutilat în egală măsură și pe cei ce n-am avut
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
listat afișele la imprimanta pe care o are acasă" (ib., 9.06.2004 ). Ca și în alte cazuri, evoluțiile lingvistice se dovedesc a fi foarte departe de tendința noastră de a le explica rațional, prin nevoia de economie și evitarea ambiguității; dimpotrivă, constatăm că un cuvînt își impune prezența deși existau deja altele, mai vechi și mai noi, cu același sens: a printa, a imprima, a tipări. Desigur, dacă am fi în fața unei posibilități de alegere, fiecăruia dintre verbe i s-
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
Gabriela Toma În istoria receptării ca și în studiile dedicate sociologiei culturii, literatura SF a fost așezată într-un plan secund comparativ cu literatura propriu-zisă, acest fapt datorându-se ambiguității statutului său de a se plasa ambivalent, la nivelul mecanismelor discursive, înăuntru și în afara retoricii main-stream-ului. După al Doilea Război Mondial, între anii 1950 și 1970, SF-ul românesc cunoaște două ipostaze majore - fie este folosit pentru ilustrarea modelului sovietic
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
mai ales pentru adevărul conținut". Se întrevede, precum un background, prezența divinului, inepuizabil motiv al unei laude, așa cum afirma Sfîntul Augustin: "Dacă cele create sînt atît de frumoase, cu atît mai frumos va fi Creatorul lor". Cuvîntul înfățișează însă o ambiguitate. Dacă talentul depinde de inspirație iar aceasta reprezintă un dar al Duhului Sfînt, nu mai puțin cuvîntul poate deveni un instrument demonic, provocînd Celuilalt mari suferințe. Jignirea, batjocura, insulta, ironia, zeflemeaua ce sînt altceva decît factori ai cruzimii ce se
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
glumă și seriozitate în acțiunea Partidului Liber-Schimbist? Șt. C.: E o întrebare ce ni s-a pus frecvent, mai ales în faza începutului, dovadă că respectiva "graniță" fusese ascunsă destul de bine. Era, pentru fondatorii partidului, un motiv de satisfacție: puțină ambiguitate nu strică dacă vrei să atragi atenția. Lucrurile, mai apoi, s-au limpezit și oamenii au înțeles că, sub ambalajul glumei, se află un miez extrem de serios. Protejați de scutul umorului, am putut rosti multe judecăți incomode: "En faveur du
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
de regizor, în mlaștină. Artistul vizual a avut, probabil, în vedere generarea unui soi de halou între public și farsă tragi-comică de pe scenă, pentru că “baza reprezentației” (partea cea mai de jos) să fie cufundata într-o ceață ultrafină, într-o ambiguitate cu sensuri de toate felurile. Secvență de început (înainte de ridicarea primei cortine) lasă impresia că durează cel putin 166 de secunde, răstimp în care, pe fundalul unui grohăit fioros și al pașilor grei, ai unei namile nevăzute, sunt repetate sacadat
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
de iubire și iubirea o formă acceptată de ură - zice scrie făcând apologia rostirii și vorbește de parc-ar citi ascultă ca un duhovnic și vorbește ca un parlagiu duhovnic și povestaș neîntrecut deopotrivă ce mai - e definiția însăși a ambiguității xxx la Răsărit tremurul la Apus cutremurul la început verbul divin la sfârșit vaier și suspin negre amare și nenumărate postiri dulci străvechi și enigmatice rostiri căderile mele-n abis au devenit - zice estetul -fastuoase călătorii în cer încetul cu
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
cenaclu, în anii 1925 și 1926 "un tînăr penseur Ionescu" sau "Ionescu penseurul", neidentificat, dar care are toate șansele să fie elevul Ionescu, viitor membru frecvent al "Sburătorului". Or, literatura îi permitea întoarcerile "acasă", în spațiul francez sau menținerea unei ambiguități identitare neconflictuale. La Facultatea de Litere, Eugen Ionescu devenise, după cum rezultă din toate consemnările de jurnal ale contemporanilor săi, un student ca oricare altul, cu calități și defecte vizibile, cu atuul limbii și al literaturii franceze pe care-l valorifică
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
a făcut-o de fiecare dată în cărțile sale, ideile moderne - adaptîndu-le tradițiilor lingvistice românești. Perspectiva asupra limbii e în această carte una declarat funcțională și integratoare: bazată pe ideea că gramatica nu poate fi izolată de semantică și comunicare. Ambiguitate, eterogenitate, interferență, gradualitate sînt cuvinte care apar adesea în text, desemnînd nu doar sursele de incertitudini și erori în interpretare, ci trăsăturile fundamentale ale multora dintre structurile limbii: clasele lexico-gramaticale, „părțile de vorbire”, subdiviziunile lor sînt în majoritate eterogene; multe
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
formele pronominale clitice, tranzitivitatea verbului, concurența dintre pasivul cu auxiliar și cel reflexiv, construcțiile specifice ale participiului și ale supinului, plasarea unor adverbe la limita cu clasa adjectivului, a prepoziției sau a conjuncției, multitudinea de valori diferite ale prepoziției pe, ambiguitatea conjuncției de. Clasele cele mai eterogene se dovedesc a fi articolul, numeralul, adjectivul, adverbul. E tratată și o problemă fundamentală pentru tipologia limbilor și caracterizarea românei: relația subiect-verb-obiect. Capitolul final este destinat exclusiv dificultăților de analiză sintactică (temă care a
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
cele mai eficiente, pentru ca mesajele să fie decodificate corect de către destinatar. Aici se produce principalul scurtcircuit cu evoluția întregii poezii a secolului XX pentru că noua estetică, de sorginte stalinistă, solicită ferm „o structurare a enunțului literar care să excludă orice ambiguitate în receptare” (p. 23). Imperativul momentului, dictat de autoritățile politice, era o poezie pur denotativă și orice îndepărtare de acest imperativ care contrazice însăși esența poeziei (cea mai firavă urmă de ambiguitate sau de pretinsă obscuritate) îl putea transforma pe
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
structurare a enunțului literar care să excludă orice ambiguitate în receptare” (p. 23). Imperativul momentului, dictat de autoritățile politice, era o poezie pur denotativă și orice îndepărtare de acest imperativ care contrazice însăși esența poeziei (cea mai firavă urmă de ambiguitate sau de pretinsă obscuritate) îl putea transforma pe poetul respectiv într-un „dușman al poporului”. Instaurarea cu entuziasm bezmetic a principiului inteligibilității a dus la o epurare pe scară largă a tot ceea ce ținea de chiar substanța literaturii autentice și
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
sugerează destul de clar faptul că la originea acestei cărți se află o confesiune autentică. De ce nu a optat atunci autoarea pentru publicarea cărții sub semnătură proprie, așa cum a făcut Catherine Millet cu Viața sexuală a Catherinei M.? Probabil o anumită ambiguitate asupra identității reale a acestei femei fascinante era necesară pentru protejarea sa și a copiilor săi într-o societate insuficient de evoluată pentru a primi cu seninătate o astfel de confesiune șocantă. Care este atunci rolul lui Eugen Șerbănescu în
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
hasta - este, de exemplu, în română, un fenomen reprezentat contradictoriu: înregistrat în descrierile lingvistice ca o trăsătură fonetică regională (în special muntenească), dar utilizat în literatură mai ales ca marcă a vorbirii țiganilor. Atestările literare ale fenomenului sînt destul de vechi. Ambiguitatea mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea personajelor țigani apar formele hălui, hăl, ahele, ahasta, ahăla, ahaia; „ha clipită”, „ha mai grea”, „hastă-arătare” etc. Particularitatea de pronunție e semnalată și chiar explicată în note
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
un factor decisiv în ceea ce privește receptarea și interpretarea mesajului mai mult sau mai puțin sentimental transmis dinspre U. E. Din nefericire, atunci când se încalcă teritoriul „suflet”, lucrurile tind să o apuce pe unele căi tainice și de necercetat, iar de-aici până la ambiguitate a fost puțin: demnitarii puterii s-au oripilat, cei ai opoziției au jubilat, poporul a început să viseze scăfârlii de demnitari cu trupuri și copite de... Doamne iartă-ne pre noi păcătoșii, că suntem în post și nu e bine
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]