KorAP: Find »[drukola/base=ambliop & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

142 matches

Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327

a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea la cerințele școlii, integrarea întrun grup profesional. Deficiențele de vedere includ în tabloul psihopedagogic următoarele caracteristici: școlarului mic ambliop, datorită dificultăților întâmpinate în percepția vizuală, îi este influențată calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, prin urmare și ritmul și corectitudinea lecturii sunt mai lente; pot apărea, de asemenea, fenomene dislexico-disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii, inversiuni, deformări

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359

literatura română. Limbi moderne. Craiova, 15 mai 1976. Craiova, RUCr, 1976, 126 p.; Comunicări. Secția filologie. Craiova, 15 mai 1977, Craiova, RUCr, 1977, 124 p. [87] POGONSCHI, ANA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a II-a a școlilor de ambliopi. București, EDP, 1977, 68 p. [88] POP, MARIA, Scrierea corectă la clasa I, Tribșc, 7, nr.175, 1977, 4. [89] POPESCU, CONSTANTIN TH., Curs de limba română contemporană - Sintaxa propoziției, Suceava, [f.e.], 1977, 212 p. multigr. (Institutul pedagogic Suceava

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Pentru studenții străini, București, EDP, 1981, 252 p. (Ministerul Educației și învățămîntului). [170] ILUȚIU, VICENȚIU, Nichita Stănescu: “Cîntec”. în: MITL, p. 224-226. [171] IONESCU, ELENA; TRANDAFIR, CONSTANTINA; ZORILĂ, AMELIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a a școlilor de ambliopi. București, EDP, 1981, 204 p. [172] IONESCU, MARIA I, Comentariul de text - modalitatea de bază în studierea literaturii la ciclul gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 128-131. [173] IONESCU, VALENTINA, Greșeli tipice de ortografie și punctuație. Preocupări pentru prevenirea și

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Romanian for You, Versiune engleză de Lia Pop. Seria a II-a. Anul II. Lecțiile IV - XII. în: TribRom, 10, nr. 197206, 1981, p. 11. [252] POGONSCHI, ANA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a III-a a școlilor de ambliopi. București, EDP, 1981, 66 p. [253] POP, LIANA; MOLDOVAN, VICTORIA; MUREȘANU, ILEANA; PRUNEA, DOINA, Dezbatere: Predarea limbii și literaturii române ca limbă străină (Cluj-Napoca, 19 - 21 septembrie 1980). în: BulSȘF, 1981, p. 134-135. [254] POP; MARIUS, Petre Ispirescu: “Tinerețe fără

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
de la admiterea în liceu] [31] BRĂDIȘTEANU, GEORGETA, Eleonora Zamșa, Limba română, învățare, testare. București, Editura Arhetip, 1997, 392 p. în: LLR, 27, nr. 2, 1998, p. 61. [32] BUCETESCU, CONSTANȚA, Limba română: manual pentru clasa a III-a: școli de ambliopi / Nicolae Gheorghe, Constanța Bucetescu. - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1998 [33] BURCEA, ILIE, Proiecte de tehnologie didactică. Teorie literară, literatura cultă, literatura populară și noțiuni de cultivare a limbii. București, Editura Național, 1998, 93 p. [34] BURLACU, IOANA, Concepția pedagogică

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
și Marin Preda. București, Editura Univers, 1998, 190 p. [114] IONESCU ELENA; VALENTINA JERCEA, Limba română, clasa a VI-a, E.D.P., București, 1998. [115] IONESCU, ELENA; TRANDAFIR, CONSTANTINA; ZORILĂ, AMELIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Școli de ambliopi. București, EDP, 1998, 200 p. [116] IONIȚĂ, FLORIN, Iar despre cărțile de școală. [Despre cartea "Consultații la Literatura Româna (pentru gimnaziu, admiterea în licee și școli profesionale)" de Vasile Sari, Dorina M.Pruncu, Timișoara, Eurobit, 1996, 142p.]. - în: Vineri, v.

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
lectură. Clasa a II-a. București, Aramis, 1998, 64 p. [194] PENEȘ. MARCELA, Caligrafie. Clasa a II-a (caiet). București, Aramis, [f.a.], 80 p. [195] PETRESCU, A.; GHEORGHE, N., Limba română. Manual pentru clasa a IV-a, școli speciale de ambliopi. București, EDP, 1998, 176 p. [196] PETRESCU, MARIA, Antologie de texte literare: pentru clasa a II-a / [cuprinde: lectura suplimentară recomandată elevilor care termină clasa I și versiunea integrală a textelor învățate în clasa a II-a, indiferent de manualul

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
limba română după manualele alternative? în: LL, 43, nr. 2, 1998, p.108-114. [246] ȘERDEAN, IOAN, Didactica limbii române în școala primară. București, Teora, 1998, 280 p. Include bibliogr. și glosar. [247] ȘTEFAN; M.; GHEORGHE, N., Abecedar pentru școlile de ambliopi. București, EDP, 1998, 232 p. [248] TABARCEA, CEZAR (COORD.); VLAD, CARMEN; MUSTĂCIOSU, MARIA; OPRIȘOR, GEORGETA, Gramatica limbii române pentru bacalaureat, admitere în licee și facultăți. București, Editura Constelații, 1998, 292 p. [ediție revizuită]. [249] TEMPLE CH. ș.a, Proiectul Lectura

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

trăsăturile care pot fi constatate de timpuriu la deficientul mintal și care va exercita o influență negativă asupra activității senzorial‑perceptive și a formării în continuare a capacităților cognitive ale acestuia. În cazul copiilor cu deficiențe senzoriale parțiale (hipoacuzici și ambliopi), accentul se pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat pentru antrenarea și dezvoltarea sistematică a acestei sensibilități în activitatea de învățare. În acest demers, un important rol aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (în special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne în mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv‑motrice a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a însoți sau de a înlocui explorarea vizuală printr‑o investigație tactil‑kinestezică; în plus, aceștia trebuie să depună un efort suplimentar de concentrare și de mobilizare a experienței anterioare pentru a fi în măsură

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
la VAO = 1/25 (la 2 m distanță numără degetele); - deficienții vizuali care au valorile acuității vizuale cuprinse între 0,04 (la 2 m distanță numără degetele) și 0,1 (la 5 m distanță numără degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) și nu sunt încadrabili în forma gravă de handicap; aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap; - pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuție valorile: VAO = 1/3‑1/8 inclusiv

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de către ochiul emetrop și d - distanța examinării (5 m). Persoanele care au o acuitate vizuală de 1/10, adică pot vedea la 6‑7 m ceea ce o persoană normală poate vedea la 70 m, sunt considerate persoane cu deficiențe vizuale (ambliopi), dar nu nevăzătoare, iar cele care au o acuitate vizuală sub 1/10 sunt considerate cu cecitate. 2. Câmpul vizual - reprezintă spațiul pe care îl poate percepe ochiul atunci când privește fix un obiect. Limitele fiziologice ale câmpului vizual pentru alb

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de mers se constituie mai greu pe fondul unor experiențe negative care trezesc și întrețin teama copilului că ar putea să se împiedice, să cadă, să se lovească, apar dificultăți de echilibru, atitudini greoaie, stângace etc. • În cazul școlarului mic ambliop, dificultățile percepției vizuale influențează calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, mai ales în perioada inițială. Consecutiv afectării scrisului apar alte probleme privind transpunerea structurii grafice în structură sonoră la activitatea de citire a unui text; astfel, ritmul lecturii

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
urmărește reeducarea raportului dintre senzația vizuală și cea tactil‑kinestezică (în sensul asigurării suportului tactil‑kinestezic al percepției vizuale), îmbogățirea percepției vizuale, controlului și autocontrolului simțului tactil‑kinestezic, dezvoltarea capacității de fixare (obiecte, litere, imagini) fără suportul celorlalți analizatori (pentru ambliopi) și formarea abilităților necesare învățării scris‑cititului în sistemul Braille. Tipuri de exerciții ar fi următoarele: a) jocuri senzorio‑motorii: - jocuri pentru formarea și antrenarea gesturilor/operațiilor de bază (a lua, a așeza, a deschide, a închide, a îndoi, a

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
D.V. (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale, Editura Pro Humanitate, București. Preda, V.(1992), „Valoarea probei «Figuri complexe - Ray» în studierea memoriei operaționale vizuale și a structurii perceptiv‑motorii a spațiului grafic la deficienții de intelect și la ambliopi”, Revista de Educație Specială, nr. 1. Preda,V. (1999), Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizual, PUC, Cluj‑Napoca. Preda, V. (1988), Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale și aplicative, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Pufan, C. (1982), Probleme de surdo‑psihologie

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
potențialului intelectual la elevi, Presa Universitară Clujeană, Cluj‑Napoca. Șchiopu, U.; Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Șchiopu, Ursula (coord.) (1997), Dicționar enciclopedic de psihologie, Editura Babel, București. Ștefan, M. (1981), Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ștefan, M. (1999), Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere, Editura Pro-Humanitate, București. Tilstone, Christina (1995), Teaching pupils with severe learning difficulties. Practical approach, David Fulton Publishers, London. Trowell, Judith; Bower, Marion (1995), The Emotional Needs

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
care au probleme de coordonare motrice, masa de lucru trebuie să aibă un rebord de 5‑6 cm, pe marginile sale exterioare; se pot utiliza suporturi adezive pentru ca obiectele să fie bine fixate pe masa de lucru. 2) Accesibilitatea pentru ambliopi - în toate spațiile de deplasare ale persoanelor cu ambliopie, atât în exteriorul, cât și în interiorul unității, trebuie aplicată o bandă de ghidaj. Dacă în clădire există zone periculoase pentru accesul persoanelor cu deficiențe de văz, aceste zone trebuie marcate cu

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
bastonului (ce sunt și ele diferite în raport de apropierea sau îndepărtarea de un obstacol) și mai rar cu ajutorul câinilor (pentru că sunt costisitori, greu de dresat și mai cu seamă pentru că nevăzătorul poate deveni prea dependent de aceștia). În cazul ambliopilor, cu excepția celor care prezintă afecțiuni ce duc, iremediabil, la orbire, este posibilă învățarea sistemului scrierii obișnuite (alb-negru), însă se folosesc materiale didactice specifice, cum ar fi, înclinarea meselor, astfel încât vizualizarea să fie maximă, iluminarea cât mai bună a sălilor și

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689

deficiențe psihice și cu legile, metodele și tehnicile educării și reeducării lor, a instruirii și adaptării lor la muncă". Oare defectologia se rezumă doar la copiii cu deficiențe psihice? Nu, autorul adaugă imediat: "Defectologia se ocupă de surdomuți, orbi și ambliopi, logopați, debili mintali și deficienți motori". Așa cum vom vedea, categoriile de subiecți de care se ocupă defectologia este chiar mai mare. După Emil Verza, "psihopedagogia sau defectologia este știința psihopedagogică ce se ocupă de persoanele handicapate, de studiul particularităților psihice

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
inversul scopului urmărit. Încadrarea corectă a subiectului în grupul din care face parte Dacă, în cazul copiilor cu cecitate, lucrurile sunt limpezi și nimeni nu se îndoiește că locul lor este într-o școală de profil, când vine vorba despre ambliopi, de foarte multe ori părinții insistă ca ei să fie primiți în școala de masă. Fie pentru că școala de profil se află la distanță mare de localitatea de reședință și părinții nu vor să lase de sub grija lor copilul atât

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
În funcție de data apariției orbirii, reprezentările vizuale sunt păstrate în memorie la cei la care handicapul a survenit după vârsta de 3 ani. Pentru a păstra aceste amintiri este nevoie ca ele să fie stimulate. Același lucru este valabil și la ambliopi. Stimularea se face prin asocierea reprezentărilor vizuale cu asocierea recepției auditive, olfactive, tactile, precum și prin descrierea verbală a respectivei imagini. Păstrarea în memorie sau prin resturile de vedere a imaginii este importantă nu numai pentru o percepție mai apropiată de

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
continuare.) Reprezentările vizuale, câte au rămas, reprezintă un "punct tare". De asemenea, trebuie folosite cât mai mult simțurile valide, precum și gândirea. Având memoria și atenția puternic dezvoltate 84 ele având rol de orientare și de alertă -, intelectul nevăzătorilor și al ambliopilor poate deveni capabil de performanțe remarcabile. În lipsa aferentației date de stimulările optice, gândirea lor este pregnant abstractă, în privința generalizărilor și a sintezelor, însă săracă sau cu impresii eronate și/sau lacunare, la nivel concret. Astfel încât tocmai raționamentele ar fi de

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
învață copiii lor a unor oligofreni și, cu atât mai evident, a unor deficienți comportamentali, dar nu se opun niciodată primirii celor cu tulburări de vedere. De asemenea, și conduita elevilor este, de obicei, prevenitoare față de colegii lor nevăzători sau ambliopi, spre deosebire de relațiile cu alte cazuri, cum ar fi, de pildă, deficienții de limbaj, pe care chiar s-ar putea să-i îngâne, să râdă de ei sau să-i batjocorească. Un rol deosebit trebuie să-l aibă tiflotehnica. Realizările majore

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
2005. Condillac [Étienne Bonnot de Condillac], Tratatul despre senzații, Editura Științifică, București, 1962. Ciolac, Mirela, Psihopedagogia deficienților de auz, Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad, 2006. Cosmovici, Andrei, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 1996. Damaschin, Dorin, Defectologie, Teoria și practica compensației, Nevăzători, ambliopi, orbi-surdomuți, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973. David, Daniel, Metodologia cercetării clinice, Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006. Dehelean, M; Dehelean, Pompilia; Dehelean, Liana, "Conceptul nosologic al tulburărilor de personalitate", în Niriștean, Aurel (coord.) Tulburările de personalitate, Interpretări doctrinare și condiții

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794

atașarea morfemelor de plural. 3 Prin această sintagmă denumesc acele adjective care pot funcționa și ca substantive și la care există o singură intrare în DOOM2: alemanic adj. m., s. m., pl. alemanici; adj. f., s. f. alemanică, pl. alemanice; ambliop adj. m., s. m., pl. ambliopi; adj. f., s. f. amblioapă, pl. amblioape. Ele formează o categorie puțin diferită de acele substantive provenite prin conversiune din adjective, care au intrări separate de adjectiv (activ, antialergic, antigripal, deodorant, sugativă etc.). 4

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]