134 matches
-
evoluează cu tulburări de adaptare la întuneric și la lumină; e) afecțiuni care evoluează cu alterări ale sensibilității cromatice. 2. în funcție de indicele acuității vizuale (AV), se identifică: a) ambliopie ușoară (indicele AV cuprins între 0,5 și 0,3); b) ambliopie medie (indicele AV cuprins între 0,2 și 0,1); c) ambliopie forte (indicele AV cu valori sub 0,1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care evoluează cu alterări ale sensibilității cromatice. 2. în funcție de indicele acuității vizuale (AV), se identifică: a) ambliopie ușoară (indicele AV cuprins între 0,5 și 0,3); b) ambliopie medie (indicele AV cuprins între 0,2 și 0,1); c) ambliopie forte (indicele AV cu valori sub 0,1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
între 0,2 și 0,1); c) ambliopie forte (indicele AV cu valori sub 0,1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. 4. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
0,1); c) ambliopie forte (indicele AV cu valori sub 0,1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. 4. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. 4. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere se clasifică astfel: a) orbirea absolută - fără perceperea luminii; b) orbirea socială
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. 4. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere se clasifică astfel: a) orbirea absolută - fără perceperea luminii; b) orbirea socială (practică) - resturile de vedere nu sunt suficiente pentru orientarea în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
VAO = 1/25 (la 2 m distanță numără degetele); - deficienții vizuali care au valorile acuității vizuale cuprinse între 0,04 (la 2 m distanță numără degetele) și 0,1 (la 5 m distanță numără degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) și nu sunt încadrabili în forma gravă de handicap; aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap; - pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuție valorile: VAO = 1/3‑1/8 inclusiv; b
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pigmenților vizuali din celulele cu conuri. 5.2.1. Clasificarea deficiențelor de vederetc "5.2.1. Clasificarea deficiențelor de vedere" Întrucât nu există factori cauzali deosebiți care să determine pierderea totală sau parțială a vederii, în clasificarea cauzelor cecității și ambliopiei se ia în seamă localizarea anatomică a afecțiunilor, inclusiv ale anexelor organului vizual. În funcție de acest criteriu al localizării anatomice a afecțiunilor vizuale, se întâlnesc: a) afecțiuni care evoluează cu scăderea acuității vizuale: - unele afecțiuni ale anexelor globului ocular (pleoape, aparat
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
urmare o diminuare a acuității vizuale, fotofobie și nistagmus; ulterior, pe parcursul evoluției, câmpul vizual se păstrează normal, iar nistagmusul și fotofobia se diminuează odată cu înaintarea în vârstă; necesită protecție solară și iluminare slabă). În funcție de indicele acuității vizuale, putem identifica: a) ambliopie ușoară - indicele acuității vizuale cuprins între 0,5 și 0,3; b) ambliopie medie - indicele acuității vizuale cuprins între 0,2 și 0,1; c) ambliopie forte - indicele acuității vizuale cu valori sub 0,1: - cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vizual se păstrează normal, iar nistagmusul și fotofobia se diminuează odată cu înaintarea în vârstă; necesită protecție solară și iluminare slabă). În funcție de indicele acuității vizuale, putem identifica: a) ambliopie ușoară - indicele acuității vizuale cuprins între 0,5 și 0,3; b) ambliopie medie - indicele acuității vizuale cuprins între 0,2 și 0,1; c) ambliopie forte - indicele acuității vizuale cu valori sub 0,1: - cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; - cecitate absolută - fără perceperea luminii. După gradul de scădere
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vârstă; necesită protecție solară și iluminare slabă). În funcție de indicele acuității vizuale, putem identifica: a) ambliopie ușoară - indicele acuității vizuale cuprins între 0,5 și 0,3; b) ambliopie medie - indicele acuității vizuale cuprins între 0,2 și 0,1; c) ambliopie forte - indicele acuității vizuale cu valori sub 0,1: - cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; - cecitate absolută - fără perceperea luminii. După gradul de scădere a acuității vizuale în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
0,2 și 0,1; c) ambliopie forte - indicele acuității vizuale cu valori sub 0,1: - cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; - cecitate absolută - fără perceperea luminii. După gradul de scădere a acuității vizuale în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1; c) ambliopie forte - indicele acuității vizuale cu valori sub 0,1: - cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; - cecitate absolută - fără perceperea luminii. După gradul de scădere a acuității vizuale în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1: - cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; - cecitate absolută - fără perceperea luminii. După gradul de scădere a acuității vizuale în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere pot fi clasificate astfel: a) orbirea absolută - fără perceperea luminii; b) orbirea socială
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cecitate absolută - fără perceperea luminii. După gradul de scădere a acuității vizuale în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere pot fi clasificate astfel: a) orbirea absolută - fără perceperea luminii; b) orbirea socială (practică) - resturile de vedere nu sunt suficiente pentru orientarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
paragrafele, pot apărea dificultăți de înțelegere a codului de semnalizare a sunetelor sau semnelor grafice, fenomene dislexico‑disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii, inversiuni, deformări de litere, silabe, cuvinte, semne ortografice. • Calitățile percepției sunt și ele afectate la persoanele cu ambliopie, în special integralitatea (adesea caracterul de tot sau de imagine continuă nu se poate realiza fără intervenția integratorilor verbali), structuralitatea (elementele obiectului‑stimul nu apar organizate și structurate ierarhic ca semnificație informațională), selectivitatea (raportul obiect - fond se realizează cu dificultate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lor se face în funcție de forma deficienței de vedere și de momentul apariției ei; reprezentările sunt dependente și de integritatea analizelor; pentru persoanele cu deficiență congenitală, imaginile mintale sunt legate de componentele auditive, la cei cu deficiență dobândită tardiv sau în ambliopie, există urme ale unor imagini mentale ce sunt stimulate verbal; la nevăzători, are loc formarea și dezvoltarea unor reprezentări spațiale pe baza explorării tactil-kinestezice a obiectelor; volumul, forța, cantitatea și calitatea reprezentărilor sunt în decalaj față de cunoștințele verbale, ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și calitatea reprezentărilor sunt în decalaj față de cunoștințele verbale, ceea ce se observă în recunoașterea unor obiecte sau fenomene și în capacitatea redusă de actualizare a unor caracteristici definitorii. • Pentru copiii preșcolari sau de vârstă școlară mică, cu diferite grade de ambliopie, reprezentările vizuale sunt incorecte, incomplete, deformate sub aspectul formei, mărimii, culorii, raporturilor spațiale, dimensiunilor, detaliilor. • Raportul reprezentare‑suport/intuitiv‑noțiune are un grad redus de funcționalitate (apare adeseori noțiunea corectă, dar fără acoperire intuitivă și înțelegere semantică); din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistem convențional de semne care este folosit pentru comunicare între persoanelor lipsite de auz și în care literele sunt figurate prin diferite poziții ale degetelor; există două feluri de alfabet dactil care implică, fie o singură mână, fie ambele mâini. ambliopie - diminuare, în proporții variate, a acuității vizuale, fără a invoca în mod necesar existența unor malformații sau leziuni organice, care determină dificultăți, uneori destul de accentuate, în receptarea și transmiterea stimulilor vizuali. ameliorarea calității vieții - acțiuni care se desfășoară în cadrul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trebuie să aibă un rebord de 5‑6 cm, pe marginile sale exterioare; se pot utiliza suporturi adezive pentru ca obiectele să fie bine fixate pe masa de lucru. 2) Accesibilitatea pentru ambliopi - în toate spațiile de deplasare ale persoanelor cu ambliopie, atât în exteriorul, cât și în interiorul unității, trebuie aplicată o bandă de ghidaj. Dacă în clădire există zone periculoase pentru accesul persoanelor cu deficiențe de văz, aceste zone trebuie marcate cu materiale contrastante, care să permită recunoașterea traseului. Suprafețele pardoselii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
funcții intelectuale sau ca o consecință a unei boli oarecare și, deci, ca o falsă lene. Desigur, alături de stările de așa-zisă lene datorate afecțiunilor organice, se situează, pe același plan, cele care apar ca rezultat al defectelor senzorio-motorii (hipoacuzie, ambliopie), al tulburărilor de dominanță cerebrală (dislexie, disgrafie), al surmenajului psihic, al subalimentației, sau, dimpotrivă, al alimentației excesive, al ingerării de substanțe toxice (alcool, cafea), al hipotrofiei, sau al unor insuficiențe globale, ca deficitul mintal relevat uneori cu mare întîrziere. La
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pulmonar acut necardiogen, apnee, pneumonie de aspirație stop respirator. Manifestări cardiovasculare: Tahicardie, aritmii (ex. tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară, extrasistolie ventriculară), asistolă, hipotensiune arterială și degradare hemodinamică subită (secundară depresiei respiratorii). Cefalee, vertij, vâjâituri În urechi, surditate tranzitorie, scăderea acuității vizuale, ambliopie, fotofobie și tremurături. Manifestări neurologice: 1. “Beția salicilică” 2. Encefalopatie (În formele severe) 3. Coma salicilică Letargie, agitație, delir Însoțit de halucinații vizuale și auditive, comă, fenomene reversibile sub tratament cu glucoză (glucoza cerebrală este scăzută). 82 Asociată cu agitație
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ocupă cu problemele deficienței și ale handicapului, se definesc doar cazurile particulare: tulburările senzoriale, intelectuale, de comunicare, senzomotorii etc. Mai mult: uneori în definiția deficientului, sunt cuprinse și persoanele cu handicap. Alături de cei cu tulburări de vedere sunt incluși și ambliopii și chiar și nevăzătorii, iar hipoacuzicii și surzii sunt introduși în aceeași rubrică. Doar faptul că deficiența mintală reprezintă un alt grad al retardului intelectual decât imbecilitatea și idioția, face ca și acești subiecți să nu fie încadrați împreună în
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aceeași sursă, "Frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000 (Sabreux și colab.). În totalitatea copiilor handicapați repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21% ; • afecțiune motorie: 19%; • comițialitate: 18%; • tulburări senzoriale 17% dintre care ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%28". Defectologia, psihologia specială, psihologia persoanelor cu nevoi speciale se ocupă de studierea și descrierea incapacităților, deficiențelor, handicapurilor în adaptarea și integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale și
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și colaboratorii 41, "în plan epidemiologic, frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19%; • comițialitate; • tulburări senzoriale: 17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%. În analiza factorială a acestor copii, un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap: deficiență mintală severă, infirmitate motorie cerebrală, comițialitate, tulburări
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]