117 matches
-
atmosferă cum cred că n-a mai cunoscut amfiteatrul respectiv de pe vremea romanilor, când fremăta la luptele cu gladiatori. După întârzierea care la italieni e deja regulă, seara a început cu un spectacol laser care ne-a lăsat pe toți amețiți. Alex. Leo Șerban, lângă mine, a scăpat niște urale la sfârșit (oricum eram binedispuși pentru că aveam cele mai bune locuri, unde ne puteam întinde picioarele, iar înainte de a începe spectacolul, un localnic l-a întrebat pe un neamț de lângă noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
de febril, pentru că larva se zvârcolea din cauza durerii. Cu cât o contemplam mai mult, cu atât mi se părea o copie a monstrului care tocmai a fost scos din mine - dar mai mică cu câteva numere. Osram, m-am gândit amețit. Oare de ce să-i dai unui asemenea organism un nume? Viermele acesta zvârcolind a fost ultimul lucru pe care mi-l aminteam. Când m-am trezit, dârdâiam de frig. Lumina nu mai era la fel de intensă și cineva Încerca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gura în țărînă și cel mai bun lucru era acela că simțea pe buze gustul pămîntului. Nu era soldatul, era el cel care gemea. De jos, din apă se auzi strigătul barcagiului, "Îngere, unde ești, Îngere?!" S-a ridicat anevoie, amețit, sfîrșit, n-a îndrăznit să uite către soldatul care cu greu s-ar mai fi deslușit din întuneric, știa, pînă atunci nu crezuse, dar de atunci a crezut, că o ființă vie poate fi deslușită în întunericul cel mai grozav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dar se simțea bine. Golul acela cu gust amar-sălciu-piperat-grețos se căsca iarăși în el și îl cuprindea disperarea când trupul ei era înghițit de mulțime. Se liniștea imediat, o mai văzuse, reușise s-o mai vadă, aluneca pe trotuare ca amețit și ore întregi i se părea că se află sub o vrajă în care vindecarea și iubirea și apropierea și binele sunt posibile. Pe urmă mintea lui se agăța de un gest din acea zi sau de o frântură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ziua aceea. Cu grijă, Jim turnă puțină apă dintr-o palmă În alta, apoi bău repede, pentru ca germenii să nu aibă timp să-l infecteze. Ciocolata cu lichior și ritmul legănat al valurilor Îl făcură să se simtă din nou amețit și se sprijini de un șampan plin de apă care se lovi de debarcader. Uitîndu-se la cargoul În descompunere, Jim păși fără să se gîndească pe puntea șampanului și Îl Împinse pe apa ca o gelatină. Vasul putrezit era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
picior, în faimosul meu fotoliu, îmi vorbi despre proaspătul ei consort. Mai târziu, când își scoase cămășuța peste cap, tandra canalie mi se plânse că „idiotul a obosit-o îngrozitor...” ... Cu totul altfel se prezintă Chiți, urmă Rudolf, clătinându-se amețit. Pe o mână pistruiată are o pată de ficat. Semnele de bătrânețe trag linii categorice pe chipul creț și gălbejit, de-a lungul pleoapelor făcute. Dojana „pour un peu d’amour”, din privirile ei umezite de ridicolă melancolie, îmi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să plec atât de devreme. M-am simțit foarte dezorientat tot timpul cât am fost în centru. — Ai plecat abia după masa de prânz. — Totuși nu eram în apele mele. Am avut câteva vise rele noaptea trecută. M-am trezit amețit și bâiguind. — Uite, citește ăsta. Am văzut în fiecare zi-n jurnal anunțu’ ăsta. Doamna Reilly ridică ziarul foarte aproape de ochi. Un tip cinstit, muncit... — Adică muncitor. — Cinstit, muncitor, de încredere și liniștit... Un tip liniștit. Ia lasă-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mamă?” - m-a îndemnat gândul de veghe. ... Mergeam înlănțuiți... --De ce nu-i spui Sevastiței cum se spue, mamă? --Așa m-au învățat să-i spun - Sevastița - dragule. --Cine? --Sfinția sa și Sevastița... “Întreab-o dacă știe cine este tatăl ei, amețitule ce ești!” - s-a răstit la mine gândul de veghe. “Mai domol cu invectivele, amice, că nu suntem de-o seamă!” “Hopaaa! A prins vulpea la rană. Adică cum nu suntem de-o seamă, cumetre?” “Uite că nu suntem și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tragă câte o dușcă. Când s-au încălzit bine, i-a întrebat dacă nu vor să încerce niște capsule autentice de cantaridă. Amândoi bărbații au înghițit rapid pilulele morții, iar când au ajuns la locuința lui Marty, erau atât de amețiți, încât Coleman a trebuit să-i ajute să urce. Lindenaur a murit imediat după ce-a ajuns, iar lui Wiltsie i se tăiase filmul. Coleman i-a dezbrăcat și s-a pus pe treabă, crestându-l cu lamele pe mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
râzând că le-a fost greu să respire aerul subțiat de pe înălțimile orașului Mexico și că abia au îndurat uleiul de măsline și mirosul mâncărurilor ce le-au fost servite. Tanaka a băut vârtos, fără a fi câtuși de puțin amețit. Solii n-au uitat nici o clipă buna cuviință japoneză cât au mâncat atrâgându-și astfel adânca prețuire a călugărilor. Ospățul s-a încheiat. Tocmai părăseam sala de mese împreună cu ceilalți călugări și mă îndreptam spre altar cu mâinile împreunate pentru rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
numărul „i“, infinitul mut. Uneori, să n-ai deloc încredere în cineva e același lucru cu a avea încredere deplină. Între noțiuni absolute opuse, semnul de egalitate e ușor ca pana. „Și câți eram vii, ne socoteam morți și umblam amețiți...“, judeca Ioan Dobrescu, cojocar din mahalaua Bateștii a Bucureștilor în octombrie 1813, frază pusă de Gellu Naum ca motto la romanul Zenobia. Gabriela Adameșteanu, tradusă în Franța, Spania și Ungaria Două volume ale scriitoarei Gabriela Adameșteanu, Dimineață pierdută și Drumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
data asta vorbele lui nu mai păreau atât de stângace, tonul Îi era hotărât, liniștitor. Ați fost despărțiți când erați foarte mici, nu-i așa? Groaznic! — Așa e, l-a aprobat Adam. Începea să se simtă oarecum zăpă cit și amețit, fără să-și dea seama din ce pricină. — Trebuie să-ți fie tare greu, a continuat Din pe un ton scăzut, făcând cu grijă pauze, ca și cum ar fi Încercat să-și dea mai bine seama de adâncimea nenorocirii pe care
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Lungi zorzoane de nebună. Lasă, nu mai plînge-atît, Șterge-ți ochii, te îmbună, Uite colo: stele ies Ca vărsatul și pojarul, În răsad aprins și des, Înțesat e Pălimarul; Uite, cerul a mișcat! Plecăciuni îți face ție. Fruntea cerul ți-a-nchinat Amețit ca de beție; Cercuiții - ochii tăi - Gem ca pietre-n tăvăluge, Pe când guri de gol, în Văi Înstelate, sus, îi suge. e) Hăt la cel Vânăt cer Împăcat la sori de ger, Unde visul lumii ninge, Unde sparge și se
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de membrul prins în capcană, între tambuchi și perete, se dădu înapoi, se răsuci, și o porni în viteză pe coridor, suferind vizibil, și-l aruncă pe inginer într-o parte, după care dispăru după prima turnantă. Deasupra lui Parker amețit, se aprinse un indicator și cuvintele. TAMBUCHI INTERIOR ÎNCHIS apărură pe un ecran. Metalul sasului continua să fiarbă și să fie mâncat de acidul împroșcat când tambuchiul exterior se deschise brusc. Atmosfera înmagazinată în interior năvăli în spațiu. ― Parker, chemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
puternică decât frica lui de schimbare. M-am înșelat. Patronul era în spatele barului și striga să facem liniște. A dat televizorul la maxim ca să putem auzi vestita numărătoare de la miezul nopții. Se transmiteau scene cu petrecăreții din Trafalgar Square, săraci, amețiți ori străini înghețați care urmau să afle că nu vor găsi nici un club deschis după miezul nopții, așa că trebuia să se transforme cu toții în Cenușărese, să se înghesuie în metrouri sau în autobuze. Acolo urma să aibă parte de onorabila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
asta ? Am nevoie de tine să-mi faci ceaiuri și cafele pentru ședință. La ora zece. Ce ceaiuri și cafele ? zic nedumerită. La ședința departamentului nostru nu se servește absolut nimic. De fapt, de regulă dacă se adună vreo șase amețiți. — Astăzi vom avea ceaiuri și cafele, spune el. Și biscuiți. Bine ? A, și vezi că vine și Jack Harper. — Poftim ? Mă holbez la el consternată. — Vine și Jack Harper, repetă Paul iritat. — Și trebuie neapărat să vin și eu ? spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
s-a pomenit din nou groggy. Poate că acolo, în adânc, s-a lovit de ceva (niciodată n-o să cunoaștem exact împrejurările), cert este că pojghița de protecție i-a fost sfâșiată, pe când el se mai afla pe trei sferturi amețit. Aici. însă, a intervenit încă una dintre acele șanse uluitoare ce aveau să-l facă pe Homer ilustru: pe fundul fluviului se afla o uzină, iar accidentatul căzuse tocmai în apropierea ei. Curentul l-a împins peste o trâmbă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
pot să le tăgăduiesc fascinația. N-aș greși prea tare, probabil, considerând abjectă promiscuitatea strălucitoare din jur și, totuși, nu sunt sigur că ea nu e un fenomen normal. Las Vegas e o cocotă care-și face clienții să treacă, amețiți, din "imperiu" în "imperiu", o mitologie degradată, cu un singur zeu real, dolarul, un paradis artificial pe care americanii îl trăiesc, din câte înțeleg, încă de la aeroport, unde sunt instalate automate pentru jucătorii nerăbdători, și o fac cu o sinceritate
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
șase ani ți-a spus, zilele trecute, că te știe doar trist. Dar tu nu ești. S-a înșelat. Ești rezervat. Prudent. Ți-ai pierdut încrederea. Se întâmplă. Aproape toată lumea și-a pierdut-o. E vremea suspiciunii. ...Pleci. Ești nițel amețit. Îți vei reveni, știi bine. Așa pățești în fiecare zi. Traversezi cele opt ore din ce în ce mai greu. De ce nu renunți? Ți s-a propus colaborarea la o revistă. Ți-e frică. Ești obișnuit c-un venit sigur; mic, dar sigur. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în seara zilei cu pricina vajnicul purtător al carnetului de membru al partidului comunist nu s-ar fi întâmplat să treacă, împreună cu alți doi tovarăși de partid și de pahar, pe ulița unde stătea militarul venit în permisie. Toți trei amețiți bine de trăscăul băut pe gratis la MAT și lolăind în gura mare un imn revoluționar care începea cu îndemnul: "Porniți înainte, tovarăși!..." Când ajunseseră pe la jumătatea uliței, în cale se întâmplase să le iasă militarul, care se întorcea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-mi mai fii îngerii ne-au prevestit dezastre Aprilie, ultima ninsoare Iubirea mea sunt vișinii în floaresărută-mă sub albul nesfârșit. îi scutură Aprilie, ninsoare... stârnește vântul seara-n asfințit. Doar greierii se-aud în depărtare pe două voci în cri-cri, amețit. Iubirea mea, sunt vișinii în floare sărută-mă sub albul nesfârșit. Iți amintesti? aproape întâmplare prezența ta, a mea... cât ne-am iubit! Ningea cu flori de vișin, ceruit privea tăcută luna zâmbitoare... Iubirea mea sunt vișinii în floare. Primăvara
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fugă. Dramaturgul hotărâse ca eroul său, nedumerit de prezența lui Round, să Încerce să Îi afle intențiile Îmbătându-l, În timp ce Round Încerca să adoarmă bănuielile lui Guy prin aceeași metodă, astfel că beau fiecare În cinstea celuilalt și se prefăceau amețiți, când de fapt se descotoroseau de băutură turnând-o În ghivecele cu flori, În vaze și alte recipiente aflate la Îndemână. Dat fiind că piesa, evident, nu se voia o farsă, publicul - sau cel puțin cel care ocupa locurile mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de Apă l-ar putea găsi dac-am vrea. Eu nu vreau. Nu acum. întotdeauna m-am gândit la utilizările Trandafirului ca la niște ritualuri. Sunt foarte nemecanice. Foarte. Când ritualul a luat sfârșit, s-a întâmplat. M-am simțit amețit. Mi-era rău, asta știu sigur. Grimus a spus: — Nu e suficient să-l expulzăm pe Deggle. Trebuie să mutăm Trandafirul într-un loc mai sigur. Am eu un plan. De-abia îi mai auzeam vocea... care se-auzea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o să creadă c-a visat... CĂLĂUL: Numai să nu-l mănânce câinii... GARDIANUL (Cu silă.): Nu cred să-l mănânce... GUFI: Trebuie să-l facem pierdut. Când mă uit la el mă cutremur... (Îl lovește cu piciorul.) Hei, omule! ARTUR (Amețit.): Începem? GUFI (Se întoarce cu spatele, dezolat.): Poftim! GARDIANUL (Îl zgâlțâie pe ARTUR.): Fii bun și du-te! ARTUR: Cum? GUFI: Pleacă unde vezi cu ochii! ARTUR: Unde să plec? COLONELUL: Unde știi! Am hotărât să-ți dăm drumul. ARTUR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dracului de aici! Fugi odată! PARASCHIV: Maco, sunt un prost! MACABEUS: Jos, jos! PARASCHIV: Ce-i’? MACABEUS (Luptându-se din greu cu PARASCHIV pentru a-l face să coboare și încercând să închidă capacul.): Jos! S-a aprins coșmelia. PARASCHIV (Amețit.): Jos, jos... L-ai omorât? L-ai ras? Gata? MACABEUS: Tu nu vezi că ne-a dat foc? Nu vezi? (E cu fața și cu mâinile deasupra deschizăturii; în acest moment se produce o explozie puternică, un fum negru pătrunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]