278 matches
-
utilizând metode comprehensive pentru a înțelege interiorul, semnificațiile faptelor, acțiunilor, situațiilor. • Face apel la complementaritate, interdisciplinaritate în analiza faptelor educative. Înțelege educația ca o întreprindere normativă, unde faptul educativ se manifestă într-o situație complexă. • Cercetarea pedagogică este o acțiune ameliorativă, față de cea teoretică sau aplicativă. • Are drept criterii în abordare: proiectarea scopului urmărit, calitatea datelor, analiza de conținut. • Cercetarea este ca o culegere primară de date prin colecție de instrumente. • Realitatea cercetată este dinamică, cu căutarea de percepții și valori
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de management, de strategii instruire, condiții și mijloace folosite, aspecte ale eficientizării învățării, profesorul ca mentor, oferă asistență și analize, cu impact asupra curriculumului-instruirii-evaluării, oferă noi informații asupra stării critice) sau în grup, pe problemă comună în școală (pentru decizii ameliorative, performanțe în organizație, cu depășirea obstacolelor, îmbunătățirea climatului de muncă și relaționare, leadership, comunicare, factorii de colaborare a școlii, evaluarea planurilor și programelor școlii, politica școlii) sau prin cooperare cu cercetători. • Importanța: conectează teoria la practică, identifică problemele critice și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de instruire pe întreg parcursul programului, pe secvențe mici la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire Obiectivele vizate - stabilirea nivelului de pregătire - compararea rezultatelor cu obiectivele concrete, operaționale; - compararea rezultatelor cu scopurile generale ale disciplinei Funcțiile realizate - prognostică - diagnostică; - ameliorativă; - motivațională - diagnostică; - de clasificare/ ierarhizare Efectele determinate - determină anticiparea rezultatelor viitoare - determină relații de cooperare; - dezvoltă capacitatea de autoevaluare - determină relații de adversitate; - generează stări de neliniște Timpul alocat - timp minim - o treime din timpul total PREDARE 4. Metode și
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
preferându-se cunoașterea empirică, lipsită de rigoare și posibilitate de standardizare. Chiar dacă experiența acumulată de cadrele didactice În exersarea profesiunii le permite să sesizeze cu ușurință fenomenele ce au loc la nivelul grupului și să ia În timp util măsuri ameliorative, etica profesională este incompatibilă cu improvizația și superficialitatea. Autoperfecționarea se impune și În acest caz: cunoașterea științifică a grupului poate da rezultate În procesul instructiv formativ dacă devine practică curentă, realizată sub autocontrol și nu "sub control".
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cu conținutul circumscris de programele școlare. Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune trei momente relativ distincte: măsurarea, aprecierea rezultatelor școlare și adoptarea măsurilor ameliorative. Măsurarea consecințelor instruirii constă în operația de cuantificare a rezultatelor școlare, respectiv de atribuire a unor simboluri exacte unor componente achiziționale, prin excelență calitative. Măsurarea presupune o determinare obiectivă prin surprinderea riguroasă a unor achiziții și nu implică formularea unor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referință axiologic. Adoptarea de măsuri ameliorative implică actele decizionale privind perfecționarea și potențarea procesului de predare-învățare prin măsuri sincronice sau succesive actului evaluativ. Examenul este o modalitate de evaluare ce se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El presupune o cântărire, o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
apreciere, deși de multe ori criteriile sunt insuficient definite sau confuze etc. Evaluarea modernă - este asociată grijii față de măsurarea și aprecierea rezultatelor; - nu este un scop în sine, un simplu control, ci se realizează în vederea adoptării unor decizii și măsuri ameliorative; - pune accent pe problemele de valoare și pe emiterea judecății de valoare; - acordă preponderență funcției educative a evaluării; - încearcă să devină o interogație globală, preocupată de promovarea aspectului uman în general; - acoperă atât domeniile cognitive, cât și pe cele afective
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
examene la scară mică, având obiective și scopuri clare. Este firesc ca școlile sau alți factori de decizie să cunoască permanent gradul de încorporare de către elevi a conținuturilor puse în joc. Funcția constatativă se va completa cu una prognostică și ameliorativă. În perspectiva unei descentralizări efective, nici nu se va mai pune problema unei raportări la standarde evaluative unice. În fond, de ce e nevoie acum de o evaluare națională? Pentru că, pe baza rezultatelor obținute, se accede mai departe (în universități, de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
caracteristica sa de instrument științific. În același timp, spre deosebire de testele psihologice, orientate spre constatarea unor însușiri date, cele docimologice „constată rezultatele procesului de învățare, rezultate care fie că vor fi convertite în note școlare, fie vor constitui premisele unor măsuri ameliorative” (Moise, 2007, p. 663). Se știe că, în sens larg, testul este o probă rigidă, bine definită, ce implică îndeplinirea unor sarcini identice pentru toți subiecții de examinat, în conformitate cu o strategie precisă. De aici decurge marele avantaj al folosirii testelor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
următoarele forme: a) explicație, povestire, prelegere; b) povestire, prelegere, demonstrație cu substitute; c) numai sub formă de prelegere, însoțită de dictarea aspectelor semnificative; d) prelegere însoțită de exemple. 9. Evaluarea formativă nu este: a) o evaluare de proces, cu rol ameliorativ; b) o evaluare la sfârșit de liceu; c) o evaluare ce vine direct în sprijinul elevilor; d) o evaluare de parcurs. 10. Conversația euristică nu este: a) o metodă de predare-învățare ce constă din valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Putem presupune că cei care manifestă comportament participativ în spațiul informal ar acționa corelativ și în spațiul formal. În caz contrar, înseamnă că există o diferență semnificativă între comportamentul cooperator manifestat în cadre diferite, natural sau formal, de unde și modalitățile ameliorative vor căpăta facturi diferite. Relevarea acestui aspect denotă una dintre particularitățile conduitei de lucru în echipă. Pe de altă parte, ne interesează dacă acest comportament de colaborare are vreo legătură cu adaptarea la condițiile/cerințele/sarcinile mediului academic. De asemenea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o participare emoțională din partea subiecților, iar pe de altă parte, manifestarea doar a comportamentelor din domeniul socioafectiv necorelate cu celelalte nu este în măsură să sporească gradul de adaptare a studenților la sarcinile, condițiile mediului academic. În consecință, nici măsurile ameliorative nu se pot rezuma la aceste coordonate. Nu vom spori adaptarea studenților cerându-le să se aprobe sau să se contrazică, însă le vom spori gradul de adaptare dacă îi vom antrena să solicite și să emită opinii, sugestii, informații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este adesea cauza unor disfuncționalități, dar poate deveni resursă de creștere a eficienței și confortului profesional al medicilor, precum și satisfacției pentru pacienți. Utilitatea unor studii / cercetări având drept obiectiv diagnoza serviciilor medicale, ar putea fi regăsita în propuneri de intervenție ameliorativa precum: Dezvoltarea unor programe de training adecvate, elaborarea unor instrumente eficiente în însușirea și dezvoltarea abilităților de comunicare în practică medicală Strategii de intervenție organizațională pentru reducerea efectelor stresului profesional la medicii practicieni Identificarea și conștientizarea importanței elementelor ce intervin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cele din urmă deoarece salariații resimt nemulțumiri și conștientizează din ce in ce mai pregnant faptul că angajatorii au încălcat contractul psihologic Având sentimente de neliniște , fiind frustrați, angajații au performanțe scăzute care se repercutează tot asupra organizației. De aceea se impune ca măsură ameliorativa armonizarea necesităților individului cu cele ale organizației pentru a stopa migrarea forței de muncă. De asemenea organizațiile și managerii ar trebui să creeze căi mai flexibile ale carierelor, sisteme de stimulente și recompensare mai flexibile. Ar trebui să stimuleze în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
informal presupunând apărări din partea formalului față de informal și invers (subcapitolul 3.8.A. În subcapitolul 3.9 sunt prezentate modalitățile de redare grafică a structurilor formale și informale, si anume organigrama, respectiv sociograma. Capitolul despre organizare se încheie cu perspectivă ameliorativa și tratează rolul psihologului în optimizarea structurilor organizatorice anterioare. În capitolul XII este abordată conducere, un aspect vital pentru funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de delimitări conceptuale, urmată de accepțiunile psihologice ale termenului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
din tipurile de conflicte prezentate de autor poate apărea la diferite nivele(intrapersonal, interpersonal, intragrupal, intergrupal, intraorganizațional și interorganizațională, autorul rezervă câteva paragrafe pentru prezentarea fiecărora dintre aceste nivele în asociere cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative. În cele ce urmeaza sunt explicitate modelele explicativ interpretative ale conflictului prin realizarea unor diferențe între modelele procesuale(care încearcă să surprindă dinamică episoadelor conflictualeă și modelele structurale care se centrează pe surprinderea factorilor care influențează comportamentul conflictual.Sunt aduse
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
propriului efort. Această metodă de evaluare mi-a oferit informații prețioase, atât referitoare la abilitatea elevului de a de autoaprecia corect, cât și privitoare la punctele tari ale activității, dar și aspectele negative ce pot fi eliminate imediat prin măsuri ameliorative. Am observat că autoaprecierea verbală, auto notarea și corectarea reciprocă, au avut efecte benefice asupra progresului școlar al elevilor. Activitatea de învățare-recunoașterea situațiilor concrete sau expresiilor care presupun operațiile de înmulțire și împărțire-urmărește realizarea obiectivelor de referință 1.4, 2
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
pentru oricine cunoaște realitățile noastre și jenant chiar pentru echipa dirigentă, este pentru că luni în șir organele puterii au dus o campanie de dezinformare sistematică. Ele n-au avut altă grijă decât să întrețină pe de o parte iluzia reformelor ameliorative, iar pe de alta să împroaște cu noroi pe oricine stânjenea efortul legitimării prin verdict electoral. Verdictul s-a dat, urmarea se vede: mizerie pretutindeni, inerție în toate sectoarele, afară poate de pița neagră, și completă lipsă de orizont. Neliniștea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ar putea rosti astăzi, în plină derută socială, un gând mai înțelept, mai cumpănit, mai folositor. Legând învățământul de nevoile vieții, Haret s-a interesat în detaliu de problema rurală, la fel de presantă atunci ca și acum, și a propus soluții ameliorative pentru care i s-a adus chiar acuzația că agită spiritele, că instigă la revoltă. Răspunzând, el invita parlamentul să aibă în vedere mai curând mizeria sătenilor, lipsa de cultură, justiție, milă. "Iată la ce ar trebui să ne gândim
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
O misiune nobilă și grea. Astăzi, mai mult ca oricând ea trebuie amintită, ca o șansă de redresare după o lungă suferință colectivă. Haretismul rămâne un fenomen complex, și încă plin de resurse pentru cel care caută în trecut sugestii ameliorative. El înseamnă a completa activitatea instructiv-educativă din școală cu societăți de tot felul, cooperative, bănci populare etc., menite a-i strânge laolaltă pe săteni, fie aceștia țărani, pedagogi, preoți, pentru a le proteja interesele și a stimula accelerarea dezvoltării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cognitive și motorii, cât și celor afectiv-voliționale solicitate în învățământ. Într-un plan mai larg, ele apar ca particularizări a ceea ce uzual denumim ”productivitate socială”. Dar acțiunea educațională nu apare numai ca o problemă de eficiență socială și de metodologie ameliorativă. Toată teoria și practica educațională se referă explicit ”la o tabelă de valori și la o axiologie, dublată de o cazuistică bogată”. Remarcăm însă și limite ale analizei caracterului eficient al procesului instructiv-educativ, limite generate de faptul că nu toate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
tehnice, precum șuruburile necesare cuplării conductelor, presupunând un grad de dificultate sporit, urmau a fi executate la Școala de arte și meserii din Iași, condusă de același Hodocin 16. Concomitent, la 1 octombrie 1842, el propunea guvernului încă o soluție ameliorativă naturală, complementară celei strict tehnice, menită a spori debitul de apă potabilă a orașului și anume împădurirea unei suprafețe de circa opt până la 10 fălci de pământ în zona deluroasă de la Aron Vodă și Șapte Oameni, situată în depărtare de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unde, din pricina neacoperirii lor corespunzătoare cu pământ sau a tasării acestuia, se formaseră gropi de suprafață, îngăduind astfel apei rezultată din ploi sau din topirea zăpezii să pătrundă la conducte și, cu timpul, să le deterioreze. El oferea și soluții ameliorative, atât tehnice, cât și administrative, asigurând autoritățile că remedierea putea fi efectuată, economic, în numai patru zile, prin utilizarea a 10 atelaje (care) și a 20 de salahori din rândul "arestaților". De asemenea, revenea asupra unei cereri mai vechi de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
precum și o severă supraveghere a acelor locuri. Mai târziu, în vara anului 1846, Mihalic de Hodocin se deplasase, din împuternicirea Vistieriei Moldovei, la Tg. Ocna, spre a cerceta situația la zi a exploatărilor saline din zonă și a face observații ameliorative. Desigur, era vizată în principal starea tehnică a acestora, dar câmpul de observație al specialistului a fost mult extins, fiind practic atotcuprinzător. Cercetând cu atenție fiecare dintre cele patru ocne aflate în exploatare, în final, el a întocmit un amplu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de adopție, el se afla într-o stare de spirit deplin recuperată după încercarea prin care trecuse la începutul anului anterior. AUTOEVALUAREA, CA RĂSPUNS UNUI ABUZ ADMINISTRATIV Un incident neprevăzut, neașteptat și, desigur, nemeritat de acest permanent căutător de soluții ameliorative, pe multiple domenii și direcții, generat fie de obstacole sau capricii birocratice, ori de indolență, neștiință sau poate chiar invidie din partea celor din jur, l-a avut ca protagonist într-un prim episod, repetat după câțiva ani pe Mihalic de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]