197 matches
-
15. Formulați un punct de vedere în legătură cu afirmația curentă conform căreia studiile culturale sunt o antidisciplină, căci metoda lor de cercetare nu se încadrează în tiparele disciplinelor instituționalizate. 16. Comentați textul următor, apărut în revista Dilema veche, nr. 433/2001: Americanizarea Europei: o falsă problemă Antiamericanismul cultural pare a deveni un fenomen general, în momentul când Statele Unite, devenite prima putere mondială, vor nu numai să impună partenerilor lor constrângerile unor alianțe strategico-economice, ci și ansamblul moravurilor lor, al valorilor lor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-se apoi în lagăre de concentrare. În acest timp, concurentul lor, America, protejată de atacuri prin imensitatea oceanelor, profita de război pentru a-și pune în funcție cele mai productive mașini realizate vreodată. Astfel, nu se mai poate obiecta împotriva americanizării lumii, doar atît că expresia mi se pare falsă. America este de fapt dovada europenizării lumii, începută în ziua când un negustor, curios și erudit, a reușit să-l convingă pe regele Spaniei că acolo, undeva în Vest, zace, la
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vreodată, unii dintre aceștia ajungând la un grad de recognoscibilitate mondială, Superman, Batman sau Spiderman fiind cunoscuți în toate colțurile lumii, chiar și de către cineva care nu a vizionat filme avându-i ca protagoniști.736 Aceștia au contribuit masiv la "americanizarea" culturii occidentale (și nu numai), în moravuri și habitudini lingvistice, reverberate atât în desenul și vocabularul benzilor desenate, cât și în filozofia generală sau în temele preferate.737 Industria benzii desenate și-a găsit în desen mediul cel mai potrivit
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la Washington și orientat către Casa Albă, el își însușește memoria Holocaustului și amintește cât de esențială este existența Israelului pentru a face imposibilă repetarea lui o aducere aminte gravată în piatră și destinată în primul rând conducătorilor Statelor Unite. Această americanizare a Holocaustului, cum spune Régine Robin, îl introduce în saga democrației 17. Recunoașterea memoriei criminale este o etapă indispensabilă în elaborarea identităților individuale și colective în societățile noastre din ce în ce mai secularizate. Fiind vorba de lumea evreiască, acest lucru este valabil chiar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Modernitatea, cuplu blestemat, se află în banca acuzaților pentru a răspunde de faptele lor în fața Tribunalului Spiritului. Nu intrăm în detaliile acestor diatribe cu majuscule, pe care le cunoaștem și le apreciem cu toții. Împotriva civilizației mecanice, a societății industriale, a americanizării, a culturii maselor, a uniformizării societății, a omului unidimensional, a societății de consum, a producției de serie, a Tehnostructurii totalitare, a "aristocraților Tehno-științei" etc. Cu tehnè ca cercetare a naturii, provocare și minimalizare a Ființei, contrariul poièsis-ului, Heidegger a redat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cursuri în limba engleză pentru a-i pregăti pe studenți pentru noul mediu internațional. A existat un zel misionar al acestui proiect, pe care mulți l-ar putea privi drept o metodă americană de influență exercitată asupra noii Europe prin americanizarea sistemelor universitare de educație. Dar este drept că cei care aplicau pentru pozițiile oferite de CEP formau un grup heterogen lipsit de ambiții imperialiste. În 1993, m-am numărat printre primii europeni susținuți de program. Am ales România din mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
combinație de metode, de a fi atent la contextele particulare și la întrebările specifice ridicate de acestea, metodele cantitative programele tip SPSS și simpla disponibilitate a seturilor de date dau tonul cercetării. Ca atare, ceea ce riscăm să pierdem prin această "americanizare" a științelor politice este mai mult decât cunoașterea adâncă. De fapt, negăm întrebările relevante (inclusiv pentru politicile publice), angajarea și inovația, când aruncăm la coșul de gunoi al istoriei problemele legate de moștenirile istorice, limbi, culturi și identități. Voi da
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, inițial, tipul de omogenizare culturală se producea la scară cel mult regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește "americanizarea lumii", în diferite grade prin: industria TIME, industria turismului, prin călătorii, e/imigrarea, moda, educația. Toate acestea, dar mai ales marile companii transnaționale și instituțiile internaționale au comprimat spațiul și timpul apropiind și/sau îndepărtând oamenii între ei și pe
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește americanizarea lumii în diferite grade, de la Big Macs la iMacs și Mickey Mouse. Mijloacele prin care a acționat și s-a realizat procesul de globalizare culturală sunt multiple și foarte diversificate, unele din ele vizibil transparente altele insidioase, dar oricum imposibil
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
limba franca" a globalizării engleza este necesară pentru facilitarea contactelor umane cu oricine de oriunde (chiar dacă a fost promovată din rațiuni preponderent economice), pentru noi, românii, păstrarea limbii române are încă semnificația "vechilor cazanii". Dar este dificilă rezistența în fața presiunii americanizării, europenizării, mondializării și altor modele, mai mult sau mai puțin divergente, propuse de postmodernitate. Forme fără sau cu fond, aceste modele par a fi atins nucleul identitar al națiunilor. Contrareacțiile sunt anemice sau susceptibil naționaliste. Și uneori chiar paradoxale, de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Sinagogii"). El evidențiază rolul capital al Americii ("sionismul, în loc să opună două naționalități antinomice, leagă Palestina de Statele Unite într-un raport de filiație reciprocă și reversibilă"), pivotul, spune el, care va face într-o zi din sionismul american un mijloc pntru americanizarea imigranților evrei din Europa răsăriteană. Aceleași premoniții și în Jurnalul de călătorie din 1923 al lui Leopold Weiss, tânăr (pe atunci) evreu austriac care cutreiera Orientul Mijlociu (și care va sfârși prin a se converti la islam, până la a deveni ambasadaor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe (142-143); există ideologii hegemonice în SUA? (143-144); "americanizarea", în SUA și în Europa (145-146); competiția Europei cu SUA (146); fuga creierelor (146-147); interesul și inițiativa, în SUA și în Europa (147-148). Globalizarea / 149 Globalizarea (149-150); ce loc va avea Europa de Est în procesul globalizării? (150-151); euroscepticism (152); România: schimbarea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
că cineva care-și dedică viața aproape unei poziții antiamericane vine și recunoaște că 60% din timpul său, din activitatea s-a mentală se preocupă de modul în care există America. Aș mai sublinia (cât pot mai tare) un lucru. "Americanizarea" mult hulită e mai frecventă și mai stridentă în alte părți ale lumii. Într-un fel, America e mai puțin "americanizată" decât Europa! (În orice caz, ample părți ale ei). "Americanizată" în sensul negativ al lui Heidegger, de pildă. Acesta
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
întrebările încep să se prefigureze, dar nu însoțite numaidecât de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sunt americani, și încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care îi privește, înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei înșiși. Ei sunt și se consideră, mai întâi, americani. Ipostaza de români
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu cât, pentru el, acei americani continuau să rămână români. Auzind că se simțeau bine „acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate în care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar însușite ca un act de voință individuală. în momentul în care a înțeles că românii americani erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate în care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar însușite ca un act de voință individuală. în momentul în care a înțeles că românii americani erau cetățeni ai Statelor Unite, el conceda, recunoscând că „am spus tuturor românilor, de la început și până la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă întru câtva cu altoirea sau răsadul. Spunem întru câtva, deoarece americanizarea presupune mai întâi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct în sumarul Istoriei Americii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă întru câtva cu altoirea sau răsadul. Spunem întru câtva, deoarece americanizarea presupune mai întâi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct în sumarul Istoriei Americii, pare, la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai toți de la țară - era îngrijorarea generală - și se îngrămădesc în orașele mari. Astfel se adună în America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans” nu a fost, după o anumită dată, simplă și lăsată la voia întâmplării. „New and strange and frightening - to many Americans - was the flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întocmai o experiență inițiatică, proprie însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit în America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e sinonimă cu americanizarea, dar este o servitute acceptată și indispensabilă, nu este ușoară, iar reușita ei a depins întotdeauna de o multitudine de circumstanțe: vârstă, educație, cunoașterea limbii engleze, profesie, mediul de unde venea (sat sau oraș), situația familială, structura psihică, motivația emigrării etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
seamănă cu o „renunțare”, cu o „ecloziune” sau cu o „expulzare”, întrucât ființa rămâne, din punct de vedere fizic măcar, aceeași. Pentru imigrantul ce plonja pe coasta sudică a Manhattanului, cu gândul de a nu se mai întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atât igienei exterioare, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atât igienei exterioare, cât mai ales unei restructurări interioare. începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
necesară nu atât igienei exterioare, cât mai ales unei restructurări interioare. începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată în unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată în unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi că poți exista în America în stare de «ghetto», observa cineva trecut prin această experiență, ar fi cu neputință și fără folos”. Imigrantul român ajuns la gurile fluviului Hudson s-a trezit confruntat cu un „ritual” complicat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]