190 matches
-
din cauză că dolarul este monedă de referință și fiindcă subvenționează deficite enorme. Nimeni nu își poate organiza economia în acest fel. SUA propun de fapt un model al economiei de piață pe care nu îl practică. Globalizarea este de fapt o americanizare. 3. Dorința de democrație este universal împărtășită. Pilonii ideologici pe care se bazează sunt: piața liberă, democrația, limitarea intervenției statului. Această triadă, spune el, este un by product al istoriei Americii și nord-vestului european. Dar pentru foarte mulți oameni, problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
complet, noi, românii, am rèmas un popor pe jumètate romanizat, un popor neterminat, un popor încremenit într-un fapt istoric neîmplinit, întreaga noastrè istorie stè sub semnul unor acțiuni de izare neîncheiate, romanizare, creștinizare, balcanizare, occidentalizare, bolșevizare, urbanizare, ceaușizare, europenizare, americanizare, internetizare și, de ce nu, șerbanizare, Eu insumi încerc sè șerbanizez Dacia cu articolele mele de presè și cu cèrțile de analizè politicè pe care urmeazè sè le scriu, Dar ne-am pierdut puterea de a ne iza pânè la capèt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
spună soțiilor „mulțumesc pentru masă”, paradisul unde toată familia face baie în același butoi, cu aceeași apă, iar nora vine cea din urmă la rând. La fel, țara în care scriitorii se sinucid pe la șaizeci de ani, scârbiți, probabil, de americanizarea isterică a arhipelagului. Intrăm în Balotești - am avut noroc. Îl văd pe blondul de la volan strecurându-i Sabinei cartea lui de vizită. Asta o să-l coste transportul nostru până aici. Omul, corect, ne duce chiar până în Berceni. Coborâm și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vânt după tot ce e american sau vine din America. În aceeași măsură în care nu vreau să particip la o cruciadă a americanofobilor, nu m-aș putea alătura nici celor care admiră fără rezerve America și consideră că primejdia "americanizării" Europei e o problemă falsă. Spunând asta, nu mă gândesc la faptul că America a luat, se pare, locul Romei antice, că "pax americana" tinde să fie o versiune modernă a vechii "pax romana", că... dar să nu reiau ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
corect pragmatismul american, nu știu nici cât de exactă e impresia mea că în America sunt computerizate biblioteci fabuloase cu tot mai puțini cititori, înțeleg, însă, acum ― cel puțin, așa presupun ― de ce le displace atât de mult americanilor îndoiala. Problema "americanizării" poate fi pusă și altminteri. Nu cumva "moda americană", "visul american" țin de un rău al lumii moderne? Nu cumva răul nu e de ordin geografic, ci, făcând parte din evoluția omenirii, și-a găsit în America terenul cel mai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
16 ani putea să bea o sticlă Întreagă ca pe apă, fără să se amețească măcar) și cu care fuma țigară de la țigară - delicioasele țigări comuniste Carpați fără filtru (al căror miros i-ar face atât de rău astăzi, Întrucât americanizarea ei Însemnase, printre altele, abandonarea fumatului și a altor proaste obiceiuri Încântătoare, precum visatul cu ochii deschiși și urcatul pe scena teatrului de două ori pe săptămână). Nisipul, valurile, alcoolul, tutunul și pericolul de-a fi arestați În orice secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
o gigantică uzină de ficțiune și de mituri moderne. De fapt, america reală nu mă interesa deloc, aș spune chiar că o consideram un fel de pierdere de timp. aveam însă o vagă intuiție, și anume aceea că america, prin americanizarea întregii lumi și prin infantilizarea întregii planete, împingea toată umanitatea într-un fel de ficțiune, într-un film planetar... Victor nu înceta să-mi furnizeze noi și noi informații utile despre Queens și despre Long Island, despre manhattan și despre
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
între cele două modele. America exercită, în continuare, o atracție atât de puternică, încât și țările care îmbrățișează modelul renan și se bucură de reușitele lui cedează farmecelor Americii și cad victime iluziilor modelului său. Fenomenul este caracterizat uneori ca americanizare a societăților occidentale<footnote Aurel Negucioiu, op. cit., p. 51. footnote>. Considerăm că toate acestea prezintă un interes deosebit pentru tema abordată, întrucât, pe de o parte, reprezintă genuri, forme sau pattern-uri diferite de tranziție, iar pe de altă parte
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cultura întregii lumi este ignorată seamănă cu un fel de neocolonialism."24 Un autor german comenta în paginile revistei Der Spiegel că e timpul să se riposteze, "înainte ca întreaga lume să poarte marca "Made in USA"."25 Confundarea globalizării cu americanizarea reprezintă, însă, o simplificare a fenomenului. Există și alte culturi care contribuie semnificativ la crearea unor conexiuni la nivel global. Engleza, lingua franca a comerțului modern, a fost inițial răspândită de Marea Britanie și nu de Statele Unite.26 După cum se va
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
lecții de la Franța în privința redecorării unora dintre restaurantele sale din America.28 Profilul globalizării nu are trăsături exclusiv americane, chiar dacă efectele sale actuale reflectă ceea ce se petrece în cea mai mare economie a lumii. Așezarea semnului egal între globalizare și americanizare înseamnă a simplifica prea mult o realitate complexă. Cu toate acestea, unele caracteristici ale Statelor Unite fac ca această țară să apară ca un centru al globalizării. America a fost întotdeauna un pământ al emigranților, iar cultura și societatea sa multietnică
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Asia se crede că pizza este de origine americană.29 Însă efectele globalizării depind în aceeași măsură de receptor și de emițător. În urmă cu jumătate de secol Hannah Arendt scria că "în realitate, procesul pe care europenii îl numesc "americanizare" și de care se tem este, de fapt, apariția lumii moderne cu toate dilemele și implicațiile sale." Ea și-a exprimat atunci convingerea că procesul de modernizare aparent american va fi accelerat și nu oprit de integrarea europeană.30 În
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
va fi accelerat și nu oprit de integrarea europeană.30 În Nigeria, unde în 1997 programele americane reprezentau mai bine de jumătate din producțiile televizate, "prezența masivă, directă și indirectă, în aproape toate aspectele esențiale ale vieții nigeriene, asigură o americanizare continuă nu doar a televiziunii, ci și a altor fațete ale culturii nigeriene."31 În Japonia, însă, lucrurile au stat cu totul altfel. Aparent, japonezii sunt consumatori culturali neobosiți și neselectivi. Dar elementele străine ale culturii importate și mai ales
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
parte, unele standarde și practici americane pornind de la sistemul de măsurare în livre (pounds) și picioare (feet), preferat sistemului metric, până la pedeapsa capitală s-au confruntat cu lipsă de înțelegere și chiar cu ostilitate fățișă. Globalizarea înseamnă mai mult decât americanizare, dar pentru cei implicați în mișcarea împotriva globalizării, care vor să se împotrivească fenomenului sau să-i dea o altă formă, antiamericanismul reprezintă adesea o armă utilă, și atunci combinarea sa cu globalizarea devine, în anumite privințe, inevitabilă. Figura 2
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
aleasă în parcurgerea cîtorva continente semiotice precum narațiunea, publicitatea, mass-media, arhitectura va fi pragmatică în dublu sens: etimologic (pragma gr. = acțiune) de corelare a semnificației cu acțiunea agenților și intercultural (de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși pentru unii autori (mai ales de manuale și lucrări
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe (142-143); există ideologii hegemonice în SUA? (143-144); "americanizarea", în SUA și în Europa (145-146); competiția Europei cu SUA (146); fuga creierelor (146-147); interesul și inițiativa, în SUA și în Europa (147-148). Globalizarea / 149 Globalizarea (149-150); ce loc va avea Europa de Est în procesul globalizării? (150-151); euroscepticism (152); România: schimbarea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
că cineva care-și dedică viața aproape unei poziții antiamericane vine și recunoaște că 60% din timpul său, din activitatea s-a mentală se preocupă de modul în care există America. Aș mai sublinia (cât pot mai tare) un lucru. "Americanizarea" mult hulită e mai frecventă și mai stridentă în alte părți ale lumii. Într-un fel, America e mai puțin "americanizată" decât Europa! (În orice caz, ample părți ale ei). "Americanizată" în sensul negativ al lui Heidegger, de pildă. Acesta
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la Washington și orientat către Casa Albă, el își însușește memoria Holocaustului și amintește cât de esențială este existența Israelului pentru a face imposibilă repetarea lui o aducere aminte gravată în piatră și destinată în primul rând conducătorilor Statelor Unite. Această americanizare a Holocaustului, cum spune Régine Robin, îl introduce în saga democrației 17. Recunoașterea memoriei criminale este o etapă indispensabilă în elaborarea identităților individuale și colective în societățile noastre din ce în ce mai secularizate. Fiind vorba de lumea evreiască, acest lucru este valabil chiar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
preluate sub ocupație turco fanariotă ori sub influența popoarelor slave din vecinătate. Ponderea însemnată și varietatea domeniilor în care s-a impus fac ca adstratul francez să fie aproape imposibil de dezlocuit, în pofida, tendinței actuale de anglicizare sau, mai precis, americanizare. e. Limitele influenței Limba noastră a cunoscut influențe, în plan lingvistic, din partea imperiilor care și-au exercitat puterea asupra spațiului românesc. Să nu credem că noi suntem un caz particular, căci această înrâurire a fost cunoscută de multe alte nații
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
15. Formulați un punct de vedere în legătură cu afirmația curentă conform căreia studiile culturale sunt o antidisciplină, căci metoda lor de cercetare nu se încadrează în tiparele disciplinelor instituționalizate. 16. Comentați textul următor, apărut în revista Dilema veche, nr. 433/2001: Americanizarea Europei: o falsă problemă Antiamericanismul cultural pare a deveni un fenomen general, în momentul când Statele Unite, devenite prima putere mondială, vor nu numai să impună partenerilor lor constrângerile unor alianțe strategico-economice, ci și ansamblul moravurilor lor, al valorilor lor sociale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-se apoi în lagăre de concentrare. În acest timp, concurentul lor, America, protejată de atacuri prin imensitatea oceanelor, profita de război pentru a-și pune în funcție cele mai productive mașini realizate vreodată. Astfel, nu se mai poate obiecta împotriva americanizării lumii, doar atît că expresia mi se pare falsă. America este de fapt dovada europenizării lumii, începută în ziua când un negustor, curios și erudit, a reușit să-l convingă pe regele Spaniei că acolo, undeva în Vest, zace, la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial în Statele Unite nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru a parafraza titlul ultimului său interviu), fără o relevanță de fond pentru gândirea umanistă și istorică. Ce are ontologia cu gândirea istorico-politică? Însă acest contra-model, așa cum a fost el (prost) fundamentat de "elita" noastră, alături de prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de soap box) și în abject (manelizarea vieții publice și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dinaintea Primului Război Mondi-al, cu mai multe puteri rivale ce amenință cu o criză structurală, deci trebuie stabilizată de americani. În final, strategul american recomandă țării sale să evite riscul de a fi confundată cu o versiune nefastă a globalizării (americanizarea) și configurarea unui credo antiamerican în lume, fiind convins că de felul cum America gîndește și urmează procesul actual de globalizare depinde securitatea sa pe termen lung. Neatentă, America ar putea deveni pentru întreaga lume ceea ce a devenit Israelul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un simplu "contract" între producători și consumatori, ca răspuns la cererile unei societăți postmoderne, capitaliste? Și, în cele din urmă, ținând cont de faptul că majoritatea tiparelor culturale recente au fost importate din America, asistăm oare la un fenomen de americanizare a culturii în general și a culturii populare în special? Ori asistăm la așa-numitul fenomen de "glocalizare"2, și anume la adaptarea ori integrarea tiparului general de cultură populară la cultura locală? În acest capitol, precum și în următoarele, vom
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prezent la apariția unui nou sistem mondial, în centrul căruia se află America de Nord (dominată de Statele Unite), în timp ce Europa, America Latină, Africa de Nord și o parte din Asia își conturează poziția, economică și politică, spre periferie. Ne confruntăm, așadar, cu un proces de americanizare? Acesta să fie oare motivul pentru care privim spre America ca spre centru și îi acceptăm cultura cu mai puțină rezistență decât ar fi de așteptat? Rob Kroes, americanist din Olanda, afirmă în studiul său din 1996 că în secolul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]