106 matches
-
și de tăria ionică a mediului de dispersie, provocând modificări în structura stratului dublu electric și fiind determinată de dirijarea fenomenelor interfaciale ce au loc în natură, biologie (la nivelul membranelor celulare), industrie (cauciuc, lacuri, etc). Astfel, electroliții și polielectroliții amfoteri (aminoacizi și proteine) se încarcă pozitiv sau negativ în funcție de activitatea ionilor de hidrogen din mediul de dispersie. Punctul sau zona de pH în care particulele nu se mai deplasează în câmp electric (mobilitatea electroforetică este nulă) se numește punct izoelectric
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aceasta rezultă și importanța practică a determinării densității de sarcină, implicit a punctului izoelectric (p.i.) sau a punctului de sarcină zero (p.s.z.) al particulelor unui sistem dispers eterogen. Punctul izoelectric se utilizează frecvent pentru caracterizarea electroliților și polielectroliților amfoteri. Pentru aminoacizi, punctul izoelectric (p.i.) și punctul de sarcină zero (p.s.z.) sunt identice deoarece ele nu sunt influențate de prezența ionilor străini în soluție. La polielectroliții amfoteri, cele două puncte nu mai coincid întotdeauna: punctul izoelectric definește numai
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
eterogen. Punctul izoelectric se utilizează frecvent pentru caracterizarea electroliților și polielectroliților amfoteri. Pentru aminoacizi, punctul izoelectric (p.i.) și punctul de sarcină zero (p.s.z.) sunt identice deoarece ele nu sunt influențate de prezența ionilor străini în soluție. La polielectroliții amfoteri, cele două puncte nu mai coincid întotdeauna: punctul izoelectric definește numai faptul că sarcina particulei (dată de nucleu și stratul Stern - care rămâne aderent la suprafața particulei coloidale în mișcare) este nulă într-un mediu cu un anumit pH și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lor speciale, joacă un rol important în procesele biofiziologice de autorefacere, autodegradare și automișcare a materiei vii. În afară de alcătuirea țesuturilor, proteinele stau la baza formării factorilor biochimici: enzime, hormoni, anticorpi, virusuri, etc. Proteinele reprezintă clasa cea mai importantă de polielectroliți amfoteri. Caracterul amfoter al proteinelor se datorează prezenței simultane în moleculele lor a grupelor acide -COOH și bazice -NH2, proteinele fiind din punct de vedere funcțional poliamide naturale ale aminoacizilor. În alcătuirea proteinelor intră totdeauna aminoacizii cu caracter neutru (glicocol, alanină
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
joacă un rol important în procesele biofiziologice de autorefacere, autodegradare și automișcare a materiei vii. În afară de alcătuirea țesuturilor, proteinele stau la baza formării factorilor biochimici: enzime, hormoni, anticorpi, virusuri, etc. Proteinele reprezintă clasa cea mai importantă de polielectroliți amfoteri. Caracterul amfoter al proteinelor se datorează prezenței simultane în moleculele lor a grupelor acide -COOH și bazice -NH2, proteinele fiind din punct de vedere funcțional poliamide naturale ale aminoacizilor. În alcătuirea proteinelor intră totdeauna aminoacizii cu caracter neutru (glicocol, alanină, valină, leucină
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
proteinelor intră totdeauna aminoacizii cu caracter neutru (glicocol, alanină, valină, leucină, tirozină) și aminoacizii cu caracter bazic (histidină, lizină) sau aminoacizii cu caracter acid (acid glutamic, acid asparagic). De aceea, proteinele posedă totdeauna grupe ionogene electropozitive și electronegative, formând macroioni amfoteri. Prezența grupelor polare (de exemplu gruparea hidroxil -OH, gruparea carboxil -COOH, sau gruparea amino - NH2) în macroionii amfoteri ai proteinelor, este principala cauză a solubilității și hidrofiliei acestor compuși. De aceea, solubilitatea proteinelor depinde de unul din factorii de care
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lizină) sau aminoacizii cu caracter acid (acid glutamic, acid asparagic). De aceea, proteinele posedă totdeauna grupe ionogene electropozitive și electronegative, formând macroioni amfoteri. Prezența grupelor polare (de exemplu gruparea hidroxil -OH, gruparea carboxil -COOH, sau gruparea amino - NH2) în macroionii amfoteri ai proteinelor, este principala cauză a solubilității și hidrofiliei acestor compuși. De aceea, solubilitatea proteinelor depinde de unul din factorii de care depinde și disociația electrolitică și anume de pH. La tratarea macroionilor cu un acid sau o bază, punctul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tensioinactivi (compuși ce nu modifică tensiunea superficială a apei sau o modifică într-o măsură mică, în sensul creșterii). La rândul lor compușii amfifilici tensioactivi (agenți tensioactivi) se clasifică în: * Agenți ionici: agenți tensioactivi anionici agenți tensioactivi cationici agenți tensioactivi amfoteri * Agenți tensioactivi neionici În categoria compușilor tensioinactivi sunt incluși: * coloranții * alcaloizii * taninurile Micelele de asociație se aseamănă prin structură și proprietăți cu particulele coloidale, de unde derivă și denumirea sistemului dispers și anume acela de coloizi micelari de asociație. Între soluția
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
spre deosebire de metalele alcaline, formează un număr mare de săruri greu solubile, precum fluorurile, carbonații, oxalații, sulfații, fosfații, cromații etc. Sărurile solubile, în stare solidă, se prezintă sub formă de cristalohidrați. Oxizii prezintă caracter bazic, cu excepția celui de beriliu (care este amfoter). Hidroxizii, carbonații și azotații se descompun termic, formând oxizi. Carbonații neutri, insolubili în apă, se solubilizează prin captarea dioxidului de carbon în prezența apei, formând carbonați acizi. Probleme rezolvate 1 O bucată de calciu s-a ars în aer, iar
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
compușilor. Dacă aluminiul, galiul și indiul au compuși cu un înalt grad de covalență (specific nemetalelor), taliul, în schimb, formează doar compuși ionici (precum metalele tipice). Același lucru se observă urmărind caracterul hidroxizilor formați de aceste metale; acesta evoluează de la amfoter (pentru aluminiu și galiu) până la puternic bazic (pentru taliu). Probleme rezolvate 1 Se prepară galiul din 1 t galit cu puritatea de 79,2%, randamentul global al proceselor fiind de 70%. Se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor procesului
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cărui masă atomică este AM. Oxidul acestui metal se poate scrie M2O3, masa molară a acestuia calculându-se conform relației: Ținând cont de datele problemei, este valabilă relația: = 27 Deci metalul trivalent M este aluminiul. Oxidul acestuia, Al2O3, are caracter amfoter, lucru demonstrat de dizolvarea sa atât în acizi, cât și în baze: Al2O3 + 6 HCl = 2 AlCl3 + 3 H2O Al2O3 + 2 NaOH + 3 H2O = 2 Na[Al(OH)4] 3 Pulberea de aluminiu este parțial oxidată ca urmare a reactivității
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sunt ușor hidrolizabile, cu formare de oxoioni. Combinațiile cromului la starea de oxidare +6 sunt puternic oxidante și au caracter acid. Starea de oxidare +3 este tipică cromului. Compușii cromului la această stare de oxidare sunt stabili și au caracter amfoter. Aceste combinații se aseamănă în multe privințe cu combinațiile similare ale ferului și aluminiului. În această stare de oxidare, cromul formează un număr mare de combinații complexe. Starea de oxidare +2 nu este caracteristică acestor metale. Compușii cromului la starea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
care starea de oxidare a manganului este +7) are caracter oxidant puternic. Spre deosebire de permanganați, pertehnețiații și perrenații sunt mai stabili și mai puțin oxidanți. Caracterul compușilor variază de la caracter bazic (la starea de oxidare +2 pentru mangan), trecând prin caracterul amfoter (la starea de oxidare +4 pentru mangan), până la caracter acid (în starea de oxidare +6 și +7 pentru mangan). În stările de oxidare superioare, compușii acestor metale se aseamănă cu compușii nemetalelor la aceleași stări de oxidare. Probleme rezolvate 1
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
întâlnită la cobalt și la nichel, compușii respectivi având caracter bazic. Astfel, ionul cobaltos este mult mai stabil în aer decât ionul feros, dar combinațiile complexe ale cobaltului divalent se oxidează ușor la ioni complecși trivalenți. Acești compuși au caracter amfoter și sunt oxidanți. Spre deosebire de cobalt, ionul de nichel divalent este stabil, pentru oxidarea sa fiind necesari oxidanți foarte puternici. Probleme rezolvate 1 Se supun reducerii cu cărbune 2 t magnetit care conține 18,8% steril. Știind că în procesul tehnologic
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
lor metalele mai puțin active. Formează combinații la starea de oxidare +2; acestea sunt foarte stabile și albe, întrucât ionii divalenți au orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni. Hidroxizii sunt baze slabe, hidroxidul de zinc având chiar caracter amfoter. Acești compuși se pot solubiliza în amoniac, formând combinații complexe. Combinațiile formate au un preponderent caracter covalent, în special cele mercurice. Mercurul este singurul element al grupei care poate forma săruri mercuroase (la starea de oxidare +1), ca urmare a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cu clorură de acriloil sau clorură de alil, au fost utilizați pentru reținerea fizică prin adsorbție a glucoamilazei [69ț urmată de fixarea covalentă prin tratare cu derivați de carbodiimidă. Astfel de preparate au o activitate enzimatică bună. Schimbătorii de ioni amfoteri de tip Duolite A-7 sunt utilizați în procesul de imobilizare a glucoamilazei [70ț. Acest proces constă în reținerea ionică a enzimei în prima fază urmată de fixarea covalentă în urma reacției cu glutaraldehida. Randamentul de imobilizare activă a enzimei este
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
cosmetice și produse de parfumerie 2451 Săpunuri, detergenți și produse de întreținere 2451.1 Glicerina 2451.10 Glicerina brută sau purificata, inclusiv cea sintetizată 1520, 2905.45 2451.2 Agenți tensioactivi 2451.20 Agenți de suprafață, anionici, cationici, neionici sau amfoteri 3402.1 2451.3 Săpunuri și produse de întreținere 2451.31 Săpunuri de toaletă și de parfumerie, 3401 de menaj, săpunuri industriale și articole impregnate cu săpun 2451.32 Produse pentru curățire (pentru spălatul 3402(.2, .9) lenjeriei, veselei, podelei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
coordinativă) are loc prin creșterea stării de oxidare a cationului, chiar dacă aceasta determină o ușoară amplificare a momentului total al ligandului. Ca urmare, cationii cei mai dispuși pentru a forma hidroxocomplecși sunt cei cu stări de oxidare medii, corespunzătoare stării amfotere a hidroxizilor formați. La stări de oxidare înalte (când compușii oxigenați ai cationilor au caracter acid), polarizarea oxigenului este atât de puternică, încât protonul este cedat în momentul formării compusului; de aceea, aceste specii cationice nu formează hidroxizi, ci doar
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
este cedat în momentul formării compusului; de aceea, aceste specii cationice nu formează hidroxizi, ci doar oxizi. Compușii coordinativi conținând ioni hidroxil în sfera de coordinare se pot obține prin diverse metode. Cea mai folosită metodă constă în dizolvarea hidroxidului amfoter în exces de hidroxid alcalin sau de hidroxid de amoniu. Ca urmare a echilibrelor chimice care se stabilesc în soluțiile de hidroxid de amoniu: H2O + NH3↑ ⇄ NH4OH ⇄ NH4+ + HO se recomandă ca, la dizolvarea hidroxizilor amfoteri în exces de hidroxid
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
constă în dizolvarea hidroxidului amfoter în exces de hidroxid alcalin sau de hidroxid de amoniu. Ca urmare a echilibrelor chimice care se stabilesc în soluțiile de hidroxid de amoniu: H2O + NH3↑ ⇄ NH4OH ⇄ NH4+ + HO se recomandă ca, la dizolvarea hidroxizilor amfoteri în exces de hidroxid de amoniu, să se folosească soluții diluate. În caz contrar, electrolitul este parțial disociat în ioni, iar amoniacul gazos, care se formează în sistem, se degajă continuu, determinând deplasarea echilibrului chimic spre formarea sa (din hidroxid
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
diluate, concentrația mare de apă determină deplasarea echilibrului chimic spre formarea de hidroxid de amoniu (din amoniac) și, implicit, spre generarea de ioni hidroxil (creșterea diluției intensifică disocierea electrolitică). Hidroxocomplecșii se pot obține și prin dizolvarea metalelor generatoare de hidroxizi amfoteri în soluții concentrate de hidroxizi alcalini. Reacția are loc mai ușor în prezența unui agent oxidant, precum azotații alcalinii; în acest caz, reacția este utilizată la identificarea acestui anion. În chimia analitică prezintă importanță și unele metode de obținere a
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
că valoarea 7 a pH-ului indică faptul că în soluție concentrația ionilor de hidrogen este egală cu cea ionilor de hidroxil, deci soluția este neutră;se spune că pH =7 caracterizează mediul neutru. Apa pură este deci neutră și amfoteră. Valorile sub 7 ale pH-ului indică dominanța concentrației H+ în raport cu concentrația OH, deci pH-ul *(0 6,99) este caracteristic mediului acid. Valorile peste 7 ale pH-ului indică dominanța concentrației -OH, în raport cu concentrația H+, deci pH-ul *(7
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
acidului fosfatidic cu aminoalcoolul numit colină. Structura unei lecitine + în care: R1 = rest de acid gras saturat (palmitic sau stearic) R2 = rest de acid nesaturat (olelic, linolenic, arahidonic). Având două sarcini electrice diferite, lecitinele au o structură amfionică, (au caracter amfoter), comportându-se atât ca acizi cât și ca baze. Datorită existenței acestor sarcini electrice, lecitinele fac parte din lipidele polare, cu rol important în construcția biomembranelor. Sunt substanțe amfifile solubile în apă și lipide. Lecitinele pot fi hidrolizate în organismul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
că au colamina în locul colinei. Din această cauză și proprietățile fizicochimice sunt asemănătoare. Deasemenea, îndeplinesc și un rol plastic, intrând alături de lecitine în structura membranelor. Structura chimică generală a colaminfosfatidelor este următoarea: Colaminfosfatidele au structură amfionică și prezintă caracter chimic amfoter. Hidroliza enzimatică a acestora, cu scindarea acidului gras nesaturat, duce la formarea lizocolaminfosfatidei. d) Serinfosfatide (serincefaline) Aceste lipide complexe azotate se găsesc în țesutul cerebral unde formează 50% din totalitatea glicerofosfolipidelor; au fost identificate și în alte organe; ficat, mușchi
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
faza lipidică nepolară, cu formarea unor pelicule moleculare. Pe baza acestor proprietăți, fosfolipidele participă la structura biomembranelor (fig. 29) sub forma unor straturi simple sau duble, înconjurate de două straturi de proteine, de care se leagă chimic datorită caracterului lor amfoter. În digestia lipidelor, glicerofosfolipidele intervin în procesul de emulsionare și de transport al acestora, prin formarea unor micele coloidale în mediu apos. Fosfolipidele au și un rol metabolic, multe dintre ele fiind și activatori enzimatici, în special ai enzimelor din
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]