139 matches
-
mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
abordului supracerebelos infratentorial pentru tumorile de regiune pineală, limita superioară a craniectomiei va trebui să treacă de sinusul transvers și confluența sinusurilor. Arcul posterior al atlasului trebuie deperiostat dar rezecția lui se impune numai dacă există semne imagistice de angajare amigdaliană. Incizia durei mater se realizează în formă de V pornind de la nivelul unghiului supero-lateral și coborând oblic în jos și medial până la nivelul foramenului magnum, sinusul occipital medial trebuind să fie ligaturat. Câteva incizii radiare spre unghiurile craniectomiei vor permite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
capilarele sanguine se colabează și dispar, astfel formându-se măduva galbenă. Măduva hematopoietică persistă până la sfârșitul vieții, în cavitățile oaselor scurte și plate. Limfopoieza este asigurată de ganglionii limfatici, nodulii limfatici din submucoase și corionul subseros, plăcile lui Peyer, inelul amigdalian și splină. Țesutul reticulo-endotelial se găsește în toate organele hematopoietice ( măduva osoasă, organe limfatice ) ca și în ficat, suprarenală și hipofiză, și, în mai mică măsură, în tot țesutul interstițial al organismului. 1.3 Structura organelor hematopoietice Măduva roșie a
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ablația regiunii hipotalamice face să înceteze reacțiile de furie. Bard și Cannon ajung la concluzia că "hipotalamusul este cel care are controlul asupra emoțiilor". Ulterior, Bard și Mountcastle 62 au demonstrat că simpla excitare a sistemului limbic și a nucleilor amigdalieni de ambele părți pot produce sham rage. La maimuța macacus rhesus, un animal recalcitrant și agresiv în mod normal, excizia bilaterală a nucleilor amigdalieni reduce reacțiile de frică și supărare. James Papez 63, anatomist, publică în anul 1937, în Archives
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Ulterior, Bard și Mountcastle 62 au demonstrat că simpla excitare a sistemului limbic și a nucleilor amigdalieni de ambele părți pot produce sham rage. La maimuța macacus rhesus, un animal recalcitrant și agresiv în mod normal, excizia bilaterală a nucleilor amigdalieni reduce reacțiile de frică și supărare. James Papez 63, anatomist, publică în anul 1937, în Archives of Neurology and Psychiatry, teza despre rolul rinencefalului sau al creierului olfactiv la animale, în emoții. Această zonă este numită de Paul Broca 7
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
2000, Raine 98 comunică cazurile unor persoane antisociale, cu manifestări de agresiune impulsivă și violență, prezentând o reducere de 11% a celulelor corticale din substanța cenușie a regiunilor prefrontale. Pe măsură ce zonele de control, inhibare, reglare, modelare și armonizare a reacțiilor amigdaliene își încetinesc activitatea, amigdalele impun violență, agresivitate și acțiuni antisociale. Dereglarea neurotransmițătorului serotonină (5-HT) predispune la acțiuni antisociale (M. Linnoila 100, E. Perreau-Linck). Klaus Scherer 101 susține că emoțiile sincronizează toate activitățile cerebrale, adaptându-le momentului. Aceste noi date trebuie
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
silă. Câteodată, îl mai vizita o trupă de hard-rock ieșită la pensie, răcnind noaptea pe scenă: „Hello, Budapest!“ Sigur că valoarea orașului sporea dacă între momente, clădiri și senzații exista o legătură solidă. Erau prețuite mai ales scenele din nucleul amigdalian, păstrând aroma și prospețimea adolescenței; cele filtrate prin lobul frontal se găseau din belșug și nu-i interesau pe cumpărători. Pachetele de amintiri cu „Micul Prinț“ (localul de peste drum, nu cartea lui Saint-Éxupery) sau descinderile duminicale la „Waterloo“, departe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întreții dezordinea, nu trebuie decât să umbli la sistemul amigdaliano-hipocampic. Acolo se așază amintirile, micile episoade autobiografice. Dereglezi și viața, și povestea ei. Trebuie să fi auzit de «narațiunile arestate»...“ „Da...“, am mințit dezinvolt. „Noi le declanșăm, prin scurtcircuitarea secțiunii amigdaliene. Semnalul cade, tăiat de la rădăcină. Informația nu trece mai departe, spre hipocamp; prin urmare, nu mai poate fi conștientizată. E ca și cum ai dormi de viu. Retezăm realitatea și o reținem o vreme, ruptă de proprietarul ei. La momentul potrivit, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu datele examenului laringoscopic (fig. 6.1, fig. 6.2), radiologice, stroboscopice, electromiografice și electroglotografice Diagnosticul diferențial presupune evitarea confuziei cu tulburări vocale prin afecțiuni ale cavităților de rezonanță supraglotice: stomatolalia (vocea faringiană), datorată unei tumori oro faringiene sau hipertrofiei amigdaliene; rinolaliile deschise, din insuficiențele velare, diviziunile velopalatine sau paraliziile vălului palatin; rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate de afecțiuni neurologice (dizartriile pseudo-bulbarilor, bulbarilor, cerebeloșilor și parkinsonienilor) și tulburările
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
eficace și, în general, este bine tolerat de pacienți. * Afectarea pulmonară nu reprezintă prima indicație a tratamentului, dar poate fi studiată în viitor prin studii multicentrice. * Pacienții sub tratament trebuie monitorizați atent pentru prevenirea infecțiilor și altor complicați. 9. FOCARUL AMIGDALIAN ÎN PRACTICA ALERGOLOGICĂ * Anginele streptococice-diagnostic * Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic * Amigdalita cronică-focar de infecție Importanța anginelor streptococice în practica medicală este în egală măsură clinică, epidemiologică și terapeutică. Deoarece aceste afecțiuni sunt abordate atât la nivelul medicinei primare cât
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
regulă cu spectru larg, deci și foarte costisitoare) în cazul adulților, pornind de la faptul real că antibioterapia este recomandată la aproximativ ¾ din adulții examinați de medicii de familie pentru o durere în gât. Izolarea SBHGA în cultura cazeum-ului din criptele amigdaliene exprimate sau aspirate constituie confirmarea diagnosticului clinic de angină streptococică. Efectuat corect, acest test(exsudatul faringian) are o sensibilitate de 90-95%. Există câțiva factori care îi influențează acuratețea. În primul rând, modalitatea de recoltare: se va realiza de pe suprafața ambelor
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
frig, topografia și structura anatomică (criptică) a amigdalelor palatine. Există trei forme clinice: 1. amigdalitele cronice hipertrofice, cu hipertrofie moale sau dură. Hipertrofia moale (simplă) este întâlnită mai ales la copilul mic și/sau preșcolar. Este datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni; la bucofaringoscopie se constată amigdale mărite de volum, palide, moi, depresibile la palpare. În această formă simptomatologia este dominată de tulburările mecanice de respirație, deglutiție și fonație. Hipertrofia dură este întâlnită mai ales la adult și se datorează proliferării țesutului
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
vascularizată, cu pilieri anteriori congestivi și pilieri posteriori tumefiați. Prin exprimarea amigdalelor, dopurile cazeoase sau lichidul lăptos din cripte pot fi mai bine puse în evidență. În anumite situații deshidratare, infiltrație cu săruri calcarecazeumul intracriptic se poate transforma în calcul amigdalian (amigdalolit). Ganglionii subangulomandibulari sunt palpabili și uneori sensibili. O problemă dificilă de diagnostic o reprezintă etichetarea amigdalei bolnave drept focar de infecție, responsabil de complicațiile la distanță. Teoria infecției de focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
drept focar de infecție, responsabil de complicațiile la distanță. Teoria infecției de focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a rămas de-a lungul timpului subiectul unor controverse datorită complexității sale. Interesul principal s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că focarul amigdalian reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții de focar din organism, iar principalele consecințe ale sale (cardio-vasculare, renale, reumatismale etc.) ocupă un loc important în morbiditatea generală. Pentru a fi patogen, focarul de infecție trebuie să exprime
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
infecție, responsabil de complicațiile la distanță. Teoria infecției de focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a rămas de-a lungul timpului subiectul unor controverse datorită complexității sale. Interesul principal s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că focarul amigdalian reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții de focar din organism, iar principalele consecințe ale sale (cardio-vasculare, renale, reumatismale etc.) ocupă un loc important în morbiditatea generală. Pentru a fi patogen, focarul de infecție trebuie să exprime unele caracteristici definite
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
generală, care scade sub influența a numeroși factori locali și generali (traumatisme locale, răceală, lipsă de odihnă, alimentație necorespunzătoare, regim de viață impropriu, epuizare fizică și psihică). * modul de inserție - eficiența inelului muscular realizat de pilieri (de “stoarcere” a conținutului amigdalian odată cu deglutiția) nu se mai păstrează în cazul amigdalelor hipertrofice (care scapă inelului) și nici în cazul celor scleroatrofice (care rămân în spatele inelului). * flora microbiană care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi examenul bacteriologic practicat pe amigdalele îndepărtate chirurgical (Mulfay, 1993). În concluzie se poate afirma că amigdala palatină este funcțional activă până la saturație infecțioasă când devine focar de infecție. Diagnosticul focarului de infecție amigdalian include următoarele date: * anamneza - prezența anginelor repetate în antecedentele personale patologice; * simptomatologia - inconstant tuse seacă matinală (tuse amigdaliană) hipersensibilitate la frig sau la schimbările de temperatură, senzație de deglutiție dureroasă, frecvente cataruri rino-faringiene; * criterii clinice - la bucofaringoscopieamigdale mici, scleroase, ascunse
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
concluzie se poate afirma că amigdala palatină este funcțional activă până la saturație infecțioasă când devine focar de infecție. Diagnosticul focarului de infecție amigdalian include următoarele date: * anamneza - prezența anginelor repetate în antecedentele personale patologice; * simptomatologia - inconstant tuse seacă matinală (tuse amigdaliană) hipersensibilitate la frig sau la schimbările de temperatură, senzație de deglutiție dureroasă, frecvente cataruri rino-faringiene; * criterii clinice - la bucofaringoscopieamigdale mici, scleroase, ascunse în loje (sunt cele mai suspecte), cu aderențe (astfel încât nu pot fi luxate din lojele amigdaliene), având cripte
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
matinală (tuse amigdaliană) hipersensibilitate la frig sau la schimbările de temperatură, senzație de deglutiție dureroasă, frecvente cataruri rino-faringiene; * criterii clinice - la bucofaringoscopieamigdale mici, scleroase, ascunse în loje (sunt cele mai suspecte), cu aderențe (astfel încât nu pot fi luxate din lojele amigdaliene), având cripte cu dopuri de cazeum fetid sau cu lichid purulent ori lăptos, stâlpii anteriori sunt congestionați, cu marginea liberă aderentă de amigdală; se adaugă adenopatia subangulo mandibulară sensibilă la palpare și semnele generale - senzație de oboseală, insomnii, palpitații, stări
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
și monocitoză, anemie, ASLO crescut (numai în infecțiile cu streptococ beta-hemolitic), proteina C reactivă crescută, complexe imune circulante crescute. Se adaugă o serie de teste de provocare (nu sunt specifice) cum ar fi testul Vigo Schmidt ce constă în masaj amigdalian (urmat de leucocitoză sau de ascensiune termică) sau pentru diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni testul Rumpell-Leed și mielograma (ce arată plasmocite crescute); * criterii bacteriologice, constând în izolarea unor germeni patogeni în cultura cazeumului din criptele amigdaliene. Importanța epidemiologică a focarului
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]