69,463 matches
-
amintește proverbul românesc: „l-a luat gura pe dinainte”. Ce bine ar fi ca tot omul să știe când să tacă, când să vorbească, să nu jignească, să nu tulbure atmosfera! Mă-ntorc tot la Lucian Blaga, iubitor al tăcerii, amintind un fragment din poemul „Tainele inițiatului”: „Omule, ți-aș spune mai mult,/ dar e-n zadar,- / și afară de-aceea stele răsar/ și-mi fac semn să tac/ și-mi fac semn să tac.” Politicienii pe care i-am avut
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
care am crescut, pe la vremea adolescenței, când, tatăl meu încetându-și activitatea la teatru, ne-am putut readuna în București. Era mulțumit să știe că îmi place să studiez și m-a îndemnat să mă aplec asupra limbilor străine. Îmi amintesc cum, vorbindu-mi despre limba rusă, pe atunci obligatorie ca materie de studiu, deci nu prea îndrăgită, el mi-a readus-o în sfera de interes, susținând că este și limba lui Tolstoi, și a lui Pușkin, nu numai a
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Într-un „Cuvânt înainte”, autorul pornesște tot de la un pretext istoric, referindu-se la atestarea documentară a localității Drăgășani, din anul 1535, cunoscută sub denumirea „Rusidava” Se face apoi a sumară trecere în revistă a evoluției istorice a târgului Drăgășani, amintindu-se evenimente mai însemnate, precum revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1921, cea din 1848, războiul de Independență, războaiele mondiale, și evoluția ulterioară, sub multiple aspecte, până în zilele noastre. Struturată pe mai multe capitole (ajungându-se la un număr de 315
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_geografica_a_municipiului_dragasani.html [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
mai sunt. (Se plimbă.) Da. Mirosul! Mirosul acela de după ploaie. Cântecul a încetat și aerul era atât de curat. Ploaia a curățit totul. Dar viața mea? Se oprește o clipă.) E încă plină de mirosuri. Teiul acesta în floare îmi amintește de evaluările periodice. O viață plină de cântec și miros mă frământă și nu găsesc drumul. Se așază pe bancă.) Dumnezeule! Miros de plăcintă cu măr! Ce frumos a fost în vara aceea când o femeie de la țară m-a
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
va fi invitată la el acasă, dar lipsa lui de curaj a dezamăgit-o. Chiar își făcuse o strategie, să se lase la început mai greu convinsă să-l urmeze, dar până la urmă ar fi cedat insistențelor, neuitând să-i amintească că dacă a fost și Georgeta la el și nu i s-a întâmplat nimic rău, cu ea de ce s-ar întâmpla? Numai că indecizia lui Sebastian i-a spulberat toate visurile de a regiza acest scenariu și de a
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
un mediu de oameni simpli și cu anumite precepte creștine. Instinctele sale vicioase erau mai puternice decât educația primită în copilărie. Plecând de la viitoarea sa locuință spre actualul loc de domiciliu, mai că o bufnea râsul în tramvai când își amintea cum îl chinuia pe săracul om în momentele intime, cum urcându-se peste el începea să-l muște de peste tot, iar el abia se abținea să nu țipe, ca să nu-l audă locatarii din camerele vecine sau să alarmeze paza
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
spectacol muzical susținut de elevi de la Colegiul Național „Carmen Silva” din Ploiești și din foști elevi ai acestui colegiu, acum studenți la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, coordonați de către profesor Robert Marcaș. Printre interpreții și piesele muzicale interpretate pot fi amintiți: Mădălin Pandelescu - J.S. Bach - Sarabanda din partita nr. 2, Radu Sara - Ridica-voi ochii, Mădălin Pandelescu și Cristina Manu - Jules Massenet - Meditație, Alexandru Băzăvan - O Isis und Osiris, Mircea Ene - Kak Molody, Cristina Manu - George Gershwin - The man i love
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
autoritate, puritate, glorie, noblețe și a afirmat că toți suntem împărați consacrați. 5 octombrie 2016 - Prof. univ. dr. Pavel Chirilă, medic și teolog, ctitorul mai multor așezăminte medicale și de cult religios, autorul mai multor cărți printre care pot fi amintite: „Meditație la medicina biblică”, „Introducere în medicina pastorală” etc., a ținut o conferință despre conceptul de medicină creștină al cărui promotor este. Expunerea medicului și teologului Pavel Chirilă s-a bazat deopotrivă pe studierea scrierilor religioase, a bibliografiei medicale, cât
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Sculptura „Cumințenia pământului” lucrată de Brâncuși la Paris în 1907 este considerată un exemplu de verticalitate racordată la Univers, un corespondent al gravitației, al desăvârșirii omului prin integrare în Univers, iar prin capul ei, un simbol al Pământului încărcat energetic, amintind de Atlas care purta Pământul pe umeri. Ramiro Sofronie a ținut trează curiozitatea ascultătorilor și prin părerile proprii despre „Coloana infinitului” ale cărei corpuri geometrice le aseamănă cu niște sicrie, statuia fiind un monument dedicat memoriei eroilor, și pe care
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
și întunecate. Mai încolo, spre dreapta, exista, i se păru, o viroagă adâncă, o râpă cu malurile lutoase, săpate demult, de pe vremea inundațiilor. Se gândi să încerce mai întâi să ajungă acolo, că la adăpostul malurilor, pe care și le amintea ca fiind înalte, ar fi fost mai în siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ULTIMA VACANȚĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vălul rațiunii mă-nfășoară iară. Unde-i romantismul, cu al său alai? Mi-amintesc, prin lacrimi, de ultima seară, Când, la braț cu luna, ne simțeam în rai. Stele risipite se jucau, vioaie, Cu lumina blândă, clipocind discret. Chipul tău șăgalnic mirosea a ploaie, De sub abanoșii îmbrăcați cochet. Licurici sălbatici se prindeau în horă
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
săvârșite, din căință, regret și hotărâre de îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul mai nou, folosit din păcate de foarte mulți, chiar și de unii dintre credincioșii noștri neavizați, anume „a deveni adept al anumitor secte religioase creștine” (Dicționarul citat, p. 712). Să ne amintim faptul că unii dintre credincioșii noștri
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul mai nou, folosit din păcate de foarte mulți, chiar și de unii dintre credincioșii noștri neavizați, anume „a deveni adept al anumitor secte religioase creștine” (Dicționarul citat, p. 712). Să ne amintim faptul că unii dintre credincioșii noștri atribuie cu ușurință și fără să-și dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Într-adevăr, toate cântările și rugăciunile ei se referă la fiul cel mic, la noi, cei care ne identificăm cu el, și la tatăl, care este imaginea lui Dumnezeu, bucuros de întoarcerea celui rătăcit. Nici o cântare în care să fie amintit fratele cel mare. Doar Sinaxarul amintește, în cuvinte puține, cum el, „minunându-se de milostivirea nemăsurată a Tatălui, cârtește“. Chiar dacă nu-i greu să fim asemenea celui mic și cu siguranță am săvârșit multe din faptele lui, poate că mai
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ei se referă la fiul cel mic, la noi, cei care ne identificăm cu el, și la tatăl, care este imaginea lui Dumnezeu, bucuros de întoarcerea celui rătăcit. Nici o cântare în care să fie amintit fratele cel mare. Doar Sinaxarul amintește, în cuvinte puține, cum el, „minunându-se de milostivirea nemăsurată a Tatălui, cârtește“. Chiar dacă nu-i greu să fim asemenea celui mic și cu siguranță am săvârșit multe din faptele lui, poate că mai aproape de noi și, de ce nu, mai
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
a trebuit să mi-o aducă cineva de la Pietroșița la București, unde plecasem cu două zile mai înainte. Cum era de imaginat, am încheiat cartea - romanul - „Redingota” - cu mare întârziere. A fost un chin teribil, mă îngrozesc numai când îmi amintesc. De altfel nici la această oră nu s-a încheiat, pentru că după ce mi-a fost receptat la editură, s-a dus la Consiliul Culturii, la o lectură... suplimentară. Stau blocat în București, pe căldură mare, în așteptarea verdictului. Treburi urgente
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > MICUL „CĂRĂUȘ SOCIALIST” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului MICUL „CĂRĂUȘ SOCIALIST” Cei mai mulți dintre noi își mai amintesc de celebrul „cărăuș” al epocii socialiste. Intrat în peisajul românesc prin omniprezența sa, TV-ul era întâlnit în cele mai diverse ipostaze: cărăuș de marfă, „salvator de vieți” aflat în serviciul stațiilor de ambulanță sau a formațiunilor de pompieri, „apărător
MICUL „CĂRĂUŞ SOCIALIST” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440988499.html [Corola-blog/BlogPost/379823_a_381152]
-
toți se poartă să îi placă lui Dumnezeu, chiar și dintre cei care bat drumul bisericii.” Cât adevăr! Ca orice om, am avut în viață necazuri, dar simțeam mâna lui Dumnezeu, care mă purta pe o scară în urcare. Îmi amintesc de primul ghiozdan, de degetele pline de cerneală și nu o pot uita pe prima mea învățătoare, cea care mi-a pus creionul în mână, al cărei scris l-am moștenit, și nici pe frumoasa mea dirigintă, pe care de
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
apoi, cu banii pe care i-aș fi dat zilnic pe bilet la autobuz mi-am cumpărat multe cărți, pe care le am și azi în bibliotecă și pe care de câte ori le răsfoiesc de anii de liceu cu drag îmi amintesc. Ce repede trec anii! Am absolvit o școală postliceală cu profil economic. Cele opt județe în care ca revizor contabil desfășuram activitatea de control, aproape un sfert din țară, nu era ca locul comod din spatele unui birou. Și totuși am
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
gesturi prizând vulgul pentru a culege aplauze sau măcar zâmbete tânărului public care le onorează reprezentațiile. Din păcate, ca și alteori, oficialitățile care au primit invitațiile dorite, au fost sublime, dar au lipsit cu desăvârșire. De aceea, cui să-i amintești de faptul că după șase ani, în care timp crease comedii, Caragiale și-a scris prima și singura sa dramă? Încredințată unui grup admirabil de actori (C.I.Nottara, Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu, C.Mărculescu), Năpasta a dezlănțuit de la premiera din
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
mâna! Ecoul balansă lumina lămpii între cei patru pereți întunecați ai camerei de dormit . Nu se mai aude nimic , numai respirația somnoroasă a celor două surori . Ușa dintre camere era întredeschisă. Se dezbrăcă și intră gol în patul răcoros . Își aminti de lampă . O stinse încetișor. Se trezi când o rază îi intră în ochi : nenorocita , tocmai aici și-a găsit locul!Lumina lunii mătura odaia mai ceva decât a lămpii stinse! Ieși furișându-se afară. Înconjură casă și ieși în
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_11_costel_zagan_1364542205.html [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
De ce nu au scos Din dicționar cel puțin Acel cuvânt CRETA DISPERĂRII Peisajul neprevăzut În ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea înconjurând Zidurile știau Cum se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
lespezi zidea înconjurând Zidurile știau Cum se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește nimeni Chiar acea vatră Cu fundamente care țin Peste numele lor între secole COPILUL DE CRISTAL Eu mișc mâna El mâna Eu strâng fălcile El fălcile O, Dumnezeule Ai fost copil de cristal Dar de ce pe mama o doare Așa
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]