207 matches
-
prelungită fără suplimentare de vitamine. Mai poate fi prezentă în zonele cu o dietă exclusivă de orez decorticat. Ca și leziuni organice sindromul se asociază cu atrofie cerebrală mai ales la nivelul corpilor mamilari, regiunea anterioară a talamusului (motivul simptomatologiei amnezice), talamusul medio-dorsal, nucleii rafeului median și dorsal (cauza manifestărilor vegetative). Acestea includ tulburări de somn, manifestări hiperalgice datorită implicării receptorilor serotoninergici însoțite de stupoare, bradicardie, hipotensiune și hipotermie (Ackerman, 1974). III.1.3.3. Afecțiuni inflamatorii Sindromul Landry-Guillain-Barré (LGB) Ganglionii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este mascată prin repetarea regentului termenului-bază: „Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda murindă Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă.” (M. Eminescu, I, 32) „Îmi venea greu să-i spun adevărul, să-i spun că e amnezic.” (M. Eliade, 180) Identitatea apoziției - funcție sintactică este asigurată de complementaritatea a trei factori: • elementul de relație: pronumele relativ ceea ce, cu sens neutru și caracter anaforic: „M-am sculat și m-am apropiat de mare. Era acum rece ca gheața
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
învețe totul de la început și să reconstituie potențialul său de referință. Este la fel cu un afazic ce trebuie să reînvețe vorbirea, asemănător etapelor sugarului. Toate acestea apar în urma unor accidente cerebrale sau vasculare cu leziuni grave în urma cărora devin amnezici, agnozici, apraxici sau afazici... În toată perioada de pierdere a memoriei, bolnavii nu pot face judecăți corecte asupra situațiilor cărora trebuie să facă față, și asta deoarece le lipsesc datele indispensabile efectuării acestora. Tulburările de imaginație sunt la fel de importante ca
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
există o zonă cerebrală a cărei activitate este legată de amintirea evenimentelor. Dacă această zonă este afectată ca urmare al unui traumatism, al unei neoformații sau unui accident vascular rezultă o amnezie ce poate fi totală sau parțială. Există persoane amnezice care sunt incapabile să-și amintească ceva, inclusiv propria identitate. Asta nu înseamnă că ele nu mai posedă conștiința privind trecutul lor, deoarece ceea ce ele nu își mai amintesc este totuși înregistrat în subconștient. Mai curând aceasta înseamnă că ele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vârste anterioare asistăm astfel la proliferarea unui vocabular al lipsei: romantismul care se desparte de modelele clasice, avangarda care denunță convențiile literare reclamă într-un fel sau altul evocarea sărăciei. Iar în spatele acestor figuri ale penuriei stă ideea unei literaturi "amnezice", situată într-un interval de suspendare a formelor de manifestare a memoriei literare. În reflecția sa clasică asupra memoriei literare, Judith Schlanger 62 a încercat să împingă până la ultima limită acest fenomen al deposedării și să gândească problema non-memoriei: cum
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care s-a disipat apoi pe măsură ce credințele au evoluat spre marile religii monoteiste și au apărut primele încercări de cunoaștere științifică a naturii. Fizica clasică a înlocuit această viziune cu alta: "Natura pe care o presupune dinamica clasică este total amnezică, lipsită de istorie și complet determinată de trecutul ei; este o natură indiferentă (...), fără relief, plată și omogenă, coșmarul unei insignifianțe universale"174. Are loc ceea ce comentatorii au numit "dezvrăjirea lumii"175, înțeleasă ca sfârșit al domniei invizibilului și ca
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la acțiunea unui stimul, dar apoi spune că nu a simțit durere, vom pune la îndoială mai degrabă declarația lui decât dovezile comportamentale observate și vom găsi o explicație în acord cu aceste date, cum ar fi aceea că este amnezic și a uitat că a simțit o durere. Așadar, conchidem și susținem că ființele care nu pot folosi un limbaj pot simți totuși o durere. Recunoaștem că acesta este cazul copiilor mici și al unor adulți care au diverse probleme
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-o profund, se înghesuie să iasă în prim-plan și să-i rostească numele. Să exemplificăm. Un cabotin s-a abonat drept recitator din Eminescu pentru orice ocazie: urlă spasmodic la manifestări culturale în școli și prin parcuri, iar gloata amnezică îl strigă duios pe numele de cod trecut pe statele de plată ale poliției politice - KGB-ul de ieri și de azi. Altul, coborât din fotoliul propagandei de partid, publică o carte de versuri intitulată - chiar așa! - „Steaua Eminescu”, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
repede de suferințele lui Ilie Ilașcu - întemnițat, condamnat la moarte de o putere ilegală, în urma unui simulacru de proces desfășurat ca în Evul Mediu. Lipsa noastră de reacție la o crimă, inconsistența acestei reacții reflectă, după opinia mea, o stare amnezică a societății noastre, un avansat grad de dezumanizare a ei. „Ce mai face Ilașcu?” sunt întrebat ori de câte ori mă aflu la București, Cluj, Iași sau Constanța. Și la Berlin, unde am avut șansa să ajung în această primăvară, am fost întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
examene de conștiință ale intelectualilor și, implicit, ale întregii societăți. Deficitul editorial la acest capitol are la noi o relevanță tristă și dezonorant edificatoare privind curajul scriitorului basarabean în epoca sovietică, chiar dacă acesta, scriitorul, căzut parcă într-un interminabil vis amnezic, se erijează deseori în martir sângerând, disident zgomotos sau opozant subtil și rafinat în lupta cu minciuna oficializată. Este pusă astfel în circulație o impresionantă mitologie a disidenței scriitoricești, care, din păcate, nu poate fi regăsită și probată în nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Piru, Memoria și viața, SLAST, 1989, 5; Marian Odangiu, Câtă literatură, atâta viață, O, 1989, 6; Virgil Podoabă, „Plus-minus o zi”, F, 1989, 2; Ioan Holban, Romanul ca o partidă de șah, CRC, 1989, 9; Romul Munteanu, Amintirile unui soldat amnezic, FLC, 1989, 12; Vlad Sorianu, „Plus-minus o zi”, ATN, 1989, 3; Ion Buzera, „Plus-minus o zi” sau Despre convenția amneziei, R, 1989, 3; Cornel Moraru, Criza de imaginație, VTRA, 1989, 3; Laurențiu Ulici, Criza de identitate, CNT, 1989, 21; Doru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
tradiție, posibilitatea unei înțelegeri de sine ne-ar fi refuzată. Mai mult decât o „alteritate a trecutului”, tradiția patronează prezentul cu răbdarea și competența unui maestru. Fără discipoli, tradiția moare. Infinita generozitate a memoriei este împietrită, astfel, în labirintul trufiei amnezice a clipei. Dialogul este genul proxim al limbii, care are menirea de a strânge distanța originară dintre text și interpret 2. Limba este mediul oricărei comprehensiuni și conferă suportul viu care oferă universalitate experienței hermeneutice. Pentru Gadamer, „întreaga experiență a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Alexandru Robe, se naște, merge la școală, în armată, la facultate, cunoaște primele amoruri, trece prin evenimentele din decembrie ’89, pentru a fi în cele din urmă abandonat purei virtualități ficționale: „Buclele poveștii s-au întrerupt în aer, memoria-i amnezică; tabloul se umple de pete albe”. M. este unul dintre cei mai avizați cercetători români ai segmentului de teorie literară privind postmodernismul și ideologiile tehno-culturale apărute pe suportul fluid al acestuia. Noțiuni pentru studiul textualității virtuale (2002) este o introducere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
Atac morbid, subit, șoc; putem întâlni: ictus emoțional - o scăderea bruscă a tonusului conștient din cauza influenței exercitate de o emoție puternică; această stare este însoțită atât de o inhibiție motrică totală, cât și de un blocaj emotiv sau intelectual; ictus amnezic - tulburare bruscă și tranzitorie a memoriei, după care subiectul revine la o situație normală. IDEOMOTOR, -OARE (< fr. idéomoteur) - Termen sinonim cu psihomotor. Proces ideomotor - proces prin care toate reprezentările noastre se prelungesc în mișcări, mai mult sau mai puțin realizate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În prezent frecventează școala normală, dovedind o adaptare școlară relativ bună, înregistrând progres în ceea ce privește achizițiile școlare fundamentale. 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală ponderală și toracică la limita normalului. 5. Examenul psihopedagogic: Deficit mediu la nivelul operațiilor gândirii; Capacitate amnezică relativ bună; Instabilitate psihomotorie și tulburări de psihomotricitate (orientare spatio temporală, lateritate și schema corporală) grave; Are autonomie personală și socială; Labilitatea atenției și capacitate scăzută de concentrare; Prezintă o ușoară instabilitate emoțional afectivă fiind sub influenta tatălui care îl
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
varii geografii etnoreligioase. Tema emigrantului-captiv (aici, tocmai într-un hotel numit Arkadia) este - ca și pattern-ul din Azilul de noapte - o șansă generoasă pentru însumarea de psihologii contrastante și contexte cu pitoresc viguros. În jurul lui Matei, anxiosul și, oarecum, amnezicul, omul cu o imaginație de artist (între altele, incitante sunt paginile în care el își închipuie o idilă între Ion Barbu, matematicianul poet, student la Berlin, și faimoasa Leny Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
Zeii obosiți (1969) și Dincolo (1970) sunt exerciții epice în care este stabilită tematica și se deprinde modelul prozei psihologice. Metafora „zeilor obosiți” devine paradigmatică pentru rețeta tipologică a autorului, personajele fiind ființe abulice, strivite de propria interioritate, ratați atipici, amnezici în planul și în „timpul social” (Ioan Holban). În Zeii obosiți se reține îndeosebi efortul de a scoate din materialul epic descentrat și difuz profilul feminității vulnerabile și orgolioase (Anca K.), iar în Dincolo trasarea procesului de autoculpabilizare, realizat sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
nu pot fi privite ca informatori, atât timp cât toți deținuții erau terorizați și știau că nu există scăpare. Adevărații și singurii vinovați pentru crimele de la Pitești sunt reprezentanții Partidului Comunist. Ștefan Davidescu apreciază că generația sa trebuia să devină prima generație amnezică a noii societăți 3. Spre deosebire de majoritatea foștilor deținuți trecuți prin Pitești, Viorel Gheorghiță crede că victimele nu pot fi judecători în propria lor cauză, dar face și o importantă diferențiere între „a fi în Infern” și „a face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai simplu: cei forțați să lupte permanent pentru a-și câștiga existența ori pentru a scăpa de umbra Securității nu se puteau constitui într-o pătură socială care să se opună comunismului. Odată înlăturat și acest pericol, noile generații deveneau amnezice, fără legături cu trecutul și fără repere, astfel că ele au putut fi ușor modelate și controlate. Prin urmare, victimele sistemului de la Pitești au constituit doar un pas în realizarea „omului nou”. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
străbate „cei șapte ani de acasă”. Totuși Ulise refuză nemurirea și tinerețea veșnică pentru că are memorie și nu poate uita pe Penelopa, care îl așteaptă, și Itaca - unde își va găsi sfârșitul. Memoria și neuitarea sunt ale oamenilor; zeii sunt amnezici, trăind veșnic în prezent. Mnemosine, zeița memoriei, este doar una dintre olimpiene. Lethosine, în schimb, este zeița infernală a Uitării. Neuitarea (alétheia, a)lhvqeia) este însuși Adevărul. Lethe (Uitarea) este ea însăși un văl al lui Calipso, iar „a dezvălui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este foarte redusă, oricare ar fi perioada. Reluând o tehnică similară a decupajului amintirilor pe etape de viață, Pascale Piolino, cercetătoare la Caen, a confirmat de curând (2003) faptul că legea lui Ribot nu este valabilă decât în cazul patologiilor amnezice: nu se înregistrează o scădere a amintirilor din ultimul deceniu la persoanele în vârstă aflate în formă bună, pe când bolnavii identificați cu Alzheimer evocă aproximativ de două ori mai puține amintiri recente (din ultimul an), în comparație cu amintirile din copilărie (de la
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aparținând unei modalități de debut al unei schizofrenii, sau ca o manifestare de altă iteologie și de regulă obligă la o consultație psihiatrică sau la o internare de urgență.Pot fi întâlnite tendințe la fugi patologice, la dezertări nemotivate, uneori amnezice, fără țintă logică, reacții impulsive grave cum ar fi lovirea sau insultarea superiorilor, etc. Faptele comise sunt imprevizibile, dramatice, grave și nemotivate. Ceea ce este caracteristic acestor manifestari este contrastul între brutalitatea lor și trăirea lor rece fără participare emoțională, cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este mai puțin oglinda prezentului nostru decât, poate, prefigurarea viitorului pe care-l vom construi. Un viitor de victime, repliate în datoria lor de memorie, al căror singur vis ar fi o imposibilă uitare... sau poate un viitor în sfârșit "amnezic", care ar încredința istoriei și nu spun istoricilor depozitul trecutului nostru de suferințe. Note CAPITOLUL 1 Suferință, moarte, ritualizare Să nu purtăm deloc doliu, nu putem... Dar nici să purtăm prea mult nu putem.e Câteva motive pioase de a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
14 iunie 1990 nu e o crimă strigătoare la cer și în veci iremisibilă. O lume fără reprezentarea trecutului e o lume imbecilă, o lume fără onoare, o lume fără valoare. E o lume inexorabil sortită să dispară. O lume amnezică nu poate fi o societate civilă, ci doar un agregat de hominieni. Comunismul și sovietizarea asta au vrut să facă în Estul Europei : o lume amnezică și imbecilă. Și în nu mică măsură au reușit. Societatea noastră e mutilată sufletește
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
onoare, o lume fără valoare. E o lume inexorabil sortită să dispară. O lume amnezică nu poate fi o societate civilă, ci doar un agregat de hominieni. Comunismul și sovietizarea asta au vrut să facă în Estul Europei : o lume amnezică și imbecilă. Și în nu mică măsură au reușit. Societatea noastră e mutilată sufletește și oarecum decerebrată. Ni se tot spune de unii să uităm ce a fost și să fim uniți. „Unire, unire !” - repetă benevolenți toți cei care au
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]