1,125 matches
-
sale cum că dl Tudoran și cu mine am dat apă la moară antisemitismului din România ultimilor ani, largînd astfel, în chip rușinos, cu un intelectual de naționalitate germană, cercul celor care, mai ales intelectuali evrei, ne-au învinuit de "amnezii" și de altele cu privire la trecutul totalitar. Iată că (se subînțelege) d-nilor Ioanid și Shafir li se adaugă un poet german, care, într-un faimos ziar elvețian, vede antisemitismul românesc reîncarnîndu-se în d-nii Manolescu și Tudoran! Cu cît sînt mai numeroși
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
-și amintește aproape nimic despre textele sale de atunci. Ion Vartic găsește "extraordinar de ciudat" faptul acesta, cu atat mai ciudat cu cat povestea vieții lui Totò constituie, "împreună cu Craii de Curtea-Veche și Lunatecii, un remarcabil triptic al decadentismului românesc". Amnezia scriitorului este, într-adevăr, surprinzătoare. Indiferent însă de explicație, ea constituie și dovada unei forțe creatoare cu totul ieșite din comun. Trebuie să fii Petru Dumitriu ca să iți permiți să pierzi - așa cum ai pierde mănușile sau umbrela - o operă literară
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
mănîncă. Servim la restaurant un complex gastronomic intitulat "Paris" (carne de vită, păstăi și cartofi, plus o sticlă de apă) care ne costă cîte 10$ de fiecare. Dialogul cu fata care ne deservește este de tot hazul." (s.n.) Demisii, evoluții, amnezii Reales președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir a anunțat că intră în politică. Patron al săptămînalului ATAC LA PERSOANĂ, contestat de aproape toate ziarele mai importante din această țară pentru aranjamentele care se fac la meciuri, acest Dragomir
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
presupun relativizarea conștiinței sale lăuntrice, ci doar a exteriorului dușmănos, fiind procedee de salvare a ceea ce este într-însul imuabil. Barocului comportamental i se asociază setea de cunoaștere, un soi de baroc gnoseologic. Lacom să vadă totul, Ulise luptă împotriva amneziei, ca și a tuturor tentațiilor ce l-ar fi putut opri din drumul său (lotusul, mistrețul zeiței Circe, nemurirea promisă de Calipso, șederea lîngă frumoasa Nausicaa), pentru a "învăța" cît mai multe. Faptul că a dorit să audă cîntecul sirenelor
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
d-sa recurge la cine știe ce sofistică, la acrobații ale demonstrației ori măcar la o laborioasă arheologie pentru a-și susține "negativismul". Or, realitatea e cu totul alta. D-sa indică lucrurile cele mai vizibile, altfel spunînd evidențele. Numai o rușinoasă amnezie, numai o tactică a măsluirii cu sistem ne face, la ora de față, să trecem cu vederea peste faptele pe care le circumscrie criticul, fapte pe care, oricum, cineva, cîndva - presupunînd că d-sa n-ar fi existat - ar fi
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
nici, cu atît mai puțin, în fața colaboraționiștilor mediocri, care, decenii în șir, au slujit "linia" oficială în literele românești. Constatăm la acest poet-critic o remarcabilă luciditate ce nu poate tolera contrafacerile, indiferent de marca sub care sînt livrate. Conștient că amnezia e un factor nociv, care aduce servicii impostorilor și abuzivilor, Cassian Maria Spiridon nu pierde din vedere proletcultismul, acea încununare a mistificării la care puterea comunistă a supus cultura. La puțin timp după instaurarea comunismului, manualele școlare au fost "purificate
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
inițiatică a unei nașteri noi. întrebarea legitimă în legătură cu ceea ce avea să urmeze era aceea dacă pictura nouă va fi o formă de continuitate, altfel spus va mai semăna ea cu cea dispărută în flăcări sau, dimpotrivă, va fi expresia unei amnezii și vehiculul unor energii proaspete, nemanifeste pînă în acel moment. Recenta sa expoziție de la sala Dalles, prima cu adevărat importantă din ultimii trei ani, oferă un răspuns mai puțin tranșant, dar mult mai nuanțat decît ar da de înțeles schema
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
realistă. În felul acesta d-sa ține a menționa un punct de plecare zero, afectiv și percepțional, precum un soi de alibi al mărturiei: "Trebuie să uit tot înaintea cuvintelor/ E amurgul cel mai nimerit pentru dragoste" (Distanțe). O atare amnezie voită e însă un semnal în răspăr al unei memorii pe care artistul e nevoit a o lua în considerare: "Stai în fața mea. Meridianul zero se tînguie" (Întoarcerea fiului). Oricum, materia din care se confecționează extravaganțele e una comun umană
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ține ordinea, nu mai putea păstra liniștea. Iar cei ajunși în fotoliile puterii, cu prea puține excepții, au crezut că puterea li se cuvine în loc să slujească poporul în numele ei. Au cîștigat puterea în numele memoriei și au guvernat într-o absolută amnezie. Cei care nu vor să-și amintească, cei care uită programat și conștient au crezut, atunci în 1996, că C.D.R. și aliații vor face rost de bani pentru a plăti în continuare uitarea. N-a fost așa. Nu avea cum
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
face propagandă Primarului P.R.M. de Cluj, darea în vileag a alianței secrete a domnului Iliescu cu Kremlinul îi aduce popularitate în sondaje, iar afacerea Costea (în care corupția are un nume: P.D.S.R.) aruncă umbre asupra bunului nume al președintelui Constantinescu. Amnezia se întinde ca o pată de ulei peste România, iar cei mai mulți dintre români au o privire de câine bătut. Câinii bătuți sunt liniștiți și țin aproape de cei care îi plesnesc peste bot. Probabil acum traversăm pustiul deznădejdii. Harta e roșie
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
îl insultă, îl nedreptățesc." La fel de civilizate și nuanțate sunt reacțiile lui Gabriel Dimisianu la discuțiile despre colaboraționismul scriitorilor români, despre necesitatea "revizuirilor", despre mania uitatului la televizor ("Te uiți și câștigi? Te uiți și pierzi, citește și vei câștiga."), despre amnezia românilor ("Uităm totuși prea repede, îngăduindu-ne un lux care costă scump.") , despre participarea scriitorilor la viața politică etc. Practic, deși manifestă multă toleranță, criticul încheie fiecare discuție, într-atât de judicioase și convingătoare sunt opiniile lui. Expertiza operelor literare
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
printre mese/ buddy rich/ caldarâmul albastru/ zdrobit între/ coapsele tale cu/ miros de/ gin tonic/ să mai plângi/ artic show cu/ stan getz și coltrane/ când arina dansând/ mi-a iubit un/ surâs așternut pe/ un sân de/ femeie ușoară" (amnezie psihogenă). Există în aceste poeme, așa cum se poate vedea, sentimentul unei "invazii" a obiectelor, care "rupe" mișcarea conștiinței, iar peste "harta" sentimentelor se abate în permanență umbra unor lucruri dizgrațioase și inutile, care o "decupează", sfârșind prin a-i împrumuta
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
au avut parte și alți miniștri ai actualului cabinet. Incidentul a fost considerat închis după ce ambasadorul Franței Pierre Ménat și-a exprimat regretul pentru cele întîmplate. Probabil că funcționarul de la barieră va fi și el trimis acasă, să-și trateze amneziile, dacă e cazul, ori ca să învețe cum arată miniștrii din România, în centrală, dacă în București n-a fost în stare. Mai mult ca sigur că cele întîmplate la Ambasada franceză va fi făcut să tresară cîteva piepturi de aramă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
mondială, Havel a fost rugat să lanseze un balon de încercare, spre-a testa reacțiile țărilor care-ar putea fi vexate de eventuala lor neincludere, în anul 2002, în N.A.T.O. La acest nivel politic nu există omisiuni și nici amnezii - cu atât mai mult cu cât dl. Havel n-a revenit a doua zi precizând c-a fost vorba de-o regretabilă scăpare. Pur și simplu, ni s-a dat de înțeles, cu un ceas mai devreme, că N.A.T.O.
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
Gheorghe Grigurcu Nu ne putem decît bucura că dl Alexandru George vădește în continuare o conștiință fermă, chiar cabrată, în raport cu anomaliile epocii totalitare pe care unii încep a le uita - se conturează chiar programe de amnezie voluntară -, iar cei mai pudici din rîndul celor ce detestă revizuirile se silesc a le acoperi cu vălul unei absoluțiuni stîngace de sub care se văd, pe la margini, mîini, picioare și chiar capete culpabile. Fără adevăr, chiar dacă e un adevăr supărător
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
Z. Ornea. În DILEMA, Mircea Iorgulescu a notat că, luată cu alte preocupări, Academia Română a uitat sistemaic, dacă putem spune așa, să-l primească pe Z. Ornea în rîndurile sale. Academia, e de părere Cronicarul, mirat și el de această amnezie, l-ar fi făcut, poate, pe Zigu să se simtă onorat, dar cu siguranță că s-ar fi onorat pe ea însăși, dacă l-ar fi avut în rîndurile sale. Revenind la paginile scrise în memoria lui, să spunem că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc eu să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețit de "hărmălaia publică" - vorba lui Pavese - uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
Opera sa nu modifică în nici un fel literatura română sau înțelegerea literaturii române, nu provoacă dezbateri, nu animă viața literară. În zadar sistematizează istoricul literar, cu un efort supraomenesc, mii de informații; sintezele realizate de el se dizolvă repede în amnezia generală. În zadar revine și elaborează noi sinteze; acestea au aceeași soartă, fiind uitate și ele în cel mai scurt timp. Dumitru Micu este un Sisif al istoriei literaturii, în sensul că poate fi admirat nu pentru rezultatul la care
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
adevăr, compromis sau justiție, cîrmuitorii neocomuniști autoînscăunați au optat pentru continuitate, reconciliere, compromis, minciună, injustiție: "Cum nu am nimic comun, declară Bujor Nedelcovici, cu toate aceste "soluții bizantine" pe care le speram depășite -, nu se poate construi ceva temeinic pe amnezia intenționată și nedemnitatea națională a crimelor acceptate -, consider că drumul pe care l-am început este "fără întoarcere". Sînt aici, în literatură, ca și cum aș fi trăit o Moarte și o Înviere". Putem adăuga, în logica prozatorului, o Înviere urmată de
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Născut într-o societate în care sclavia a fost întotdeauna regula, nu își putea imagina un alt mod de viață pentru el și pentru ceilalți. Era un laș și un trădător de sine". Un rău cu deosebire nociv îl reprezintă amnezia întreținută cu bună știință de noua clasă politică, întrucît cel care-și uită sau își reneagă trecutul nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
de sine". Un rău cu deosebire nociv îl reprezintă amnezia întreținută cu bună știință de noua clasă politică, întrucît cel care-și uită sau își reneagă trecutul nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
ale celor care nu se depărtează decît de anumite momente ale vieții lor, ale celor care fizic vorbind rămîn pe loc, dar se deplasează cu uluitoare viteze în timp și în istorie. În secolul XIX, un medic francez specializat în amnezie și hipermnezie (ceea ce la vremea respectivă reprezentau maladiile memoriei) a susținut că nostalgia se declanșează cu intensitate patologică atunci cînd sîntem martorii (și victimele) unor profunde vicisitudini istorico-sociale: un război, o molimă, un dezastru natural. Ruptura produsă în țesătura vieții
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
Mircea Mihăieș Câtă vreme a fost la putere, l-am criticat pe dl. Emil Constantinescu �din toate pozițiile", ca să zic așa. Nu cred să-mi fi scăpat nici una din cedările, gafele, �amneziile", fanfaronadale, delăsările, ezitările sau boacănele sale. Cred și acum că dl. Constantinescu a fost omul nepotrivit la locul nepotrivit, la momentul nepotrivit. Calibrându-și cariera într-o manieră hollywoodiană, a făcut enorma greșeală de-a considera cucerirea Cotroceniului punctul final
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
acei ani și, mai ales, își amintește. Spune-mi ce îți amintești, ca să-ți spun cine ești - așa ar putea fi reformulat un vechi proverb românesc, pentru a atrage atenția asupra calității actului amintirii. Numeroși contemporani ai noștri suferă de amnezie, trăind aproape exclusiv în prezent cu o dezinvoltură care la animale poate să pară inocentă și grațioasă, dar care la oameni este grotescă. Iar dacă totuși își amintesc ceva, își amintesc numai ceea ce i-a atins în mod direct, de
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
de aur" al gimnasticii feminine românești, nu e un mileniu... Cătălina Ponor ? Monica Roșu ? Floarea Leonida ? Alexandra Eremia? N-am auzit de ele - îmi pare rău... Nici Comitetul Executiv al FRG... Doar președintele forului, Nicolaie Vieru, revenindu-și dintr-o amnezie le-a trimis batjocuritor pe anonimele în cauză la coafor. -Bravo, mă!, îmi zice Haralampy. Uite, de oameni din ăștia avem nevoie: hotărâți și... -Am înțeles, dar mai taci și ascultă ce zic Domnișoarele gimnaste la televizor... " -Când am auzit
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]