372 matches
-
Poate-ntr-o gutuie? * Cel abia născut își arată morții. Acesta e veacul în care fără să înțeleg de ce Mănânc din mine însumi. Și mă lovește un vânt ce seamănă cu femeia Iubită mai mult decât cerul. Am pe mâini amorțirea. Copăcelul drag se scutură de fierul întâmplător din frunze, pe scoarța tânără Plutește un nume de carne scursă în spirit. Din poartă-n poartă sufletul o lămâie Duce în mâna întinsă către gura zeului Ce ar vrea să-și potolească
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
preaînalt. Tu ești rege sfânt. Tu ești întreit, Doamne Dumnezeule, unicul meu bine. Și de aceea mă plec dinaintea luminii din cuvântul ce necontenit de mine se ține, zicându-mi cu o tăcere de munte: „Urmați chemării Mielului,/ Ieșiți din amorțire,/ Săriți din patul lenevirii,/ Și grăbiți la ape sfințire./ Căci știu că drepte și adevărate sunt căile tale,/ Rege al veacurilor,/ Salvator al timpurilor,/ Mereu amenințate de brumă,/ De întunericul ce încă mai sperie,/ Până ce razele luminii/ Peste întinderi se
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
încet, încet încep să-mi reînvie în minte frânturi de viață trăite, chipuri de prieteni, momente ce existau adormite în cotloanele minții. Fusese suficient să scutur un pic pulberea vremii ce se depusese peste amintiri și se trezeau imediat din amorțirea lor, răsărind pe bolta minții mele, vii. Apăreau deodată, cohorte de imgaini, decoruri și chipuri tinere pline de viață. Unele dintre ele, nespus de dragi, de prietene sau prieteni, altele de mai puțin prieteni, toate începuseră să prindă viață încercând
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
-ți pulseze arterele mai mult febră, pe cea dreaptă să-ți țiuie circuitele de bucurie... Ars poetica Cufundare subită în terme, Ca în Stix, rod heraldic să-nsemne. Terme vechi, de sorginte latină, Vor imperiul de gânduri să-mi țină. Amorțire cu fața spre viață, De un gând rătăcit se agață. Ca un nor necreat să răsfire Adieri din fioruri de mire. Dimineața Turturea de la fereastră, Rupi lumina mea măiastră În petale evantai, Dimineții îi dai grai. Nopțile de-argint stropite
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a Primăverii revenire. SUNT TOAMNA IUBIRII Sunt Toamna iubirii pierdute, de dorul unui vis fremătând. Dorințe-mi pun pe frunze ude, din sufletu-mi pribeag lăcrimând. Din izvorul nefericirii, iubirea-mi
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a primăverii revenirire. © Maria Filipoiu 16.10.2014 Referință Bibliografică: VĂLUL PLUMBURIU / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
VĂLUL PLUMBURIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383824_a_385153]
-
de satiră Prinse-n vârful de peniță, Pentru cei care jigniră Biata noastră mioriță! Confluențe de speranță Prinse-n răvășite pagini, Ce lovesc prin cutezanță Prostia fără de margini... Confluențe de trăire Cu simțul firesc și logic, Ce mai scot din amorțire Mediul trândav, patologic. Confluențe literare Într-un site bogat și cult, Ce aduce alinare Unui tânăr sau adult! Confluențe de cultură Unde dragii cititori, Găsesc fără alergătură, Lecturi și buni scriitori... Omagiu revistei Confluențe Literare Referință Bibliografică: Confluențe Literare / Constantin
CONFLUENŢE LITERARE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383978_a_385307]
-
Zărzărelul se trezește. „Nene măr, văzut-ai poate Cin ne-a mângâiat pe spate? C-am simțit îmbrățișarea Mamei mele, primăvara.” Mărul nu privi defel Către micul zărzărel. Spuse răsucindu-și creanga: „I-auzi? Cică..primăvara?! Și se-ntoarse-n amorțire Supărat pentru trezire. „Nici tu floare, nici albină, Și el simte c-o să vină... Primăvara...” Rănit și dezamăgit, Zărzărelul s-a gândit: „ Am să-l rog pe ghiocel Ca să mă vestească el Primăvara dacă vine. S-o primim cum se
VINE PRIMĂVARA? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383397_a_384726]
-
Că așa e datina la români Să răbdăm, deși suntem stăpâni, În case bântuie sărăcia Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o rocă... Române, scoală din amorțire Și i-ați pământul în stăpânire, Ai grijă de glia romînească E moștenirea ta, strămoșească... Referință Bibliografică: LAS URMAȘILOR MOȘTENIRE / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marilena
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
implicit o reparație morală, apoi om mai vedea ce facem cu fusul orar. Nici acesta nu poate fi învîrtit potrivit pohtelor. O, da! Vin alegerile pentru Parlamentul European, celelalte alegeri sînt aproape, dar știu că românii s-au trezit din amorțire și au constatat, în sfîrșit, că, sînt partide bătrîne și partide în fașă cu un potențial de nocivitate extrem, ale căror reprezentanți ar trebui să-și depună candidaturile în mod direct la Rahova și la Jilava. Maria Diana Popescu, Agero
Bombardierul Tupolev 160, trecerea la ora Europei Centrale şi arma secretă a Chinei [Corola-blog/BlogPost/92914_a_94206]
-
RENAȘTERE Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Renaștere Raze de soare vin să cadă cu mângâieri care trezesc pe ghiocei, de sub zăpadă și primăvara o vestesc. Natura iarăși se trezește din amorțirea cea geroasă, a Iernii ce ne părăsește plângând cu lacrim-apătoasă. Încet, încet , fire de iarbă răsar timide-n verde crud, iubiri de soare vor să soarbă, când tril de păsărele-aud. Iar mugurii apar pe ramuri să-mbrace pomii, să dea
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
de tip americănesc(!) a anilor 60, către mijlocuil lor - acel ritm alert, aproape de șocul seismic, de cea-cea-cea era să se transforme, pentru unii dintre noi, într-o „bătută” de cea mai veridică încăierare „western”-iană - aplicată cu „finețe și dulce amorțire” (să nu-ți ieși din fire, adaugă pentru rimă „liricul” din mine) în cea mai neaoșă și veridică sorginte tradițional-milițienesc-scuristo-românească! Cu apelațiuni, mutatis-mutandis („comorra” , cu legile ei inflexibile bântuia cam de multișor pe acestre meleaguri!) la instrumente de „tortură” verificate
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
lor feciorelnică,întâmpinau într-o solemnitate mută toți oaspeții înscriși în maratonul vieții.Soarele strângea cu îmbrățișări firave întregul ținut de poveste.Care alegorice de furnici defilau,bântuind pământul cu o dexteritate demnă de invidiat,parcă certând lutul pentru întreaga amorțire. Fiecare fir de iarbă își scutura visul pe sub o frunză părăsită de viață,cu plecăciunea-i cuvenită fiecărui tribut dat morții.Povești fuseseră îngropate în eternitatea care le dădea viață iar acum,fiecare trup născut le gusta pe buze,sevele-amare
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și corvoadă Ce doar timpul o înnoadă, Strat de flori peste poiene, Pas de cerb printre hiene, Stea ce scânteie ades, Glasul lumii cel ales. Eminescul nostru Domn, Dulce fie al tău somn - Darul nostru spre trezire Din a limbii amorțire, Darul tău spre luminare, Sufletul spre închinare, Ce-Ți cuvântă-n nemurire, Lacrimă de Preasfințire Și pe-altarul poeziei Vinul Euharistiei. Eminescul nostru Sfânt - Domn ales peste Cuvânt, Iartă-ne că n-am iubit Floarea florii din absint, Iartă-ne
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
globalizare, sincretismul, aplecarea spre sfera activităților sociale - sunt tot atâtea căi prin care se încearcă regruparea indivizilor, chiar dacă aceasta nu se realizează totdeauna în forme instituționalizate. Biserica poate prelua aceste tendințe, valorificându-le în scopul trezirii celor în cauză din amorțirea religioasă. Prin programe sociale, ecologice, misionare, prin pelerinaje, acțiuni culturale, manifestări pentru tineret, prin valorificarea resurselor internetului și mass-mediei, Biserica poate ajunge ușor la sufletele celor dornici de comuniune. Ea poate să-L vestească tuturor pe Iisus Hristos, Cel care
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
uităm să ne-amintim că jocul e făcut în lumile celeste de ce se-așează viața întruna între noi de ce plimbăm o umbră în marea de iubire de ce plimbăm o ură în trup cu ochii goi de ce să judecăm zăcând în amorțire chiar de se-ncruntă clipa te urcă într-un tren coboară între stații într-un prelung popas și buzele năuce să-ngâne un refren când îți continui drumul mergând încet la pas nu-i loc pe-ntru-amăgire nu-i loc pentru
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
i-a fost deloc ușor,/La televizor totul pare simplu ... ” (cf. Jocuri cu soarta). Tribun rebel, poet vaticinar (și păgân ... - dar bun meșteșugar într-ale stihului!) - este domnul VIRGIL CIUCĂ, New York/SUA: “Popor român, urmaș de daci,/Trezește-te din amorțire,/ Nu mai cerși la sfinți și vraci,/Aspiră la reîntregire ( ... Ține visul unirii treaz,/Recheamă-ți oastea de la vatră” (cf. Apel pentru reîntregire). La fel de vehement, de înflăcărat de gândul Patriei și Neam - dar profund religios și intens liric, raportat la
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copacii goi la ceruri se închină Cu ramuri triste, spălate-n stropii reci, Cercând să-nalțe podoabe deja seci În ultimă sforțare spre lumină. În amorțire, frunze se înclină Privind cu jale întinsele poteci, Ce le așteaptă, ca-n somnul cel de veci, Să intre-mbălsămate cu rugină. Grăbește seara asfințit de soare, Când vântul strânge frunzele-n ponoare, Presându-le în straturi, veștejite. Copacii plânși, cu
AMURG AUTUMNAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349922_a_351251]
-
epuizăm prin încercări, toate ieșirile posibile.” Uriașul care doarme Există o veste bună pentru fiecare dintre noi - potențialul pe care îl are biserica creștină din România este imens, fiind asemenea unui „uriaș care doarme”, dar care poate fi trezit din amorțirea de moarte în care a fost adus de către ateismul comunist de dinainte de revoluție și de cel materialist de după 1989. „Biserica de astăzi este un uriaș care doarme. Instituționalizându-se în ierarhii de diferite nivele, fiecare încearcă să lase celuilalt să facă
O CARTE DESPRE PROPOVADUIREA CREDINTEI CRESTINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344433_a_345762]
-
adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
timpul se va opri în loc Vom fi din nou un singur suflet. Vocea ta Undeva în adâncul sufletului meu stă ascunsă vocea ta, O păstrez că pe o amintire prețioasă, Din când în când dorul de tine o trezește din amorțire, Gândul meu o îndeamnă să-mi rostească numele. Nimeni , niciodată nu mi-a spus atât de frumos Ana.... Plutesc într-un vals al iubirii, Inima mea face piruete de fericire, NU vreau să se oprească muzică ! Dar sunetul ei e
SUFLETE FLĂMÂNDE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348012_a_349341]
-
o zi de vară în zori, Deasupra câmpiei, Soarele pașnic veghează Nașterea rodului din flori, Floarea- soarelui își deschide corola, Îndrăgostită de zâmbetul soarelui Ce tocmai răsare, Pământul și Cerul, în zare Mâna își dau, Trăind deopotrivă fiorul vieții. Din amorțire, S-a trezit și inima mea, Flacăra ei irumpe, Până la Cer ajunge, Speranțele- oglindește Dar dragostea se răzvrătește Și-n inimă, și-n Cer, asemenea... Așteptându-te, însingurată, Inima de dor tânjește Și-n taină te cheamă... Cât timp tu
VINO LÂNGĂ MINE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361793_a_363122]
-
grave ale pianului, devenite acute, pecetluiesc în conștiința copiilor legământul de a deveni eroi, un legământ impus. Atunci când nu vor mai fi copii vor avea altă percepție asupra realității comuniste, vor percepe visele îndrăznețe ale părinților lor, aflate acum în amorțire . Ceea ce este impresionant este că acest lucru trece neobservat, că cei vizați, călăi și viitoare victime, sunt înduioșați ascultându-i pe copii căntând, fără să perceapă efectul cântecului asupra copiilor. Pentru comunism acesta este începutul sfărșitului. Învățătorul își reneagă acest
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
atingi cu degetele mici, Pe arealuri indiscrete. Și în hamacul cu furnici, Rămâi să descifrezi secrete. Eu delirez în zori ce crapă peste tăceri spălate-n must. Și-aștept festinul să înceapă în labirintul meu îngust. Rămân o clipă-n amorțire. Apoi continuu să te beau. Și într-o nouă zvârcolire, Prin spasme, îți șoptesc ; mai vreau! Referință Bibliografică: NESAȚ / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Nedea
NESAŢ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365431_a_366760]