395 matches
-
o cîntă dintr-un tub, / Aeru-i strîns cu grijă în dulap, / Împăturit de cel mai blînd seraf, / O, prin unghere îngerii fac liberi / Deschideri moi de aripi și închideri,/ Pentru-adorare, din uleiuri scoși, / Pe crucea geamurilor zac Hristoși" (În magazie). Amoral și impiu, poetul se slujește de îngeri ca de o recuzită a afectării unui serafism salutar. Dar nu e vorba decît de o altă poză pe care bardul asentimental (doar senzual și imaginativ) o montează spre a-și popula "transcendența
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
-meu era foarte sensibil la ridicolul lor”) și Carol II. Pentru M. Ivănescu, vanitatea publică, inclusiv cea auctorială, și rigorismul etic sînt expresii ale inautenticității narcisice. Nu cred, precum Liiceanu, că avem de-a face la el cu o „privire amorală și artistă” asupra comunismului. E o privire uman-prea umană, venită nu numai din „înșurubarea tenace în propriul destin individual”, și aplicată nu numai comunismului. Filozoful are, desigur, dreptate cînd observă caracterul romanesc al vieții lui M.I., simpatic bagatelizat de interlocutor
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
al cărui personaj, John Tuld (Jeremy Irons), impersonează foarte bine un anumit tip de putere pe care nu atât acumularea de capital o generează cât capacitatea de a proiecta iluzia omnipotenței și grația sacerdotală a omniscienț ei într-un paradis amoral precum cel fiscal. Prăbușirea corporației Lehman Brothers la începutul lui 2008 și seismele în lanț declanșate ulterior ne-au introdus într-o nouă epocă pe care criza mondială o deschide spre incertitudine și angoasă. Regizorul american ne propune un astfel
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]
-
de la criza religioasă a lui Apostol Bologa spre dezideratul unui altfel de apostolat, umanist, patriotic în Pădurea spânzuraților, prezența absurdului și a formelor fără fond, a mistificării precum și a unei dezangajări totale în Reconstituirea, construirea unei lumi caragialești ca univers amoral sub semnul grotescului absurdist al lui „simț enorm și văd monstruos” ca expresie a cotidianului comunist configurează un rapel interpretativ care schimbă complet perspectiva asupra filmelor cardinale ale cinematografiei acestei perioade. Cristian Tudor Popescu vehiculează și o nouă serie de
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
-l pot urma, însă, pe Ion Vartic atunci cînd apropie poziția interbelicului Eliade față de românitate de antioccidentalismul lui Nichifor Crainic sau cînd consideră că‚ prin comparație cu „naivul” Dinicu, „rafinatul” Alecsandri e „un retrograd”, Balta-Albă fiind scrisă cu un „farmec amoral”. Dimpotrivă, cred că Alecsandri pur și simplu nu suferă de acele complexe identitare. Sunt în schimb integral de acord cu autorul cărții de față atunci cînd îl „execută” pe un Pierre-Yves Boissau și, odată cu el, pe toți cei care cred
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
barca, ci cursul destinului tău. ... A trăi înseamnă, în primul rând, să fii pregătit că cerul poate să-ți cadă în cap oricând” (91). Deprimarea este cu atât mai profundă, cu cât societățile occidentale nu oferă alternative. Ele sunt „societățile amorale ... unde primează profitul și unde scrupulele, pietatea, mila nu au nici o valoare, unde valorile sunt exclusiv financiare, unde bogații devin tirani și salariații ocnași, unde firma se substituie familiei pentru a izola indivizii ca să fie domesticiți și apoi să fie
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
Foucault, între alții, a arătat că ambiția rațiunii de a prinde în chingi toate înfățișările vieții, de a le restructura conform unor proiecte nesăbuite, poate duce la consecințe funeste. Actuala societate de consum, căzută pradă unui materialism devorator, areligios și amoral, are în fond același țel cu „măreața orînduire” preconizată de doctrina marxist-leninistă. Cea de-a doua, așa cum a susținut Nikolai Berdiaev, n-o contrazice, ci o complinește pe cea dintîi în racilele sale. Sunteți adesea intransigent. Ce contează: moralitatea scriitorului
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
țară și străinătate, această cohortă de nemernici, "bravi români" era alcătuită din ratați, oportuniști și lichele, bețivi și fioroși semidocți. Desprind un scurt fragment dintr-o altă însemnare inedită a lui Eliade, datată 25 august 1946: "Toți miliardari, toți energici, amorali eroici - așa cum se cuvine la creația unei noi clase domnitoare de mâine: comunistă sau național-țărănistă. Asta va decide istoria... Vor fi stăpânii de mâine, în orice împrejurări ai României. Instinctele lor de slugă și polițiști îi împing la cucerirea puterii
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
ana, Elena Badea Jurnalista Andreea Pora a comentat, vineri, la România TV, decizia lui Daniel Morar de a renunța la funcția de prim-adjunct al Procurorului General. Mi se pare o mișcare care arată onoarea acestui personaj de mare probitate amorală. Gândiți-vă cum se comportă politicienii care se agață cu ghearele de fotolii. Morar a făcut un gest onorabil, într-o situație în care a fost pus de Ponta și Traian Băsescu", a declarat Andreea Pora, în opinia căreia Daniel
Pora, despre plecarea lui Morar: Arată onoarea acestui personaj by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38362_a_39687]
-
-l amintesc pe Traian Băsescu vorbind la Sulina (în septembrie 2011) despre două modele: Ronald Reagan și Margaret Thatcher. Acum, în aprilie 2013, s-a arătat disperat să impună un personaj fals, inautentic, venit din sistemul de aranjamente și învârteli amorale. Ipoteza mea e că Traian Băsescu e locuit de două euri: unul pro-Thatcher, altul pro-Udrea", a declarat Mihail Neamțu, cel care, în vara anului trecut, îi acorda sprijin președintelui Traian Băsescu în timpul suspendării. A fi de dreapta înseamnă să nu
Neamțu, deprimat că Băsescu e locuit de două euri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37894_a_39219]
-
cu banană și măr”, „pistoale”, „pe rană a făcut caca o muscă”, „dragoste-n fund” etc. Pe de altă parte, specifică lui Vlad Drăgoi e întinderea la maxim, până aproape de cedare, a corzilor sadismului. Tocmai pentru că realitatea, în general, e amorală, personajul își propune să-i răspundă cu aceeași monedă prin imaginarea unor scenarii menită să-i atragă oprobiul public: fetițe de grădiniță violate, colegi de joacă cu coloana „ruptă în trei”, bătrâne maltratate, toți fac parte din spectacolul horror al
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
profund corupți". Adrian Papahagi, membru fondator al Partidului Mișcarea Populară, din care s-a retras ulterior "din rațiuni personale", a scris pe pagina sa de socializare: "Trei politicieni duc dreapta la groapa și netezesc drumul PSD. Trei oameni profund corupți, amorali, fără viziune, roși de ambiții de leadership, dar depășiți de fișa postului. Trei politicieni care subminează tot ce au făcut pentru România și pentru dreapta oameni de stat reformiști că Băsescu, Boc, Macovei, Funeriu etc. La momentul potrivit, le voi
Un membru fondator PMP amenință cu dezvăluiri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31071_a_32396]
-
om de onoare, v-ați recunoscut imediat rușinosul eșec, fiind primul care ați demisionat din conducerea PNL. A doua zi însă, ați revenit incredibil în fruntea PNL înlocuind dictonul moral „Ein Mann, ein Wort" („Un om, un cuvânt") cu proverbul amoral „Alle deine Versprechungen sind leere Worte" („Toate promisiunile sunt vorbe goale"). Ați preschimbat astfel eșecul de la alegeri în reușită și v-ați asumat fără merit și fără vot postura de președinte interimar al PNL, precum și cea de candidat optim al
Scrisoare către Klaus Iohannis. "De ce v-ați dat demisia doar formal?" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29578_a_30903]
-
discutarea analitică a chestiunilor celor mai delicate. Deși nu sunt nici ele noi, studiile despre Caragiale sunt în măsură să-l surprindă pe cititorul de azi. Vreme de multe decenii școala a ștanțat în mintea noastră chipul unui Caragiale hâtru, amoral, mereu pus pe glume, strașnic băutor de bere și nițel mitocan, o variantă mai mult sau mai puțin îmbunătățită a propriilor sale personaje. Or, pornind de la corespondența dramaturgului (în special epistolarul cu Paul Zarifopol) și de la publicistica sa politică, Dan
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
iotă paradoxal: personajele sînt sentimentele. Mai exact, cele două fete, Alex (Ioana Barbu) și Kiki (Maria Popistașu) se reduc la atracția dintre ele, ultima eventual și la relația cu fratele ei. În afara polarizării afective, nimic nu le "ține". Că sunt amorale, ok, nimeni nu le cere să aibă o conștiință etică. Nici nu conștientizează că există vreo barieră în calea relației lor sau că mediul românesc e dominat de homofobie. Ambiție sau vreun țel în viață, conștiinciozitate în studii, nu există
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
Cu alte cuvinte, emoția s-a convertit în idei, iar ideile au început să fie verificate, iar nu acceptate pe baza invocării unei autorități. Și dacă intelectualii din prima categorie sînt morali, cei din cea de-a doua categorie sînt amorali. Dacă primii sînt cîrcotași, ceilalți sînt mai curînd neutri. Dacă primii sînt melancolici și utopici, ceilalți sînt ironici și realiști. Celor dintîi, spune Lepenies, li se potrivește expresia de "conștiință vinovată". În schimb, oamenii de știință ilustrează tot mai mult
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
de viață participă intens la experiențe comune, considerate fundamentale și livrate ca atare cititorului. Inflexiunile copilărești ale vocii și conștiinței protagonistului se observă și mai bine din relatarea unor episoade din anii liceului. Ar fi fost de așteptat ca monstrul amoral care spune ,eu" să se inflameze mai puțin sau deloc la amintirea unor secvențe biografice neplăcute, însă de mult depășite. Dimpotrivă, anarhistul ce zguduie pilonii societății și ai moralei se răzbună, acum, pe o funestă bibliotecară obeză într-un mod
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
de turnir, "la șăs frumos" (în paranteză fie spus, necurățiile din Monastirea Argeșului, de exemplu, se petrec tot pe un mal frumos), o confruntare generică, de vreme ce se repetă pentru toți muritorii la fel. Într-o istorioară moralizatoare, moartea este, culmea, amorală. Sau, dimpotrivă, toți oamenii sînt păcătoși, așa că la ce bun diferențele.
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
nici o formă. Raporturile sunt, în mod evident, altele. Cât despre "omul nou" din proza lui Radu Aldulescu, despre individul lipsit de psihologie și orbecăind prin viață la întâmplare, am senzația că e de fapt cel mai vechi dintre pământeni. Declasat, amoral, greu convertibil, prizonier al propriilor mutări, el e incapabil să se înțeleagă sau să se expliciteze prin limbaj. Bărbat sau femeie, șomer sau angajat cu ziua, își construiește o existență de care nu dă seamă nimănui, emite fraze dinamice, suculente
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]
-
asupra unei lumi în care multe lucruri s-au schimbat. O luare (culturală) în posesie, dacă vreți. Regulile clasice ale acestei specii: concizia, percutanța (cultivată prin paradox, insolit, radicalitate), umorul, rămîn atuurile unei supraviețuiri fie ea și într-o epocă amorală. Ceea ce însă ar trebui să se schimbe e mai curînd punctul din care se privește. Înfierînd lumea în care trăim autorul nu demonstrează decît că n-o înțelege și că lucruri regretabile ca misoginismul (și acesta face parte din arsenalul
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
a pericolului pe care îl însemn eu pentru el. A vedea un chip înseamnă deja a auzi o poruncă morală: « Să nu ucizi! » E evident, așadar, că pentru Lévinas crima, ororile Holocaustului ori ale Gulagului au fost făptuite de făpturi amorale, pentru care cei din camerele de gazare ori din fața plutonului de execuție nu aveau chip”. În lucrarea lui Emmanuel Lévinas „Totalitate și infinit: eseu despre exterioritate” (1999) se remarcă viziunea lui: „Ideea perfectului nu e idee, ci dorință. Este întâmpinarea
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
În perioada În care Își constituia codexul moral) nu putea fi taxat o atitudine scandaloasă care ar fi venit În contradicție cu principiile sale expuse În lucrarea Vara și pustie. „Arta e cunoaștere, iar cunoașterea e asexuată, cu alte cuvinte «amoral㻓, citează Franckel o aserțiune a lui Haas. Învățatul Ben Haas, care era Îngemănarea poetului cu moralistul, două vocații contradictorii, se va strădui așadar, ca acea cunoaștere asexuată a artei, căreia orice trăire Îi era prețioasă, să fie În consonanță cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
două votci pascale, pare-se, conform ritualului. Jeshua Krohal, căci așa se numea tînărul, Îi va mărturisi Maestrului că frecventa acel cartier de cînd Îi picase În mînă o lucrare a sa care Îl Încredințase că experiența e „asexuată, deci amorală“, numai că nu putuse afla acea Împăcare a spiritului propovăduită În Vară și pustie. Maestrul fu cuprins de Înfrigurare, dar și de căință, Întrucît abia atunci intuia că Învățătura sa, ca oricare altă doctrină care se Întemeia pe morală, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
moarte; Amory vedea doar bădărănie, murdărie fizică, prostie. Nu s-a Învinuit de nimic: nu-și mai reproșa de mult sentimentele pe care le socotea naturale și sincere. Își accepta toate reacțiile ca făcând parte din ființa sa statornică și amorală. Transformată, augmentată, atașată de o atitudine mai demnă, mai maiestuoasă, problema sărăciei putea să devină Într-o zi chiar propria lui problemă, dar În prezent nu deștepta În el decât cel mai profund dezgust. A parcurs distanța până la Fifth Avenue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
greoaie. Iată că moartea venise singură. Și moartea se aruncă cu o sută zece kilograme peste Contesă. - Te-ai întors! Te-ai întors, te-ai întors, te-ai întors! Contesa era iremediabil, neașteptat, păgân, ridicol, târziu, cumplit, disperat, analfabet și amoral, îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]