1,430 matches
-
spatium -, avea să spună Tacit. Noi, după al doilea război mondial am trăit aproape o jumătate de veac sub o tiranie mult mai complexă și mai distrugătoare decât cea a ultimului împărat al dinastiei flavilor. Dizolvarea personalității într-o masă amorfă a fost aproape radicală: robotizarea a fost pe punctul de a cuprinde în sistemul ei întreaga suflare a țării. Treptat spiritul de inițiativă, descurajat programatic de autoritățile comuniste, a dispărut, iar lenea generalizată a ajuns să fie iubită. Individul nu
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
un număr restrîns de oameni care-i sînt favorabili, alta, majoritară, incalculabilă, care-i e ostilă." Cu alte cuvinte, arta nouă ar împărți publicul în două grupuri antagonice, unul, minoritar, dotat cu un organ de comprehensiune refuzat celorlalți, adică masei amorfe, care rămîne parcă umilită, cu o conștiință neclară a inferiorității sale. Să recunoaștem că nu se putea o intuiție mai exactă a elitismului care e nedespărțit de arta modernistă încă de la începuturile ei! Analizînd, din această perspectivă, noul stil și
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
și textul și vice-versa, fără însă să fie vorba de o explicație simplist-cauzală. Invocîndu-l pe Ezra Pound, care într-una din scrierile sale de tinerețe se referea la metoda detaliului luminos, prin care un element semnificativ e "recuperat" din materia amorfă care a supraviețuit în arhive, Greenblatt și Gallagher propun o înțelegere a literaturii bazată pe vînătoarea după amănunte și contextul lor. Inevitabil, o asemenea critică literară mizează pe anecdotic, pe contraistorie, promovează marginea spre centru și destabilează ordinea preexistentă. Noul
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
slăbire de semnificație a principiilor de activitate și pasivitate. Căci, dacă nu există scopuri și nici resurse interne, se întreabă eseistul, cum am putea vorbi despre elemente active? Tot ceea ce ne înconjoară s-ar reduce la o masă tăcută și amorfă de făpturi și entități pasive, existînd în numele unor cauze care le declanșează fără știrea și fără voința lor. Ființa umană este rezultatul unei tensiuni permanente între pasiv și activ, între ceea ce e obligată - de împrejurări sau de propriile slăbiciun - să
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
prin care se dezvăluie întregul scenariu al devenirii unui cosmos foarte clar definit și cu o puternică legitate internă. Primul nivel este acela al materialelor perisabile, al panourilor de hîrtie obținute prin colaje oarecum aleatorii și care semnifică volatilul și amorful, substanța vulgară și materia spirituală necoagulate încă și fără un vector formal anume. Expresie a jocului și a spontaneității, aceste structuri incipiente pot fi oricînd destrămate și refăcute în alt cod, prin simple permutări și redistribuiri ale modulilor. Următorul nivel
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
permutări și redistribuiri ale modulilor. Următorul nivel este unul al expresiei pure și el depășește treapta materiei explicite și pe aceea a colajului mecanic pentru a trece, mai departe, într-un plan simbolic și în unul al sugestei imateriale. Hîrtiei amorfe, perisabile și derizorii, care poartă în propria sa substanță germenele disoluției, îi este preferată acum suprafața perfectă, imaculată și abstractă a pînzei. Materialitatea acesteia dispare în fața absolutei sale monotonii, iar tonurile cromatice crude și fără vreun suport figurativ capătă și
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce pot corija și concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori de felurite tendențiozități, moralizatoare, etniciste, politice etc. "Omul concret" bacovian, aparent amorf în conul de umbră în care zace, se arată capabil a se substitui rafinamentului ostenit al omului alterat prin exces analitic. Cu aerul său dezarmat, dezadaptat, "învins", el captează un mister al lucrurilor în primă instanță. Banalitatea se înzestrează cu
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
decât ar trebui unei națiuni în stare normală ca să se prezente convenabil în fața Europei culte" (p. 54). Ce-ar fi zis despre numărul de zece ori mai mare al poeților de astăzi? Îmbucurător este pentru Caragiale că dintr-o masă amorfă se disting două excepții: Coșbuc și Vlahuță - suficiente pentru a salva onoarea artistică a națiunii (p. 52-53). Discută apoi raporturile literaturii cu societatea, din păcate inexistente: "Societatea română actuală este prea serioasă și prea pozitivă ca să aibă raporturi cu o
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
patru milioane de exemplare de elucubrații geto-daciste iar Eminescu și Creangă sunt cumpărați doar de biblioteci, e clar că avem o mare problemă sus, sus de tot, la scăfârlie. Mă refer acum la românul care "citește", și nu la masa amorfă pentru care votca pe bază de sodă caustică e alimentul de bază, iar pâinea cu ceapă o delicatesă. Acești indivizi care, culmea, au și călătorit în Occident prin anii '70 și au văzut că marile lor "calități" n-au acolo
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
soi de lirism moldovean, dar numai pe alocuri și în cantități corecte. Dragostea dintre doamna Pelaghia și domnul necunoscut nu e doar un adulter între vecini, ci și o instabilă, precară, dar reușită de fapt formă de evazionism sentimental. Trăirile amorfe ale acestei femei produc mici insule de modernism analitic de bună calitate: "Avea impresia că, în drum spre casă, străbătuse un tunel. Amintirile zilei pe cale de a se încheia îi ațineau calea, punîndu-i întrebări, o însoțeau ca niște mici duhuri
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
și nu numai. Așadar, sub egida unui om care a inteles ca „edil” înseamnă mai mult decat șef al administrației publice locale, prestatorii de servicii didactice și-au pus și ei în valoare vocația de cărturari ai locului, iar masă amorfa a populației contribuabile a devenit societatea vie și activă a sponsorilor, susținătorilor și degustătorilor actului cultural. Concluzia: Orânduirea ne pune la dispoziție, mai bune sau mai proaste, scheme de organizare și servicii către populație. Conștiința noastră activ-cetățenească poate da acestora
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
tehnic (de la efectele de montaj cinematografic la istoriile contrafactuale) și chiar sensul înalt al acestei cărți extraordinare: anume că povestea (care are, ca în Halima, un duh al ei) poate umple golurile documentare, poate explica inexplicabilul, poate da contur biografiilor amorfe și, în sfârșit, poate salva destine. Cosmin CIOTLOȘ Cam în aceste împrejurări am ajuns la Bazil Dumitrescu. În diminea- ța următoare (după acea primă întâlnire a noastră din centrul orașului), m-am grăbit, desigur, să-l sun, anunțându-l că
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
ceea ce se numea „popolo minuto“, adică păturile sociale „de jos“ (chiar dacă uneori mai „exploda“ un complot) dus într-o permanentă „adaptare la situație“ a elitelor care pactizau rînd pe rînd cu cei nou-veniți, cuceritori. Comunități sociale sărace, neluate în seamă, amorfe, îndurau dominațiile străine. Nu-i oare „ca la noi“? O desfășurare a istoriei în două planuri: 1. a păturilor sociale „de jos“ și 2. a elitelor. O structură socială în dublu clivaj; cei ce suferă / îndură istoria și cei ce
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
nu așteaptă/ ceea ce râmâne în urma lui’’, (Urme de melc - p. 18) dârele strălucitoare ce nu se șterg? Atât de puțin?! Dacă paradoxal timpul trece lent, transformând prezentul nostru în amintire, tot timpul reușește să transforme individul într-o ,,gloată singuratică’’ amorfă, fără formă și fond, fără suflet, confuză. Singurătatea duce la melancolie, la un dialog contemplativ între mine și tine în care vorbirea, Cuvântul, nu sunt decât o tăcere totemică, ritualică, situată undeva departe, ,,tu si eu/ într-un ungher al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
aduce cu sine întotdeauna acea durere iremediabilă. Ea este apăsătoare și aparține unei lumi înfrigurate, ce stă într-un echilibru de început existențial continuu, care cândva dădea senzația de un ,,bine’’ abia întrezărit și în acest ,,echilibru vechi’’ sufletele, la fel de amorfe ca și cei care au fost ,,odată’’ oameni vii-amorfi, ,,tremură risipite/ în spatele cimitirului (deci ca locație avem de a face cu un microunivers circumscris unui macrounivers) peste care tronează înmormântată, statică și imuabilă însăși memoria Timpului, ce privește prin ochi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
cimitirului (deci ca locație avem de a face cu un microunivers circumscris unui macrounivers) peste care tronează înmormântată, statică și imuabilă însăși memoria Timpului, ce privește prin ochi fără de somn (stele). Din acest punct de vedere, poeta nu constată doar amorf și distant o lume ce o înconjoară, ci se identifică cu materia ei care ,,fremătând mă provoacă’’, risipind, cu generozitate, pe ,,plaja subțire a sufletului’’ ei furtuna propriei vieți, pe care o trăiește cu duritatea rocilor. Acest sentiment al singurătății
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
tuturor cititorilor CONFLUENȚE pentru toate clipele daruite mie, pentru încrederea pe care mi-au sadit-o prin gândul lor bun! EU TIND SPRE FERICIRE Eu tind spre fericire. Din neant adusă, Preaplinul de iubire-i Povestea mea nespusă. Eu tind amorf spre formă. Granule de mercur, Mă scurg între destine Pe care le îndur. Pe un pământ de umbre Și de sublim frumos, Fugind din gânduri sumbre, Mă tot ridic de jos, Adun în ochi prinosul Uitat de noi în rai
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
pe acestă cale tuturor cititorilor CONFLUENȚE pentru toate clipele daruite mie, pentru încrederea pe care mi-au sadit-o prin gândul lor bun!EU TIND SPRE FERICIREEu tind spre fericire.Din neant adusă,Preaplinul de iubire-iPovestea mea nespusă.Eu tind amorf spre formă.Granule de mercur,Mă scurg între destinePe care le îndur.Pe un pământ de umbreși de sublim frumos,Fugind din gânduri sumbre,Mă tot ridic de jos,Adun în ochi prinosulUitat de noi în raiși simt vibrând frumosul
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
demon nevăzut, merg să cucerească o lume de senzație, o lume de plăceri și revărsat tumult. Un om care trăiește numai pe plan exterior se epuizează într-o lume de senzații și aspirații periferice dezordonate, într-o lume întâmplătoare și amorfă. Sensul vieții noastre este mai mult spațial, exterior, de aceea în cele mai multe cazuri trăim periferic“. (Ernest Bernea, 2008, 68-71). Idealul de împlinire umană este bucuria. Aceasta nu se consumă însă pe planul simțurilor, precum plăcerea, „cântecul, nu rareori înșelător, al
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
timpul l-a supravegheat și când a ațipit. Ea, în trecerea anilor, tot timpul a fost o conformistă și a așteptat. Rămășițe, dar bine înfipte, ale unor influențe asupra comportamentului rămăse de la tatăl său care dorea o mulțime de oameni amorfă, care așteaptă să facă pasul următor atunci când spune cineva de sus sau de la televizor fiind o victimă a sistemului. - Hai, să mergem ! Covorul este pregătit, îl luăm pe umeri, eu mă pun în față, tu rămâi în spate...intrăm în
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI, EP 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378122_a_379451]
-
aplicații, precum controlarea umidității în procesele utilizate de industria electronică și cea farmaceutică și absorbția toxinelor după producerea unor catastrofe chimice. „În ciuda celor spuse de peste 100 de ani în literatura științifică, am descoperit că acest tip de carbonat de magneziu amorf poate fi obținut printr-un proces foarte simplu, la o temperatură joasă”, a declarat coautorul studiului, Johan Gomez de la Torre, procesor de nanotehnologie și materiale funcționale la universitatea suedeză. Savanții au reușit să obțină „upsalite” în 2011 prin barbotarea dioxidului
„Materialul imposibil”, creat de cercetătorii suedezi. Ce record mondial deţine şi ce întrebuinţări ar putea avea [Corola-blog/BlogPost/93653_a_94945]
-
regrupează și se pregătesc de apărare. Atunci, Ștefan cu grosul armatei cade că un fulger în spatele turcilor retezandu-le orice eventuală retragere. Furia moldovenilor nu cunoaște margini, masacrarea invadatorilor continua cu frenezie. Totul se transformă încet, încet într-o masă amorfa în care urmașii dacilor liberi dezlănțuie asupra Semilunii un adevărat Armagheddon mobil făurit din ghioage, securi, coase, paloșe și lănci. Mândria sultanului, cremă trupelor sale de ieniceri școliți în academii militare să devină ași ai iataganului, este zdrobita fără drept
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
diacon îi zări tremurați prin ceața ploii și prin albeața zăpezii undeva între pământ și cer. ș...țť Materia pare să se întoarcă la începurile ei, când (aproape) toate elementele fundamentale - apa (șuvoaiele), aerul (cerul), pământul (nămolul) - alcătuiau o masă amorfă." Este extraordinar ce oameni a reușit să descopere - și într-o mare măsură să și formeze - Ion Simuț, acolo, în vestul îndepărtat al țării, fără să facă în nici un fel caz de acțiunea lui. Și este în același timp scandalos
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
nietzscheienism și kirckegaardianism și combinații proprii își ratează inteligența creatoare." (Vitrina literară, 11 martie 1934.) Și Al. Talex consideră că toți eroii acestei cărți sunt posedați de gânduri "care le năvălesc închipuirea, clădind situații, tranșând conflictele, în timp ce realitatea se scurge amorfă și neschimbată... Toți își regretă gândurile de îndată ce și le mărturisesc: Fie că simt inutilul din strădania confesiunii. Fie că simt înșelarea din exprimare." (Litere, nr. 5, martie 1934) Petru Comarnescu scrie trei eseuri despre iubire și exasperare, doctorul Justin Neuman
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
convertirii spontane a cititorului în actualul caz al Mistificțiunilor publicate de Mircea Anghelescu. Iar faptul nu are de ce să ne mire. Așa se întâmplă de obicei când un istoric literar cu adevărat competent se decide să se joace cu imaginarul amorf al publicului său virtual și să speculeze ingenios ceea ce acesta așteaptă în mod pasiv de câteva decenii. Adică forma de snobism înalt la care se raportează, cel mai frecvent, cei mai mulți dintre cititori. Adică, dacă este să fim corecți, măcar din
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]