163 matches
-
și I.H. Colțescu, iar în anul 1936 apare "Legea pentru apărarea viticulturii". Pentru promovarea rezultatelor cercetărilor științifice și acțiunilor de îndrumare tehnică în viticultură, sub conducerea lui I.C.Teodorescu în perioada 1937-1949, este redactată revista "România viticolă". Lucrările cu caracter ampelografic, de până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
limba franceză intitulată "Ľ étude des fleurs et du pollen chez les principales varietés roumanes du vigne", în care descriu 20 de soiuri autosterile cu identitate sigură a denumirii, trei cu denumire probabilă și cinci soiuri aflate numai în colecțiile ampelografice, aducând în acest fel o contribuție deosebită la îmbunătățirea asocierii biologice ale soiurilor în plantațiile viticole. Constantinescu Gh. (1940) prin teza sa de doctorat "Studiul comparativ al varietăților Braghină și Negru vârtos", pe baza caracterelor florii, evidențiază existența în cadrul acestora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite să se folosească ampelometria cu suficientă certitudine drept mijloc de recunoaștere a soiurilor. Se poate concluziona că în perioada dintre cele două războaie mondiale, activitatea ampelografică a fost intensă, o parte din realizările înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice care apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia și uvologia" (C. Vartic, 1945), "Manualul de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Bulencea, 1947), în care sunt informații și despre soiurile de viță de vie. De asemenea, se publică articolul " Ce este și cum trebuie să fie Ampelografia" la Cluj în revista "Agricultura" de M. Oprean (1947). În popularizarea cunoștințelor privind caracterele ampelografice și însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie un rol important l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la nivelul principalelor regiuni viticole: Blaj (1946), Murfatlar (1948), Iași (1957), Miniș (1957), Valea Călugărească (1967), Ștefănești-Argeș (1957) și ulterior Bujoru (1977). Această acțiune a condus la elaborarea unor lucrări științifice de sinteză cu rezultatele obținute de cercetători în colecțiile ampelografice proprii. O primă lucrare de sinteză a fost "Studiul însușirilor tehnologice ale soiurilor de viță de vie roditoare" elaborată de Gh. Constantinescu și Elena Negreanu în anul 1957, în care s-a urmărit procesul de maturare al strugurilor, însușirile mecanice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticol, dar și a specialiștilor din unitățile de producție. O retrospectivă a dezvoltării viticulturii în perioada anilor 1950-1960, arată că a fost una fructuoasă sub aspectul complexității și a numărului de publicații viticole în general și a celor cu conținut ampelografic în special. Activitatea ampelografică s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
specialiștilor din unitățile de producție. O retrospectivă a dezvoltării viticulturii în perioada anilor 1950-1960, arată că a fost una fructuoasă sub aspectul complexității și a numărului de publicații viticole în general și a celor cu conținut ampelografic în special. Activitatea ampelografică s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică (P. Galet, 2000). De aceea cea mai mare parte a resurselor genetice de viță de vie sunt cantonate în prezent doar în colecții ampelografice. Numărul mare de soiuri, polimorfismul accentuat manifestat de soiurile de viță de vie existente în cultură, numărul mare de caractere folosite, complexitatea acestora precum și neluarea în considerare a însușirilor agrobiologice, tehnologice și agrofitotehnice, constituie elemente de confuzie și erori în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Dettweiller, 1992), lipsind însă un consens asupra numelui acestora. De aici necesitatea identificării și diferențierii tuturor soiurilor și genotipurilor de viță de vie prin diferite metode, care să permită standardizarea informațiilor la nivel internațional, conservarea resurselor genetice în colecții ampelografice și prevenirea riscului de dispariție a acestora. În prezent sunt înregistrate în Catalogul internațional al soiurilor de Vitis vinifera în jur de 18500 de nume de soiuri și 23000 de sinonime (Erika Maul, 2003). În principiu numele date soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de gust, savoare, culoarea boabelor sau forma frunzelor, strugurilor și boabelor). Soiurile vechi și cele extrem de răspândite sunt cunoscute sub diferite nume (sinonime), ceea ce constituie o problemă majoră. De cele mai multe ori același soi se regăsește sub diferite denumiri în colecțiile ampelografice, sau se poate întâmpla ca același nume să definească diferite soiuri (omonime). De exemplu: soiul româneasc Fetească albă se întâlnește sub mai multe sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
litere (de exemplu Olimpia - Olimpiada etc). Asupra acestora trebuie intervenit pentru stabilirea unui nume pentru a fi autorizate la înmulțire și comercializare. În același context al sinonimiilor și omonimiilor se includ și denumirile greșite ale unor soiuri existente în colecțiile ampelografice, sau faptul că unele soiuri se cultivă în alte zone sub diferite denumiri, de exemplu soiul Riesling se cultivă în Africa de sud, sub denumirea de Johanniesberg, iar soiul Gamay se cultivă în California sub denumirea de Napa Gamay. Din aceste considerente
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se cultivă în alte zone sub diferite denumiri, de exemplu soiul Riesling se cultivă în Africa de sud, sub denumirea de Johanniesberg, iar soiul Gamay se cultivă în California sub denumirea de Napa Gamay. Din aceste considerente este imperios necesar ca descrierea ampelografică a unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute ale soiului respectiv. Sinonimiile și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute ale soiului respectiv. Sinonimiile și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie unificate, pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. Pentru aceasta sunt necesari următorii pași: întocmirea unei liste de sinonime pentru toate soiurile, lucru deja efectuat de către O.I.V. care a elaborat " Lista internațională a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
țări, rămâne de realizat o inventariere a soiurilor de o mai mică importanță și a celor aflate în pericol de dispariție; existența unei conexiuni între diversele denumiri ale soiurilor din țări diferite; evaluarea identității soiurilor la nivel național din colecțiile ampelografice ale fiecărei țări, proces în curs de completare în multe țări; evaluarea identității soiurilor străine prin schimb de descriptori, analiza ADN, butași sau alte informații. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie cumulate pentru a avea un management
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
țări diferite; evaluarea identității soiurilor la nivel național din colecțiile ampelografice ale fiecărei țări, proces în curs de completare în multe țări; evaluarea identității soiurilor străine prin schimb de descriptori, analiza ADN, butași sau alte informații. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie cumulate pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. De asemenea, necesitatea descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie decurge și din faptul că aceste elemente conduc la identificarea unor genotipuri valoroase, neglijate multă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vie decurge și din faptul că aceste elemente conduc la identificarea unor genotipuri valoroase, neglijate multă vreme și în același timp la menținerea variabilității genetice în cadrul soiurilor de viță de vie. 1.5. METODE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN AMPELOGRAFIE Cercetarea ampelografică este strâns legată de soi sau specia din care provine, în relație directă cu factorii de mediu față de care acesta reacționează și cu lucrările agrotehnice cu care intervine omul asupra sa. În principiu soiul reprezintă suma însușirilor biologice și economice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lor genetice. Pentru aceasta, ampelografia folosește metode de cercetare proprii care se referă la următoarele aspecte: descrierea și recunoașterea soiurilor, după caracterele morfologice ale principalelor organe vegetative (frunze, lăstari, coarde și struguri) și caracterizarea acestora prin metode moderne de investigații (ampelografice, ampelometrice, biochimice și genetice). înființarea colecțiilor ampelografice pentru asigurarea sursei de germoplasmă necesară lucrărilor de ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie; obținerea de noi soiuri de viță de vie prin hibridarea sexuată dirijată sau prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de cercetare proprii care se referă la următoarele aspecte: descrierea și recunoașterea soiurilor, după caracterele morfologice ale principalelor organe vegetative (frunze, lăstari, coarde și struguri) și caracterizarea acestora prin metode moderne de investigații (ampelografice, ampelometrice, biochimice și genetice). înființarea colecțiilor ampelografice pentru asigurarea sursei de germoplasmă necesară lucrărilor de ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie; obținerea de noi soiuri de viță de vie prin hibridarea sexuată dirijată sau prin folosirea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică (mutageneză
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perfecționată mai târziu de Louis Ravaz (1902) a constituit un salt înainte în descrierea soiurilor de viță de vie. Acesta propune excluderea din descrierea soiurilor a caracterelor generale de gen și specie care mai mult produc confuzii, și împarte caracterele ampelografice ale soiurilor de viță de vie în două categorii: caractere calitative, care le include pe cele determinate vizual cum ar fi forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor, morfologia florii etc; caractere cantitative, determinate prin măsurători biometrice (mărimea frunzelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vie au la bază caracterele specifice frunzei. În prezent stadiul descrierii soiurilor de viță de vie a avansat, schemele adaptate în descrierea și diferențierea acestora fiind completate cu elemente noi care permit recunoașterea cu mai multă siguranță. 2.1. SCHEMELE AMPELOGRAFICE FOLOSITE PENTRU DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE De un real folos în dezvoltarea metodelor de descriere a fost Comisia internațională de ampelografie (1872-1882), care elaborează formularul internațional de descriere a soiurilor, cu ajutorul căruia urma să unifice toate metodele de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
metodelor de descriere a fost Comisia internațională de ampelografie (1872-1882), care elaborează formularul internațional de descriere a soiurilor, cu ajutorul căruia urma să unifice toate metodele de descriere a soiurilor de viță de vie din Europa apuseană. Cea mai complexă schemă ampelografică elaborată de OIV, cuprinde opt capitole care se referă la denumirea soiului, origine și istoric, descrierea botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o descriere unitară a soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vie din Europa apuseană. Cea mai complexă schemă ampelografică elaborată de OIV, cuprinde opt capitole care se referă la denumirea soiului, origine și istoric, descrierea botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o descriere unitară a soiurilor de viță de vie, fiind folosită de toate țările viticole, conducând la posibilitatea includerii acestora în Registrul ampelografic internațional. În România la descrierea soiurilor de viță de vie se folosește schema elaborată de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]