89 matches
-
informației prin avantajele pe care le oferă (prelucrarea rapidă și accesul la un volum mare de date, gestiunea ușoară a acestora, concentrarea și schimbul imediat al informației prin intermediul internetului) a permis elaborarea de noi metode matematice de investigare în domeniul ampelografiei și anume: analiza statistică în componenți principali (ACP), analiza cluster (AC), analiza factorial discriminantă (AFD) etc. Beneficiind de aportul adus de informatică Erika Dettweiller de la Universitatea din Hohenheim reia metoda ampelometrică ca bază de studiu a soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
către extremitatea ei pe graficul analizei factoriale (sunt cei mai excentrici). Reprezentarea indivizilor pe planul factorial permite aprecierea repartiției lor și reperarea zonelor cu densități mai mari sau mai mici. 2.7.1.3. Aplicarea analizei în componenți principali în ampelografie Pentru folosirea metodei în diferențierea soiurilor de viță de vie se iau în considerare valorile medii ale unui număr de 30 de variabile care sunt indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Deci valoarea este considerată un nou indice de disimilaritate, denumit “indice de nivel”. Se verifică în final, dacă suma indicilor de nivel din ierarhie este egală cu inerția totală a norului I. 2.7.2.3. Aplicarea analizei cluster în ampelografie Această metodă permite stabilirea gradului de asemănare între soiurile de viță de vie, precum și formularea unor ipoteze de înrudire între grupuri de soiuri. În acest sens, prin pachetul de informații din programul calculatorului se întocmește histograma clasificării ierarhizate a soiului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
deoarece clasele trebuie sa fie cât mai stabile. În continuare, se caută celelalte combinații liniare necorelate cu prima care realizează cea mai bună separare. Aceste combinații liniare sunt denumite funcții discriminante. 2.7.3.2. Aplicarea analizei factoriale discriminante în ampelografie. Are ca scop, verificarea apartenenței indivizilor studiați la soiurile din care fac parte, precum și la stabilirea omogenității fenotipice a soiurilor de viță de vie. Pentru folosirea AFD la descrierea soiurilor, este necesară alegerea unui număr de n indivizi din fiecare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
genomului, la nivelul ADN cloroplasic prin utilizarea markerilor moleculari, activitate deja avansată, aflată în plină desfașurare pe plan internațional dar și național. 3.2. ANALIZA GENETICĂ Caracterizarea și identificarea soiurilor de viță de vie în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care contribuie la creșterea variabilității genetice în cadrul soiurilor cultivate, la care se mai adaugă și procesele de creare de noi soiuri care amplifică acest fenomen. 3.2.1. STADIUL CERCETĂRILOR PE PLAN MONDIAL ȘI ÎN ROMÂNIA Rezultatele cercetărilor din domeniul ampelografiei, au stabilit centrele genetice de formare a genului Vitis precum și apartenența soiurilor la anumite grupe ecologice. De asemenea, s-a putut evidenția și influența condițiilor de ecosistem asupra variabilității caracterelor morfologice și însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
atenție aparte cercetărilor în toate domeniile științifice: de la matematică, fizică și chimie până la medicină, biologie, științe agricole, geonomice, economice ori juridice. Rezultatele din aceste domenii au fost făcute cunoscute în lucrări de mare amploare: Flora României, Fauna României, Pomologia României, Ampelografia României, Atlasul istorico-geografic al României, Monumentele vechiului drept românesc ș.a. Din 1990, în subordinea A.R. au trecut 65 de institute, centre și unități de cercetare fundamentală și avansată (dintre care 32 nou înființate), cu peste 2800 de cercetători. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și Vinificație, editat în colaborare cu acad. Gh. Constantinescu, participarea sa la elaborarea Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice în Moldova (1975-1985ă. Stins din viață la 28 aprilie 1991, la Iași, acad.prof. Vasile Juncu a fost înmormântat la cimitirul PodgoriaCopou. LEAHU, VICTOR (1940-2002ă SCRIITOR Prozator, publicist și muzeograf, Victor Leahu a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
acestei școli. În anul 1954 a fost chemat la Iași și numit (1.X.1954) lector și șeful Catedrei de Viticultură a Facultății de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a predat cursurile de Viticultură și Ampelografie. În anul 1956 ocupă, prin concurs, postul de conferențiar la Catedra de Viticultură din cadrul Institutului Agronomic Iași. În perioada 1959 - 1962 a fost conferențiar la Institutul Interregional de Perfecționare a Cadrelor Didactice Iași. În anul 1962 se transferă la Institutul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
didactice. Pentru a ușura munca elevilor sau a studenților, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a editat sau multiplicat numeroase manuale și cursuri (Noțiuni de entomologie, manual pentru școlile viticole; Vinificația, chimia și microbiologia vinului, manual pentru școlile de maiștri viticoli; Ampelografia și viticultura , cursuri pentru facultatea de Horticultură ș.a.). A scris peste zece lucrări de popularizare a științei și cca 20 de articole de popularizare în presă. În paralel cu munca didactică, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a desfășurat o vastă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dublu asistată, iar chestia cu frunza turistică de la Șanhai, este spre deliciul presei; măcar de-ar fi fost o frunză de viță (de vie!), de la Cotnari, de exemplu, sau din oricare alt loc cu porniri bahice, că, până la urmă, știința ampelografiei zice că până și Eva din PDL trebuie să-și prindă frunza de viță cu un ac ... de păr! Din toată tărășenia, în contul nostru se reține că iar și iar ne-am făcut de râs, pe bani mulți, împrumutați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un traseu aproape solar, de la est la vest, drumul vinului s-a intersectat cu cele ale civilizațiilor Lumilor Vechi și Noi. Încă de la apariția lor, via și vinul și-au lăsat amprenta asupra geografiei și istoriei, mitologiilor și religiilor, științelor (ampelografie și oenologie) și tehnicilor (cules și vinificare) vitivinicole, artelor (pictură, sculptură, poezie) și tradițiilor, dar și asupra obiceiurilor alimentare și comerțului, dreptului și medicinei, contribuind, de-a lungul anilor, la modelarea unui anumit tip de societate: civilizația vinului. În acest
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
extremitatea fostei URSS, China, Coreea, Japonia, țările peninsulei Indochina și ale subcontinentului indian. 3 Textul de mai sus este extras din discursul pe care sociologul Edgar Morin l-a rostit la Barcelona, cu ocazia decernării premiului internațional Catalunya 1994. 4 Ampelografia (de la Ampelos, companion al lui Dionisos) e definită de către Pierre Galet drept "știința care se ocupă de vița de vie și mai ales de descrierea speciilor, a varietăților sau a răsadurilor de viță de vie"; Précis d'ampélographie pratique, Montpellier
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și Vinificație, editat în colaborare cu acad. Gh. Constantinescu, participarea sa la elaborarea Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice în Moldova (1975-1985). Stins din viață la 28 aprilie 1991, la Iași, acad.prof. Vasile Juncu a fost înmormântat la cimitirul Podgoria-Copou. LEAHU, VICTOR (1940-2002) SCRIITOR Prozator, publicist și muzeograf, Victor Leahu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]