83 matches
-
este de 250-400 de metri pe secundă. După aproximativ 15-30 de metri de la gura țevii, proiectilul este propulsat cu ajutorul motorului rachetă intern cu combustibil solid, atingând viteza de 700 de metri pe secundă. Proiectilele sunt stabilizate pe traiectorie cu ajutorul unui ampenaj, asigurând o mișcare lentă de rotație până la țintă. AG-9 este o armă cu o mare mobilitate și un profil redus pe câmpul de luptă. La nevoie poate fi transportată pe distanțe mici de doar doi oameni, însă de obicei este
SPG-9 () [Corola-website/Science/323749_a_325078]
-
amper) și un înălțător optic (cu o greutate de 1,3 kilograme). Mânerul-pistol și sistemul optic de ochire se află pe țeava din stânga. Loviturile incendiare supracalibru au o viteză inițială redusă, de doar 90 de metri pe secundă, având un ampenaj în partea din spate. Darea focului se execută succesiv, prin apăsarea trăgaciului. Toate cele trei grenade pot fi lansate în două secunde. Aruncătorul este deservit de un singur soldat. În momentul impactului, amestecul incendiar aflat în grenada dublu-tronconică arde la
AGI 3x40 () [Corola-website/Science/325620_a_326949]
-
Avea tren de aterizare fix, triciclu cu bechie de coadă. Fuzelajul tip semi-monococă era construit din cadre de lemn, acoperit cu placaj, cu excepția părții din fața și a capotei motorului, care erau acoperite cu tablă. Motorul avea un inel tip NACA. Ampenajul orizontal, precum ci cel vertical aveau structura din lemn și erau acoperite cu pânză. Avionul a fost construit în serie pentru dotarea școlilor de pilotaj, precum și pentru diverse persoane particulare. În 1934 prințesa Marina Știrbey și-a comandat un ICAR
ICAR Universal Biloc () [Corola-website/Science/325741_a_327070]
-
care este escamotabil . La extremitățile planului central se află ferurile de prindere a aripilor laterale . Acestea sunt construite din lemn de molid și placaj . De acestea sunt prinse eleroanele și voleții . Voleții și eleroanele au construcție mixtă și sunt împânzite . Ampenajele au structură lemnoasă , părțile fixe acoperite cu placaj iar cele mobile sunt împânzite . Trenul de aterizare este escamotabil manual , are amortizoare oleopneumatice , roțile tip balon cu dimensiunea de 500x180 mm. Comenzile de zbor pe sistem mixt cu leviere si cabluri
Nardi FN-305 () [Corola-website/Science/325862_a_327191]
-
a fost un prototip derivat din predecesorul său, IAR-12, proiectat de Elie Carafoli. Fuzelajul și aripile au fost păstrate, modificările apărând la ampenaje. avea o structură mixtă din aluminiu și lemn de brad. Fuzelajul anterior era acoperit cu aliaje ușoare, iar cel posterior era împânzit. Aripile erau și ele împânzite. Avionul era propulsat de motorul în „V” răcit cu aer Hispano-Suiza 12Mc seria
IAR-13 () [Corola-website/Science/330973_a_332302]
-
Din el a derivat avionul IAR-14. Deși performanțele erau superioare variantelor anterioare, demonstrația din 1933 susținută de lt. av. Eugen „Puiu” Pârvulescu nu a convins șefii ARR, care aveau rețineri față de avioanele de luptă monoplane cu aripa jos. În 1935 ampenajele au fost modificate ca la IAR-16. Caracteristici generale Echipaj: 1 pilot Caracteristici tehnice: Performanțe Armament
IAR-13 () [Corola-website/Science/330973_a_332302]
-
în funcție de parametri. Calitativ, rapoartele piloților descriu condițiile de givraj prin efectul acestora asupra aeronavei și a comportării ei. Pentru condiții identice, pot fi raportate givraje mai mult sau mai puțin importante. Givrajul poate afecta bordul de atac al aripilor și ampenajelor, elicele, parbrizul, antenele radio și radar, tubul Pitot sau grupul motopropulsor (carburatorul motoarelor sau compresorul turbomotoarelor). Givrajul afectează aeronavele prin: Practic, avionul devine mai greu, mai puțin puternic, mai puțin agil și mai greu de pilotat. Chiar cantități mici de
Givraj () [Corola-website/Science/331038_a_332367]
-
ajung la Khartum, unde rămân două zile deoarece motorul avionului lui Pantazi trebuia revizuit. Urmează o etapă scurtă până la Kosti, iar la 4 noiembrie ajung la Malakal. Acolo sunt prinși de o ploaie torențială, care deformează placajul de pe planuri și ampenaje. Avioanele nu pot fi reparate pe loc și aviatorii iau hotărârea să se întoarcă. Pe drumul de întoarcere urmează același traseu. Avioanele sunt mai ușoare și pot parcurge etape mai lungi, ca urmare se schimbă locul unor escale (Atbara în loc de
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]