1,230 matches
-
și am fost testat de agenție pentru a se vedea ce meserie mi se potrivește. Mi s-a propus să mă recalific în meșteșugărit și atunci le-am spus că nu mă descurc pentru că am două mâini stângi”, își amintește, amuzat, el. Visul său era să devină polițist. Dorința i-a împărtășit-o și nemțoaicei de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. „Femeia a zâmbit și a spus: < >. N-a uitat însă de mine și, după câteva luni, m-a sunat
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
Dumneaei este domnișoara învățătoare Iulia! - Lăsați, domnule director, să-mi spui domnișoara Iulia și...atât! - Domnișoara Iulia! Am murmurat eu, emoționat. - Domnișoară Iulia! A intervenit domnul Arsu, fiți mai severă, că vi se urcă în cap! Domnișoara Iulia a râs amuzată: - Așa-mi place mie, domnule director! După ce au plecat tata și domnul Arsu, domnișoara Iulia m-a așezat pe un loc liber din banca a doua. Apoi s-a așezat lângă mine în bancă... Eu am început să tremur și
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
consideră prioritar. Sunt elevi care rămân repetenți și de două ori. Era un număr de 50 de absențe, pe care dacă le depășeai, erai repetent. Am fost întrebat chiar de câte ori am rămas, pentru că păream mai mare pentru clasa respectivă”, spune amuzat. O bilă albă pentru sistemul italian este interactivitatea. „Nu se practică toceala, ca în România, fiecare având șansa să-și dezvolte propriul mod de a interpreta lucrurile. Asta s-a văzut cel mai bine la italiană, unde învățam despre Baudelaire
COPIII IMIGRANȚILOR revin în şcolile româneşti: „Italienii îmi ziceau: EȘTI ROMÂN, probabil eşti şi DEȘTEPT” [Corola-blog/BlogPost/93764_a_95056]
-
se achiziționează un clasor". Să aibă Barbu Cioculescu un suflet de colecționar, de "filatelist" sui generis, așa cum dă de înțeles? Nu e cu neputință. Adunînd tipuri omenești, evenimente de diverse calibre, situații, anecdote, dar și replicile-i personale, grafiate cu amuzată paciență, d-sa ne oferă clasorul lor, constînd dintr-o severă (avem impresia că exagerat de severă) selecție a articolelor publicate, după 1989, în Dreptatea, al cărei meteoric redactor-șef a fost, în România liberă, Cotidianul, Curentul, Luceafărul românesc din
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
fapt, marele ei dar este naturalețea și spontaneitatea. Artista ne avertizase că The Part (nu) este dans, (nu) este teatru și ambele ambiguități sunt adevărate, și că personajul (nu) este singur, și, într-adevăr, publicul a fost continuu un partener amuzat al tuturor demersurilor ei, sucindu-se pe scaune, pentru a-i urmări deplasările prin spațiu, cu totul neprevăzute. La sfârșit, ne-a dat ea nouă flori, după ce, oricum, ne cucerise inimile. Un amestec de arte vizuale, instalații, desene proiectate cinematografic
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
Cristian Teodorescu Ce rost mai are să dai în vileag un om de 83 de ani pentru păcatele lui de dinainte de 1989? Săptămîna trecută l-am văzut la televizor pe octogenarul Emanuel Valeriu în timp ce declara aproape amuzat că tot ceea ce s-a scris și s-a spus despre colaborarea lui cu Securitatea e neadevărat. În dosarul lui scrie cu numele "în clar" că fostul director general al TVR în anul 1990 a fost agent instruit al Securității
Păcate vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8323_a_9648]
-
știut să "citească" emblema și au înțeles de care parte a baricadei se plasa teatrul. Unei actrițe i se încurcă limba-n gură și, în loc să pronunțe corect numele unui personaj, Ukașvili, zice "Saakașvili", făcând sala să râdă. Sturua o dojenește amuzat: "Iar o să se spună că e una dintre Ťșopârleleť mele". Dar, îmi mărturisește el, întâmplarea a potrivit bine lucrurile, căci nu intenționase defel ca regele trădător, Claudius din Hamlet, să semene fizic cu actualul președinte georgian. Asta nu ne împiedică
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
zile de băut continuu. De ce trei? Pentru că weekendul are două zile. Numai în cea de-a treia zi (foarte probabil o zi de lucru) jocurile sunt făcute, atunci începe lumea să ridice din sprâncene, să țâțâie din buze, iar râsetele amuzate se transformă în șoapte de îngrijorare. Înainte vreme, beția cruntă era salutată ca o perioadă în care oamenii buni deveneau răi, de obicei din motive întemeiate. Poate iubirea vieții lor îi trădase, poate o persoană iubită se stinsese, poate fuseseră
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
trecut atunci prin mână multe sute de exemplare ale cărții defecte: deschideam mecanic la pagina cu pricina, operam modificarea și atacam alt teanc. Lăsând de-o parte simbolismul întâmplării (dl. Ciocârlie avea să-mi scrie o dedicație în care menționa amuzat felul în care am dărâmat "meterezele" de cărți!), mi-a rămas în memorie faptul că reușisem să găsesc o intensă voluptate în repetarea acelorași gesturi. În copilărie, le urmăream fascinat pe femeile care țeseau metri pătrați de goblenuri sau pe
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
ar fi fost tânăr. „O duduie de la Antena 1, de la Observator, m-a întrebat dacă vreau să urc pe Himalaya. «Maxim pe Bucegi», i-am răspuns eu. Și ea zice, foarte interesată: «și dacă ai fi fost tânăr?»", a povestit amuzat Badea întâmplarea, miercuri, la emisiunea „100 de minute”, de la Antena 3. Prezentatoarea emisiunii, Sandra Stoicescu, a izbucnit în râs și a rostit un singur cuvânt: „Like!” „Știi ce urmează? Să-ți ofere cineva locul în autobuz”, a venit replica lui
Întrebare de milioane, adresată lui Mircea Badea. Like, nu? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79968_a_81293]
-
-l ca "beneficiar" pe Octavian Paler. Încă de pe când el trăia i s-au pus în seamă texte pe care nu le scrisese, făcute mai întâi să circule pe Internet de unde le-au preluat diferite publicații. Intrigat, dar și oarecum amuzat, autorul Polemicilor cordiale a apucat să se dezică, în Cotidianul din 13 martie 2006, de un bombastic "Interviu cu Dumnezeu", "capodoperă" pentru care primise exaltate felicitări de la un admirator din Brașov: " Nu eu i-am luat lui Dumnezeu interviul pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]
-
cu Vasilică Danileț în kimono, care a declarat pentru o publicație că asemănarea între el și Mircea Badea este faptul că amândoi sunt atletici." Lângă Dănileț trebuie să ai grijă cum respiri, că imediat, woww unde e Dănileț?", a comentat amuzat Badea. Mircea Badea i-a lansat o provocare lui Dănileț. El i-a propus să încerce prim dată un mecicu Victor Ciutacu și apoi, dacă trece de această probă se va lupta cu el.
Badea şi Gâdea se sparg de râs în direct - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/81352_a_82677]
-
întâmplări mai vechi o pun pe autoare într-o stare de permanent balans între lumea de azi și cea de ieri. Uneori maturul de azi privește lumea cu ochii copilului de ieri sau, dimpotrivă, își contemplă "dramele copilăriei" cu privirea amuzată cu care ar vedea un film de desene animate. Dacă atunci când se analizează pe ea, cea de ieri, Adriana Babeți este de o autoironie dusă până la limita cinismului, cu totul alta este atitudinea ei când este vorba de ceilalți. Privindu
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
1990, am ajuns să o cunosc și pe ea. Mon amie, o prezenta Cioran. Frumos era că-l iubea pe Cioran tachinându-l oarecum la tot pasul, alintându-l cu povestirea unor scene care-l priveau, pe care le asculta amuzat, dar din care el, Cioran, nu ieșea întotdeauna glorios. Avea un simț al umorului care-l egala pe cel al lui Cioran și, uneori, ascultându-le schimburile de replici, aveai senzația unui adevărat recital de finețe și bun-gust. Am cinat
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
dragostei intempestive, cînd umbli pui pe sol patru picioare delicate, năzuroasă, îndoindu-te de tot ce-i pămîntean, căci totul e prea imund pentru imaculatul tău picior" (Pablo Neruda). Printr-o temperare a expresiei, iubirea pentru pisică dobîndește imagini benevolent amuzate, tandre, dar scoțînd gheare (relativ) inofensive aidoma obiectului său. E un stil al "pisicelii", adică al unei seducții joculare, încă o probă a asocierii funciare pisică-femeie: "Cît a slăbit pisica ta puiandră. / Ea suferă de-o boală, - însă nu / de
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
Jurnalistul Ion Cristoiu a comentat amuzat situația în care este pus Guvernul de privatizarea Oltchim. Cristoiu a spus că Ponta va fi cel care va avea de suferit electoral dacă Dan Diaconescu nu vine cu banii pentru Oltchim. „Trece în ochii acestei națiuni de Bulă, dacă
Cristoiu: Dacă DD nu vine cu banii, Ponta pică de fraier () [Corola-journal/Journalistic/42156_a_43481]
-
fază este că am jucat cu o ... lama. Și atunci când apare un animal (n.r.: în distribuție), nici nu mai contează cum joci, ca toată lumea se uită la el. Am avut o concurență fantastică. Lama mi-a luat fața!”, a spus amuzata Loredana Groza. Povestea serialului Serialul “Fetele lu’ Dom’ Profesor” prezintă povestea unui fost profesor de filosofie, Tinel, personaj interpretat de Cătălin Cățoiu, care este nevoit să-și transforme casă în salon de masaj erotic pentru a face față datoriilor pe
Jurații de la Vocea României pleacă pe la alte televiziuni () [Corola-journal/Journalistic/42376_a_43701]
-
E posibil să fie un amănunt legat de publicarea pe copertă, în vara lui 1991, a celebrei fotografii a lui Demi Moore, gravidă în luna a șaptea, în viziunea grafică și nudă a lui Annie Leibowitz. Îmi aduc aminte comentariile, amuzate și enciclopedice, ca întotdeauna, ale lui Mary Sladek, care ne-a arătat, lui Vladimir Tismăneanu și mie, fotografia care uluise America. Mi-am dat seama foarte repede că această revistă, cu nimic deosebită în aparență de celelalte patruzeci-cincizeci găsibile în
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
scaunul meu, urându mă pentru lipsa de curaj. A venit însă și ziua în care curiozitatea a înfrânt rușinea și, când am văzut-o pornind către budă, am țâșnit la rândul meu, atât de puțin credibil, încât educatoarea a mustăcit amuzată de evidenta mea preferință feminină. Sau așa mi s-a părut mie. Mi-am înghițit ru șinea și am ieșit din clasă, având grijă să-i dau suficient timp încât ea să fi ajuns deja la toaletă. Am străbătut grăbit
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Îmi mișc degetele. Apoi îndoi genunchii. Mi-am desfăcut repede prinderile seletei, m-am ridicat în picioare și am început să râd în hohote, aproa pe un râs isteric. Spre deosebire de mine pilotul era alb la față și nu părea deloc amuzat. Mi-a zis: Nu-mi vine să cred că n-am murit. Cred că a fost un semn de la Dumnezeu și cred că a fost pentru mine. Nu credeam și nu cred în Dumnezeul la care am presupus că se
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lipindu-și mâna de cea a lui Silviu, apoi depărtând mâna pe fiecare se vedea semnul crucii. Nu te speria, nu este sânge este ketchup. Poate ne lămuriți și pe noi ce semnificație are acest gest, Întrebase și Pavel puțin amuzat. Are o semnificație foarte simplă, tată, noi doi vrem să fim frate și soră. Știi cât de mult mi-am dorit mereu să am un frate sau o soră, iată acum am această ocazie. Andreea a fost de acord cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
care o privea printre lacrimi pe mama sa uluită de ceea ce vedea și nu-și credea ochilor. De data aceasta chiar Întrecuse măsura. Teia nu găsea nimic rezonabil de spus În primele momente dar, nu-i scăpase nici aerul puțin amuzat al lui Pavel. Părea un adevărat complot dar, Pavel chiar nu știuse nimic, avea să afle ea mai târziu. Între timp Silviu se apropiase de mama Andreei și-i pusese o mână pe umăr, la fel și pe umărul tatălui
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cu biscuiți muiați în lapte. Iar îi dai ciocolată? zâmbi ea, mângâind creștetul copilului. — Are și puțină scorțișoară. Un vârf de lingură de miere și trei boabe de piper. A, și un praf de vanilie. — Măi să fie..., făcu Dominique amuzată, aranjând lin gurile mari, de lemn, în paharul smălțuit din capătul mesei lor. Alioșa plescăi pofticios și aprobator, încurajând mâna lui Ivan, echipată cu un ultim biscuit muiat în ciocolată, să vi reze spre el. — Auzi... — Aud. — Tu cum crezi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
face că nu observă. Nu e diplomată, cum sunt femeile, uneori, când le repezi și te ignoră, ca niște martire de mâna a cinșpea, convinse că, prin asta, sunt mai bune decât tine. Ada nu e așa. Ada e condescendentă. Amuzată. Puțin absentă. Conștientă că mă scoate din minți. Când plusez și sunt măgar cu ea își lasă capul pe spate și râde, brusc și plin, relaxat. — Ok, hai că ne vedem mai târziu. Îți las cheile, da? Mă intimidează. Nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lua în brațe, își trecea degetele prin părul meu, îmi mirosea ceafa și-mi șușotea ușor, la ureche... — A fost odată un prinț rus... — Și mama ne spune o poveste cu un prinț rus! — Da? Îmi amintesc privirea ei galbenă, amuzată, brusc stingheră, cumva, aplecată asupra mea, cald și, totuși, din senin, metalic. — Și ce se întâmplă în povestea voastră? — Se întâmplă... mâncare! sărea David dintre camioane de plastic și vagoane desperecheate de trenuleț niciodată funcțional, mâncare muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuultă! Ne prăvăleam
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]