106 matches
-
mai mult decât să-l pună pe om la adăpost față de vacarmul său lăuntric." (A.Pleșu, Minima moralia) (Ibidem, p.498) Este adevărat că atât elementele incidente (sau fenomenul incidenței), cât și celelalte categorii luate aici în discuție (elipsa, repetiția, anacolutul) au un element comun: poartă marca afectivității și spontaneității subiectului vorbitor și reflectă o predominare a dimensiunii stilistice a textului asupra dimensiunii sintactice. Dar, între „cuvintele și construcțiile incidente”, pe de o parte, și celelalte „fenomene sintactice”, pe de alta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului vorbitor și reflectă o predominare a dimensiunii stilistice a textului asupra dimensiunii sintactice. Dar, între „cuvintele și construcțiile incidente”, pe de o parte, și celelalte „fenomene sintactice”, pe de alta, există deosebiri esențiale: a. Fiecare din „fenomenele” sintactice: elipsă, anacolut, repetiție își au natura în ele înseși; identitatea lor funcțională este fixată de structura lor: Pe brumă desculț și pe rouă încălțat. șelipsaț Încet, încet, vara s-a dat la brazdă.” șrepetițieț Cuvintele și construcțiile incidente au această identitate numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Na! Dănilă - zise el în gândul său - așa-i c-ai sfeclit-o?” (I. Creangă) b. „Fenomenele sintactice” sunt structuri de gradul II, în sensul că rezultă din modificări la care a fost supusă, din diferite motive, o structură primară; anacolutul, de exemplu, rezultă din întreruperea cursului inițial, „obiectiv”, al unei relații sintactice (cel mai adesea, de interdependență): „Moșneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi.” (I.Creangă) „Elementele incidente” sunt structuri primare, proprii, de exemplu, vorbirii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vocabulă e căutată astfel încât să sugereze destructurarea universului și nu constituirea lui. S-a vorbit adesea despre caracterul delirant al versurilor lui Ion Caraion. Într-adevăr e ușor de remarcat faptul că uneori aceste enumerații, în ingambament și chiar în anacolut, par să se îndepărteze de orice logică. Textul se construiește din definirea și redefinirea unei noțiuni, din aproape în aproape, cu repetiția obsesivă a termenului central, e o acumulare de tușe îngroșate reliefând senzația de apăsare pe care o generează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
colo și anume prin părțile esențiale. Am zis!”; h. truismele (adevăruri evidente): „Un popor care nu merge Înainte, stă pe loc, ba mai dă și-napoi”; „O soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are”; i. construcții prolixe (confuze, incoerente), anacolutul: „In sănătatea alegătorilor ... cari au probat patriotism și mi-au acordat ... asta ... cum să zic de! zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt În Cameră, și eu ca românul imparțial, care va să zică... cum am
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sensul enunțului nu are de suferit. Ex.: J'ai bien entendu et elle [...] aussi. Elipsa este un termen generic pentru numeroase figuri ale sustragerii, la nivelul atât al cuvântului, cât și al sintaxei și al sensului: asindeta, brahilogia, parataxa, zeugma, anacolutul, apoziția, eufemismul etc. (...) Elipsa este adesea element constitutiv și al altor figuri: substituția (de nume, de personaje etc.), eufemismul, dar și sinecdoca, metonimia și metafora; aceste figuri și-ar pierde, de fapt, caracterul dacă lexemele ori sintaxa lor ar fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Dar cu acordul? Cine e acordul? Un nume generic pentru vreo rudă sau vreun prieten de familie? Atunci de ce nu l-au scris normal: „... numai cu Acordul“? Ei, desigur că e vorba de altceva. De acordul părinților. Și de un anacolut de toată frumusețea. Corect ar fi fost „numai cu acordul părinților sau împreună cu părinții“. Același substantiv, două genuri diferite. Dar știm și noi, știu și ei: în țara lui „merge și-așa“ un asemenea fleac nici nu mai contează. Parcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Ion Toboșaru, cel mai sprîncenat dintre profesorii văzuți de mine, și-a început prezentarea unei exigue cărți de epigrame, luînd-o, fudul de știința sa, de la Marțial, desigur să arate că e „tambour de livre”. Pentru titlul său de universitar, numeroasele anacoluturi și dezacorduri pe care le-a făcut erau stupefiante. Însă și mai grave erau rupturile dintre frazele de comentariu critic și citatele cu care încerca să le ilustreze. Rar mi s-a întîmplat să ascult pe cineva, care trece de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); - anacolutul; hipercorectitudinea. Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris; - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
atributul; complementul. Sintaxa frazei: Coordonarea. Subordonarea: - dependente și principale; - subordonate explicite și implicite. Tipuri de subordonate: - propoziții subiective; - propoziții completive directe; - propoziții declarative; - propoziții cauzale; - propoziții concesive; - propoziții consecutive; - propoziții finale; - propoziții condiționale și "periodo ipotetico"; - propoziții temporale; - propoziții relative. Anacolutul: sintaxa liberă. Vorbirea directă și indirectă. Registre lingvistice: - informal (colocvial), formal. TEXTE Tipuri de texte, moduri de expunere: - argumentativ; - expozitiv; - interpretativ și argumentativ; - descriptiv: Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
atributul; complementul. Sintaxa frazei: Coordonarea. Subordonarea: - dependente și principale; - subordonate explicite și implicite. Tipuri de subordonate: - propoziții subiective; - propoziții completive directe; - propoziții declarative; - propoziții cauzale; - propoziții concesive; - propoziții consecutive; - propoziții finale; - propoziții condiționale și "periodo ipotetico"; - propoziții temporale; - propoziții relative. Anacolutul: sintaxa liberă. Vorbirea directă și indirectă. Registre lingvistice: - informal (colocvial), formal. TEXTE Tipuri de texte, moduri de expunere: - argumentativ; - expozitiv; - interpretativ și argumentativ; - descriptiv: Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuația în propoziție și în frază; Practica rațională și funcțională a limbii - Situația de comunicare: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcțiile comunicării; deixis, anafora discursivă; - Comunicarea orală: [ ] Strategii specifice în dialog și în monolog; [ ] Structuri discursive: text narativ
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuația în propoziție și în frază; Practica rațională și funcțională a limbii - Situația de comunicare: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcțiile comunicării; deixis, anafora discursivă; - Comunicarea orală: [ ] Strategii specifice în dialog și în monolog; [ ] Structuri discursive: text narativ
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
i-a anunțat de furtul din conturi. Cine însă le va da banii înapoi..." Brahilogia constă în evitarea reluării în enunț a unor termeni exprimați anterior. Ex.:"Unii studenți au lipsit de la conferință, alții au fost prezenți și foarte activi. Anacolutul este o construcție gramaticală greșită, ce ilustrează lipsa de cultură sau lipsa de logică a unor enunțuri formulate de unele persoane. Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen. Exemple: <br>"Impertinentul participant
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
ul (plural: "anacoluturi" conform DOOM) este o întrerupere în structura sintactica a unei fraze. O frază ce conține un anacolut începe într-un mod care sugerează o anumita finalizare și continuă printr-o schimbare bruscă a construcției logice, astfel incat cele două fragmente de
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
ul (plural: "anacoluturi" conform DOOM) este o întrerupere în structura sintactica a unei fraze. O frază ce conține un anacolut începe într-un mod care sugerează o anumita finalizare și continuă printr-o schimbare bruscă a construcției logice, astfel incat cele două fragmente de frază au o legătură sintactica defectuoasă. De exemplu, frază "Cine mă caută, nu sînt acasă" conține un
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
începe într-un mod care sugerează o anumita finalizare și continuă printr-o schimbare bruscă a construcției logice, astfel incat cele două fragmente de frază au o legătură sintactica defectuoasă. De exemplu, frază "Cine mă caută, nu sînt acasă" conține un anacolut, pentru că începe cu o propoziție subordonată subiectivă, lăsînd impresia că urmează informații despre persoana care "mă caută", dar continuă cu o propoziție principala care are deja subiectul subînțeles "eu". Uneori întreruperea structurii sintactice are loc de mai multe ori în
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
propoziție subordonată subiectivă, lăsînd impresia că urmează informații despre persoana care "mă caută", dar continuă cu o propoziție principala care are deja subiectul subînțeles "eu". Uneori întreruperea structurii sintactice are loc de mai multe ori în cursul frazei. În general, anacolutul este considerat o greșeală gramaticala și de stil, dar poate fi folosit intenționat în limba literară pentru a obtine anumite efecte. De exemplu, deoarece anacolutul este specific limbii vorbite și gîndirii interioare, apariția lui în scrierile literare sugerează aceste registre
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
Uneori întreruperea structurii sintactice are loc de mai multe ori în cursul frazei. În general, anacolutul este considerat o greșeală gramaticala și de stil, dar poate fi folosit intenționat în limba literară pentru a obtine anumite efecte. De exemplu, deoarece anacolutul este specific limbii vorbite și gîndirii interioare, apariția lui în scrierile literare sugerează aceste registre retorice. Pe de altă parte, anacolutele mai sînt folosite în literatura pentru efectul comic pe care il au și pentru a sugera lipsa de cultură
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
și de stil, dar poate fi folosit intenționat în limba literară pentru a obtine anumite efecte. De exemplu, deoarece anacolutul este specific limbii vorbite și gîndirii interioare, apariția lui în scrierile literare sugerează aceste registre retorice. Pe de altă parte, anacolutele mai sînt folosite în literatura pentru efectul comic pe care il au și pentru a sugera lipsa de cultură a unor personaje; autorul român I. L. Caragiale a întrebuințat adesea anacolutul în scrierile sale în acest scop. Limba greacă veche tîrzie
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
scrierile literare sugerează aceste registre retorice. Pe de altă parte, anacolutele mai sînt folosite în literatura pentru efectul comic pe care il au și pentru a sugera lipsa de cultură a unor personaje; autorul român I. L. Caragiale a întrebuințat adesea anacolutul în scrierile sale în acest scop. Limba greacă veche tîrzie: ανάκολουθον "anakolouthon" (inconsecventa logică), forma de neutru a adjectivului "anakolouthos" (inconsecvent) → limba latină tîrzie: "anacoluthon" → limba franceză: "anacoluthe" → limba română: "anacolut". Există două tipuri de anacolut: În limba română: a
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]