492 matches
-
giudecată au hotărît și dumnealui să se urmeze după giudecata ce-am avut întăi, după cum pre largu arată toate pricinile în anafora și fiindcă acmu să stâpînescu dughenile tot de vițe prefectorul, mă rog mării tale să mi se întărească anafora, și de cătră mărie ta și să mi se de dughenile supt stăpînire me...Robul mării tale, Locman gherah din Iași”. Și jalbele lui Lohman se țin lanț: una la 22 decembrie 1778 și alta la 18 noiembrie 1780. De
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însă, se plânge că feciorii lui Fote „neguțitoriul” i-au împresurat o pivniță ce o avea prin schimb de la catolici - cea pentru care hamalii au depus mărturie că aceasta aparținea bisericii catolice. „Și de va fi între noi neodihnă, cu anafora să ieșim și înnaintea mării tale”. Bietul Locman nu și-a găsit liniște nici până la 28 martie 1783, lucru ce se vede din mărturia vornicilor de poartă Constandin Stâncescu și Ștefan Ciogole, trimiși să cerceteze la fața locului cele spuse
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci”. Ia să vedem dacă știi ce se mai petrecea în anul 1761, an în care se punea piatra de temelie a Mitropoliei Vechi cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Alexandru Ioan Ipsilanti voievod nu lasă la voia întâmplării neregulile săvârșite de egumenul Theofil. El numește pe Gheorghe Sturza vel logofăt și Costin Catargiu spătar să facă o cercetare a neregulilor de la Aron Vodă. După socotelile făcute, aceștia prezintă o anaforă lui vodă la 11 august 1787, socotindu-l dator pe egumen cu „183 lei și 21 bani”. Asta tot n-a ajutat la mare lucru, fiindcă nimeni nu a ridicat un deget pentru îndreptarea neregulilor. Așa se face că prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
căndeluță tij de argintu, un potiriu de argintu, un discos de argintu, o lingură de argintu, o cruce ferecată cu auru și cu mărgărintari, un policandru de aramă, 2 sfeșnice de aramă, 2 urice cu cutii de argintu, tij pentru anaforă, o candilă mică, tij de argintu la mir, o Evanghelie ferecată cu argintu”. „Cum se vede treaba, acest binefăcător nu era unul oarecare! Era <cuprins>, cum se spune” - mă bătea gândul. Apoi, dintr-un hrisov al lui Grigorie Ghica voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe vornicul de poartă Cârstian pentru a așeza lucrurile la locul lor. Vornicul împreună cu egumenul de la mănăstirea Zlataust și stareța de la mănăstirea Socola au luat „un om bătrân, anume Leca, carile acesta știe hotarăle” și când a terminat treaba, în anafora către vodă spune: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos! Facim știre mării dumitali pentru egumenul de la Sventî Ioan cau venit cu cinstită carte mării dumitali la noi ca să mergim la Socola și să li luăm sama pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
undă de șiretenie. Mișcarea capului, însă, părea să spună: “Adică voi credeți că nu v-am mirosit? Luați-vă gândul de la așa ceva, fiindcă asta înseamnă bucurie în mână străină”. În clipa următoare, i-am auzit glasul: ― Fiule, uite aici o anaforă. ― Da’ cine sunt cei care dau socoteală de îndeplinirea vreunei porunci domnești? ― “A înălțimii tale pre plecati slugi, Gheorghe Sturza vel logofăt,... un hatman și... un stolnic”. Acum, te-aș ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
uite aici o anaforă. ― Da’ cine sunt cei care dau socoteală de îndeplinirea vreunei porunci domnești? ― “A înălțimii tale pre plecati slugi, Gheorghe Sturza vel logofăt,... un hatman și... un stolnic”. Acum, te-aș ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală lui vodă: “Preînălțate Doamne,” “ Din luminată poronca înălțimii tale, după cea de cătră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scrie la dumnealor epitropii sfintei mănăstirii Halchi, ca să i să trimită carte de egumenie”... “1787 iuni 11”. ― Acum se cade să vedem ce hotărăște vodă la 1787 iunie <după 11>, fiule. ― Apoi, părinte, din câte hotărâri voievodale luate în urma unor anafore am citit, nu cred să fi găsit vreo una în care vodă să-i contrazică pe trimișii lui să cerceteze o pricină... Și hotărârea ce urmează este la fel. Iat-o: “Io Alexandru Ioan Ipsilanti v(oe)voda Boj(ie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
când s-au făcut. Dar cum? Câte vieți a avut? Uite, și de data asta cum mă face atent: „Vezi că ai în mână o hotarnică de mare însemnătate.” Ce-i aceea „hotarnică”, părinte? „ Apoi îi o treabă simplă. Îi anafora întocmită pentru vodă de slujbașii trimiși de el să aleagă și să stâlpească un anume loc din târg, din hotarul târgului ori din Braniște.” Desfac hotarnica despre care mi-a vorbit bătrânul și citesc: „8 noiembrie 1667 (7176), Iași” „Adică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cum îi scrisă hotarnica?” Îi scrisă frumos. Parcă ți se lipește de suflet nu alta. Apoi în vremea aceea, când era vorba de vodă, vorbele frumoase se țineau lanț. Nu uita să-mi citești și răspunsul lui vodă Duca la anafora lui Tudosie Dubău logofătul.” Iată ce scrie Duca vodă: „Dintru adâncul inimii noastre...cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră...ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie...Ș-am socotit... ș-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
argint...” „Din păcate, are dreptate în ce spune Radu Mihnea. Numai că aceste mănăstiri nu au fost nici primele și nici ultimele care au trecut prin mâini haine...Să încercăm să mai facem un pas înainte, dragule. Uite aici o anaforă întocmită de Ștefan Pilat vornic și Vasilie Rugină diac la 19 decembrie 1701 (7210), în urma alegerii hotarului locului dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou.” O citesc cu mare interes, pentru că îmi place modul de adresare al slujitorilor domnești către
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bem vinul acru în silă, pe nemâncate și ne grăbim să prindem trenul spre locul de unde am venit. Am reajuns cu bine la destinație, am mâncat cu poftă de lup - fiindcă de mult trecuse ora prânzului și nu mâncasem nici anaforă de atâta vreme. După masa copioasă, ne destindem oarecum mulțumiți de rezultat și-i pun o întrebare despre ceea ce ar urma să se întâmple în viitor - zicându i: - Și cam ce-ai vrea să faci, că în viață, ca să trăiască
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cununat legal, la mănăstire, la Mândraia, în pădure la Obancea. A venit personal Prea Sfântul ălalalt și mi-a pus chirostriile, partidul a știut, s-a dat aprobare, nu gândi că s-a făcut o cununie ilegală. Mănânc și eu anaforă și beau aghiazmă, așa că cunosc sentimentele astea cu care vii acu’ să mă contrezi. Privea concentrat spre dulapul pe lângă care dispăruse adineauri insul acela roșcovan. Ridică de câteva ori din umeri, ca și cum s-ar fi certat cu cineva care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au dispărut. Nici măcar actul din 1 septembrie 1704, prin care se stabilește înjumătățirea dintre stăpânirea răzeșească și cea boierească, document ce ar fi putut conține și informații despre evoluția obștii până la data respectivă, nu se găsește decât menționat într-o anafora din anul 1835 și într-o detaliată mărturie din 1841 cu titlul de Socotință, în care se arată că la 1799 „se găsea în acea vreme prăpădită”. Într-o altă pricină, din 1815, este mențiunea: „să vedi că proprietariul Umbrăreștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum vom arăta, a avut implicații aparte în trecutul satului Umbrărești, implicații ce reprezintă un deosebit interes atât pentru obștea Umbrăreștilor, în general, cât și sub aspectul originii acestei familii, în particular. Prima judecată despre care luăm informații dintr-o anafora a marilor boieri din anul 1767, în care sunt menționate conflicte mai vechi, a fost în anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1 septembrie 1704 în partea boierească, cea de la nord, și partea răzeșească, rămasă la sud, trebuie să acceptăm că Manolache Costache intrase în stăpânirea părților umbrăreștene cu mult înainte de decesul tatălui său. De această situație ne dăm seama dintr-o anafora din martie 1835, în care găsim indicate acte și stări de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas mulțumit - se scrie în anafora - însuși acel stăpânitor de atunci, logofătul Manolache Costachi, înnoită această hotărâtură cu stâlpire de pietri și de către răposatul aga Petrache Negrea, cari s-au întemeiat tot pe acea hotarnică a clucerului Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul 1722, pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei structuri de suprafață îi corespund mai multe reprezentări semantice; de pildă sintagma "căutarea jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la contextul lingvistic anterior (pronumele la nume, termenul generic "problemă", "fapt", "chestiune" la paragraful precedent
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este echilibrată de progresia rematică a predicatelor, i.e. a evenimentelor); iii) de non contradicție (a reprezentărilor despre lume); iv) de relație (sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea presupozițională, care promovează o suită de secvențe la rangul de text (vezi supra). COMPETENȚĂ (corelat cu performanța) În lingvistica generativă competența este reprezentată de posibilitatea vorbitorilor unei limbi de a înțelege și construi un număr infinit de fraze, în timp ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ia o formă circulară sau sinusoidală, în spirală sau atectonică; relativizarea tuturor convențiilor scenice - tehnici compoziționale în creația lirică: secvențe poetice în relație de opoziție, de simetrie (simetrie conceptuală/simetrie formală) sau de recurență (repetiția cu rol compozițional: refrenul, laitmotivul, anafora, epifora etc.), tehnica paralelismului, a contrapunc tului etc. Structura (fr. composition, lat. structura - „construcție, ordine“) unei opere literare vizează modul de configurare a universului ficțional, a viziunii artistice, după o logică internă. Aceasta structurează elementele esențiale ale textului literar, determinând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica, Mira. Frica de drumul pe care mă găsesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]