174 matches
-
oameni, înarmați cu arme împotriva fiarelor și ne-am suit în munte la acea lumină. Și am rămas unde era lumină până dimineață. Dimineață vedem o mică peșteră în locul în care era lumină. Când am intrat înăuntru, am găsit un anahoret mort. Era îmbrăcat cu stihar de păr și cu o mantie de funii iar în mâini ținea o cruce mare de argint. Cu el am gasit o cărțulie în care era scris: “ m-am săvârșit eu, Ioan cel smerit, în
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381719476.html [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
autor “Voievodul Mihai”: “Floare galbenă de tei, / Floare dulce, flori de rai, / Dă mireasma ta, de vrei, / Voievodului Mihai - // Pune-i, floare, printre cărți / Amiros de mângâiere, / Și din cupe, drege-i hărți / Către frații de durere - // Flori de tei anahoret, / Floare galbenă de stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și chin, / De la alții, bucurie - / El să dea din sânge, vin, // Și din trupu-i - Românie - // Floare galbenă de rai, / Floare cu parfumul greu, / Voievodului
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Poeme > Antologie > ÎNTREBARE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din ciclul ÎNTREBĂRILOR, poezii de Al.Florin ȚENE Intrebare Pe sub geană de apus Dorul caută ce-a pus, Joc vioi de anahoret Inventat de un poet. Ne-nsenină, ne-ntristează Vântul ce bate în fofează, A lovit și-n șatră, Câinele în versuri latră. Glas mimat în zi de post Imi irită verbul fără rost, Dreptul să ia o piatră Fără frică, lovească-
ÎNTREBARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intrebare.html [Corola-blog/BlogPost/355784_a_357113]
-
autor “Voievodul Mihai”: “Floare galbenă de tei, / Floare dulce, flori de rai, / Dă mireasma ta, de vrei, / Voievodului Mihai - // Pune-i, floare, printre cărți / Amiros de mângâiere, / Și din cupe, drege-i hărți / Către frații de durere - // Flori de tei anahoret, / Floare galbenă de stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și chin, / De la alții, bucurie - / El să dea din sânge, vin, // Și din trupu-i - Românie - // Floare galbenă de rai, / Floare cu parfumul greu, / Voievodului
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
bază "hesychia" și "hesychazo" apar încă în secolul al IV-lea la Părinții Bisericii (la Ioan Chrysostomul și la Capadocieni). Termenul mai apare la Evagrie Ponticul (345-399), un scriitor care aparține tradiției deșertului, deși această tradiție folosea de obicei termenul "anahoret" pentru practicantul retragerii. De asemenea, termenul "isihast" mai era folosit în secolul al VI-lea în Palestina, în "Viețile" lui Chiril din Scithopolis, cu referire la sfinți care proveneau din Capadocia. În perioada Împăratului Iustinian (secolul al VI-lea) termenii
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
retragerii. De asemenea, termenul "isihast" mai era folosit în secolul al VI-lea în Palestina, în "Viețile" lui Chiril din Scithopolis, cu referire la sfinți care proveneau din Capadocia. În perioada Împăratului Iustinian (secolul al VI-lea) termenii "isihast" și "anahoret" devin sinonimi. Astfel, sunt folosiți sistematic de către Sf. Ioan Sinaitul (523-603). Se pare că termenul semnifică în mod particular integrarea repetării continue a rugăciunii lui Iisus în practica de asceză mentală, folosită încă de Părinții pustiei din Egipt. Din secolul
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
dat însă poruncă să fie dărâmate toate sanctuarele păgâne și s-a dedicat operelor de binefacere. Chiar și Avenir s-a lăsat până la urmă convins de învățătura predicată de Varlaam, s-a convertit și și-a petrecut restul vieții ca anahoret în deșert. După un timp, Ioasaf a renunțat la coroană, preferând la rândul său să ducă o viață de pustnic. În manuscrisele medievale, această narațiune este deseori întreruptă de dialoguri și pilde. De exemplu, legenda conține o parabolă despre nimicnicia
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
teritoriul aceleiași comune, spătarul Iordache Cantacuzino Deleanu a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar este posibil ca o mică obște de anahoreți veniți de la Mănăstirea Secu să fi viețuit în aceste locuri înainte de data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul turnului-clopotniță ce străjuiește intrarea, în 1859 boierul Aga Ioniță Botez a construit clopotnița și a restaurat biserica, înzestrând-o cu mai
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
B. Opere polemice: C. Opere exegetice: D. Opere morale și ascetice: E. Opere omiletice: F. Opere Poetice I se mai atribuie și romanul hagiografic "Viața lui Varlaam și Ioasaf", o poveste despre încreștinarea indianului Ioasaf, împreună cu toată familia sa, de către anahoretul Varlaam. Romanul a fost tradus ulterior în latină și slavonă. Versiunea slavonă a legendei a circulat și în Țările Române, unde a fost tradusă în românește ("1649") de Udriște Năsturel, influențând chiar și pictura bisericească (vezi bolta mănăstirii Neamț). Ediții
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
a pictat "Venus și Iubire", portretul lui Lenbach, și "Sfântă Ecaterina". S-a întors la Romă, unde a rămas în perioada 1862-1866 și și-a dat liber fanteziei și a gustul sau pentru liberatea cromaticii în "Portretul doamnei Böcklin", "Un anahoret în pustie" (1863), "O taverna română" și "Vila de pe țărmul mării" ( 1864). În 1866 merge la Basel pentru a termina frescele sale de galerie și să picteze o serie de portrete, "Magdalena cu Cristos" (1868), Anacreon's Muse (1869) precum și
Arnold Böcklin () [Corola-website/Science/334527_a_335856]
-
Ierusalim apoi merg în Anatolia unde cunosc comunitățile monahale înființate de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură de Aur. În jurul anului 385 iau drumul Nilului, pe urmele vestiților pustnici Antonie și Pahomie, cunoscând viața monahală a cenobiților și anahoreților din deșertul egiptean. După șapte ani, se întorc la Bethleem. Aici, cei doi timp de mai mulți ani, consemnează un adevărat tezaur scripturar relatând experiența pustnicilor Egiptului. Tot aici se pare că au descoperit și experiența rugăciunii perpetue pe care
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
chilii mai mici, unde câțiva călugări trăiesc ca intr-o familie) sau ermitaje (numite și "isihasterion", ele fiind niște chilii retrase, adesea doar mici grote sau scobituri în stâncă, în care trăiește întotdeauna numai un singur călugăr (sihastru, pustnic sau anahoret); ce definește însă ermitajul este în primul rând localizarea lui retrasă, căci există la Athos și un tip de locuințe în care trăiește un singur călugăr, dar care nu-s izolate și retrase, ele fiind numite "kathisme". Alți călugări atoniți
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
inventivitatea deosebită pentru adaptarea la noile condiții. Peste adstratul dacic și daco-roman, folclorul autentic poartă într-însul inspirația creștină revărsată în spațiul danubiano-pontic odată cu apostolii și cu părinții apostolici din primele secole ale erei creștine din Europa, a eremiților și anahoreților ortodocși de la schiturile Prodromo și Lacu de pe Muntele Athos din peninsula Calcidică, a călugărilor autohtoni din schiturile răsfirate pe tot cuprinsul țării din primul mileniu creștin până astăzi. Aceasta este tradiția revelată a lor și a noastră. Nu trebuie să
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fel de țară a exilului, un surghiun din care nu există întoarcere. Dezvrăjirea presupune vraja, dar o vraja definitiv absența, irecuperabila, ferecata într-un trecut inaccesibil, sau himeric aruncată într-un viitor ce nu va veni niciodată. Că și pentru anahoreții căzuți pradă demonului akediei, dezvrăjitii despre care scriu Cain și Anselme trăiesc într-un timp dilatat enorm, în abisul căruia își văd simultan disperarea momentana și decrepitudinea finală. Dezvrăjitul se privește în oglindă că un Narcis îmbătrînit, sau ca un
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
inextricabile" mai curând decât "devoratoare": vinul, de bună calitate și băut cu știință, femeile"... La polul opus, criticul literar de azi, Theodor Codreanu, un filosof al culturii sui-generis, văzut de departe, ar duce mai curând existența, dacă nu chiar de anahoret, oricum, profund cumpătată, cu aplicație dovedită pentru studiu și reflectare. Dar ce "reflectează" la Huși un profesor de liceu, oricât de mare a devenit, în răstimp, faima lui de critic literar și de scriitor? Pentru îngrămădiții din cele câteva "mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
veci reiterată. Dar viitorul reprezintă un concept elastic. Nu este sigur, punct cu punct, în general. Nu este cuantificabil și nici aperceptiv, prietene. Ceasul precis și locația reală ale Sfârșitului, nu le cunosc nici înțelepții, nici spiritele morților, nici pustnicii, anahoreții, nici magii, nici demonii, nici îngerii și nici arhanghelii din Rai. Nici măcar Fiul. Ci numai Tatăl! Deus vult! Doar El permite să se întâmple ceea ce stă scris în planul Lui. Nu este o fatalitate oarbă, odată ce acest Plan pare să
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din mănăstiri. La reproșul lui Ivan că asceții retrași În pustie și călugării Închiși În mănăstiri fac dovada unui mare egoism, căutând doar propria mântuire fără să Încerce să Îi ajute pe cei de afară, Aleoșa Îi răspunde că acești anahoreți nu trebuie să facă misionariat social, că pentru economia globală a mântuirii este suficient ca ei să găsească o cale individuală, care are rolul unui catalizator, al unui ferment la nivelul Întregii umanități. Mutatis mutandis, poate că nici intelectualii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rămasă fără soț și fără copii, atacată de pirați, părăsită pe o insulă pustie, îngrijind doi pui de căprioară, femeia reușește să supraviețuiască în sălbăticie deplină, departe de orice formă de civilizație, decide chiar să împrumute suferința și tânguirea unui anahoret, îmblânzind animalele și 199 Ibidem. 200 Ibidem. 201 Ibidem, p. 347. 202 Ibidem, vol. I, p. 67. 203 Ibidem, p. 68. 204 Ibidem, p. 138. 78 trăind armonios în mijlocul naturii. Adoptată de o nobilă familie, care o va descoperi întâmplător
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
budist, deșertul e spațiu de așteptare; pustia cheamă, ademenește și constrânge. S-a spus, forțând lucrurile, că simbolismul deșertului, tărâm de adânciri și iluminări, e "unul dintre cele mai fertile din Biblie" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, 1982). Anahoreților retrași în pustie dar vizitați de demoni, li se pune la încercare tăria spiritului; Ispitirea sfântului Anton în optica lui Flaubert e ceea ce astăzi s-ar numi un studiu de caz. Pustia lui Ioan Alexandru abundă, tipic, în stranietăți, în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Oamenii bisericii nu au nici un fel de autoritate, autoritatea fiind deținută de oamenii de știință. Nu se mai realizează diferență între religie și știință, problemele de ordin religios fiind secundare. Omul de știință este descris ca fiind un pustnic (un anahoret) al cunoașterii. Viața lui trebuie să se desfășoare dincolo de problemele cotidiene; el trebuie să fie un judecător drept și să nu dea înapoi din fata greutăților. Trebuie "să nu pună preț pe varietate, nici pe greutăți, nici pe strălucirea lucrurilor; să
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sută de ani) dublată de izolarea lor față de lume fac din acești conducători "tăcuți" modele pentru oricine dorește să studieze știința. Fastul prin care se impun atunci când ies în public dispare atunci când rămân în spațiul cercetărilor. Prins între manipulator și anahoret, omul de știință modern descris de Bacon este prototipul omului de știință contemporan. Împăcarea cu natura apare ca un leit motif în opera lui Bacon. In Aforismul III din partea I a Noului Organon el precizează: "Natura nu este învinsă decât
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
consistență de actant. Chemarea Luceafărului se realizeaza În scenografii aproape asemănătoare și sub regim nocturn instaurîndu-se astfel o vrajă sublunară, un teritoriu acustic de mare rezonanță afectivă, muzicală si emoțională. Putem asemăna această monodie incantatorie cu starea de rugăciune a anahoreților, cu veghea și psalmodiul repetitiv, cu starea de beatificare În care ființa rugatorului se contopește cu rugăciunea, cu alchimia teologică a imaginarului deesc, cu amplitudinea discursului monosilabic, cu vraja auctorială a sinelui căzut În transa rugăciunii. La fel și Cătălina
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
pe care credincioșii trebuie să le urmeze. Dacă Regula pastorală era dedicată clerului, o dată cu Dialogurile Grigorie vrea să scrie o carte de pilde destinată oamenilor fără carte, pentru a arăta că nu numai Orientul se poate mîndri cu sfinții și anahoreții săi, ci și Occidentul. Poate că scriitorul a folosit ca model pentru opera sa Istoria religioasă (Historia Philothea) a lui Teodoret de Cyr (cf. p. 000), cu intenția de a scrie o serie de „Vieți ale Părinților Italiei”, așa cum scrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1977. 23. Ipatie de Efes Prima informație pe care o avem despre el se referă la anul 531, cînd împăratul Iustinian l-a însărcinat să meargă să-l întîmpine, împreună cu patriarhul Eusebiu de Constantinopol și cu preotul Eusebiu, pe marele anahoret Sava, care venea la Constantinopol ca mesager al episcopilor din Palestina (Chiril din Scitopolis, Viața Sfîntului Sava 70; cf. și infra, p. 000). îl regăsim la dezbaterea ce reunește cinci episcopi calcedonieni și șase severieni, desfășurată la Constantinopol în 532
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu întîlnirea cu prezbiterul Isidor, care se ocupă de camerele pentru oaspeți din biserica de acolo (cap. 1); acesta îl lasă în grija unui ascet teban, Dorotei (cap. 2); după cîteva capitole consacrate unor personaje din Alexandria, autorul trece la anahoreții de pe muntele Nitria (7-15), apoi la cei din deșertul Sceti (16-34); începînd cu cap. 35 ne mutăm în Palestina și Siria, însă cap. 38 se referă la Evagrie, care se găsea la Nitria; în general, acest grup de capitole este
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]