KorAP: Find »[drukola/base=analizator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...24 >

586 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

vedere pot fi clasificate astfel: a) orbirea absolută - fără perceperea luminii; b) orbirea socială (practică) - resturile de vedere nu sunt suficiente pentru orientarea în spațiu; c) alterări ale câmpului vizual (până la 5‑10 grade). În funcție de momentul instalării tulburărilor la nivelul analizatorului vizual, pot fi identificate: a) deficiențe vizuale congenitale; b) deficiențe vizuale dobândite: - la vârsta micii copilării (0‑3 ani); - la vârsta preșcolară (3‑7 ani); - la vârsta școlară mică (7‑10 ani); - după vârsta de 10 ani. Observație Este foarte

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
evocă întotdeauna imagini vizuale corespunzătoare, formate până la această vârstă. Dacă ne raportăm la prezența sau absența reprezentărilor vizuale, putem identifica următoarele tipuri de deficiențe: a) orbire congenitală - fără nici o reprezentare vizuală (reprezentările sunt elaborate pe baza informațiilor primite de la ceilalți analizatori funcționali - auditiv, tactil‑kinestezic, olfactiv, gustativ); b) orbire survenită până la vârsta de 3 ani - fără reprezentări vizuale; c) orbire survenită după vârsta de 3 ani - cu reprezentări vizuale. Observație În general, mai întâi își pierd semnificația reprezentările asupra culorilor, iar

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
deficiențelor de vederetc "5.2.2. Etiologia deficiențelor de vedere" Etiologia tulburărilor de vedere este foarte variată și include o diversitate de factori de risc care, în funcție de locul și perioada când acționează, determină forme și grade diferite de deficiențe ale analizatorului vizual. O clasificare etiologică generală a deficiențelor vizuale include următoarele grupe cauzale: - boli ale anexelor globului ocular (pleoape, glande lacrimale, conjunctivite, boli ale orbitei oculare); - tulburări ale refracției oculare (miopia, hipermetropia, astigmatismul); - afecțiuni ale cristalinului (cataracta); - afecțiuni ale corpului vitros

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
etc.). Un loc important în etiologia deficiențelor de vedere este rezervat numeroaselor boli care se pot manifesta în perioada copilăriei și a căror neglijare sau netratare poate conduce la urmări foarte grave în dezvoltarea și funcționarea structurilor anatomo‑fiziologice ale analizatorului vizual. Din această perspectivă pot fi identificate: - boli neurologice - pot determina atrofii ale nervului optic, paralizii ale mușchilor globului ocular; - boli ale pielii - pot afecta țesuturile dermice oculare prin ulcerații, afecțiuni ale cristalinului sau corneei; - boli ale sângelui - pot provoca

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
unui număr mare de reprezentări spațiale și asigurării elementelor instructive necesare (formarea deprinderilor de măsurare și construire, învățarea geometriei, utilizarea modelelor, cunoașterea planurilor și a hărților geografice). Orientarea spațială a deficiențelor vizual este dependentă și de mărimea spațiului și de analizatorii implicați. Mecanismul orientării spațiale are un caracter de sistem și se formează prin interacțiunea diferiților analizatori (olfactiv, tactil, termic, vestibular). Momentul apariției deficienței vizuale, dinamica, gravitatea acesteia au o semnificație deosebită pentru dezvoltarea generală a deficienților vizual atât pe plan

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
construire, învățarea geometriei, utilizarea modelelor, cunoașterea planurilor și a hărților geografice). Orientarea spațială a deficiențelor vizual este dependentă și de mărimea spațiului și de analizatorii implicați. Mecanismul orientării spațiale are un caracter de sistem și se formează prin interacțiunea diferiților analizatori (olfactiv, tactil, termic, vestibular). Momentul apariției deficienței vizuale, dinamica, gravitatea acesteia au o semnificație deosebită pentru dezvoltarea generală a deficienților vizual atât pe plan fizic, cât și pe plan psihic și psihosocial. De asemenea, trebuie subliniată importanța intervenției precoce în

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
tactil‑kinestezică urmărește reeducarea raportului dintre senzația vizuală și cea tactil‑kinestezică (în sensul asigurării suportului tactil‑kinestezic al percepției vizuale), îmbogățirea percepției vizuale, controlului și autocontrolului simțului tactil‑kinestezic, dezvoltarea capacității de fixare (obiecte, litere, imagini) fără suportul celorlalți analizatori (pentru ambliopi) și formarea abilităților necesare învățării scris‑cititului în sistemul Braille. Tipuri de exerciții ar fi următoarele: a) jocuri senzorio‑motorii: - jocuri pentru formarea și antrenarea gesturilor/operațiilor de bază (a lua, a așeza, a deschide, a închide, a

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
la 64 de combinații, rezultate din schimbarea poziției celor 6 puncte, alcătuind un alphabet punctiform cu 64 de semne în relief. Alfabetul creează aceleași posibilități de exprimare grafică ca și cel în alb-negru. La însușirea scris-cititului în Braille participă 4 analizatori: auditiv, verbo-kinestezic, tactil și kinestezic. Pe baza analizatorului auditiv se realizează discriminarea fonetică și învățarea emiterii corecte a sunetelor. Cu ajutorul analizatorului verbo-kinestezic se poate descompune cuvântul în foneme și înțelegerea lui ca unitate semantică, pentru ca mai apoi să poată fi

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
celor 6 puncte, alcătuind un alphabet punctiform cu 64 de semne în relief. Alfabetul creează aceleași posibilități de exprimare grafică ca și cel în alb-negru. La însușirea scris-cititului în Braille participă 4 analizatori: auditiv, verbo-kinestezic, tactil și kinestezic. Pe baza analizatorului auditiv se realizează discriminarea fonetică și învățarea emiterii corecte a sunetelor. Cu ajutorul analizatorului verbo-kinestezic se poate descompune cuvântul în foneme și înțelegerea lui ca unitate semantică, pentru ca mai apoi să poată fi transpus în scris, sub formă de grapheme, cu ajutorul

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Alfabetul creează aceleași posibilități de exprimare grafică ca și cel în alb-negru. La însușirea scris-cititului în Braille participă 4 analizatori: auditiv, verbo-kinestezic, tactil și kinestezic. Pe baza analizatorului auditiv se realizează discriminarea fonetică și învățarea emiterii corecte a sunetelor. Cu ajutorul analizatorului verbo-kinestezic se poate descompune cuvântul în foneme și înțelegerea lui ca unitate semantică, pentru ca mai apoi să poată fi transpus în scris, sub formă de grapheme, cu ajutorul analizatorilor tactil și kinestezic. Alfabetul, semnele de punctuație, cifrele se realizează prin combinarea

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
se face de la dreapta la stânga, pentru ca apoi să poată fi citită de la stânga la dreapta prin întoarcerea foii. Punctatorul este utilizat, de obicei, de mâna dreaptă, în timp ce stânga, urmărind mâna dreaptă, identifică rândul următor la întoarcere. Citirea se face prin analizatorul tactil și kinestezic al mâinii drepte, perceperea literelor făcându-se cu policile degetelor, iar mâna stângă îndeplinind rolul de control. Viteza crește pe baza exercițiului, dar și în funcție de calitatea hârtiei de scris. La persoanele cu deficiență de vedere scrisul în

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
timp singur și nu depune prea mult efort în a‑și face prieteni (unii subiecți se izolează, refuzând să schimbe mediul în care trăiesc); c) simțuri diminuate sau prea dezvoltate - unii subiecți cu autism abia dacă răspund la stimulii principalilor analizatori (spre exemplu, se poate ca un copil autist să nu plângă dacă se lovește), alții pot avea simțuri foarte dezvoltate (de pildă, un individ cu autism poate auzi un zgomot după care să‑și acopere urechile pentru mult timp); e

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
mișcări specifice, cum ar fi, de exemplu, mișcările de prehensiune și manipulare implicate în acțiunile de scriere, tăiat, colorat etc.; b) nivelul de dezvoltare a percepției mișcărilor - se referă în principal la recepția și decodificarea stimulilor prin toate categoriile de analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, proprioceptiv) și la coordonarea mișcărilor; c) nivelul de dezvoltare a aptitudinilor sociale și de comunicare - se referă la caracteristicile interacțiunilor subiectului cu persoanele din jur în diferite situații, la modul de înțelegere a mesajului verbal; d

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
este necesar să se respecte anumite condiții: cântecele să fie accesibile, raportate la particularitățile vârstei, să fie interpretate vocal cât mai expresiv pentru a emoționa și să fie realizate artistic pentru a impresiona plăcut și pozitiv auditorul. Pe baza receptivității analizatorului auditiv, prin intermediul muzicii se dezvoltă calitativ percepțiile și reprezentările. Pornind de la acestea, toate celelalte procese psihice de cunoaștere urmează o evoluție favorabilă, cu atât mai mult cu cât vor fi antrenate în diverse activități de ordin intelectual. O terapie educațională

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Napoca), italianul Andrea Boccelli, americanul Ray Charles și exemplele ar mai putea continua cu mulți alții. 2. Când deficiența senzorială nu se grefează pe afecțiuni difuze ale sistemului nervos central, există numeroase exemple de remarcabilă activare compensatorie a funcționării celorlalți analizatori - persoane lipsite total de auz care participă la conversații libere cu auzitorii, prin intermediul recepției vizuale care favorizează citirea labio‑facială sau labiolectura; persoane lipsite total de vedere care evită obstacole neașteptate prin intermediul așa‑numitului „al șaselea simț” (exercițiu permanent de

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
condiții de normalitate, viața psihică a individului se construiește pe dominanța vizuală (aferențele informaționale prelucrate la nivel central sunt obținute cu ajutorul vederii). Pentru un copil cu surdocecitate, dominanța vizuală și cea auditivă sunt înlocuite cu dominanța tactil‑kinestezică. Receptorii acestui analizator, prin intermediul proceselor compensatorii, vor avea un prag de sensibilitate mai scăzut, permițându‑le transmiterea unor cantități mai mari de informații privind caracteristicile și proprietățile fizico‑chimice ale elementelor, obiectelor și fenomenelor din mediul ambiant. Integrarea acestor informații la nivelul scoarței

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
fi, înclinarea meselor, astfel încât vizualizarea să fie maximă, iluminarea cât mai bună a sălilor și pe cât posibil aceasta să fie naturală, caiete și cărți speciale. Nevăzătorii folosesc un sistem de scriere și citire special, în care funcția dominantă o are analizatorul tactil-kinestezic . Preocupările pentru a crea o scriere accesibilă orbilor datează din cele mai vechi timpuri. La început, s-au folosit noduri de sfori de cca. 1-1½ m care prin distanța dintre ele, grosimea și tipul lor (marină-30 tipuri de noduri

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/279_a_493

pe planul proceselor senzoriale diferențele individuale sunt foarte mari, atât pe linia pragurilor absolute, cât și pe a acelor diferențiale. De cele mai multe ori, punctele de pornire în învățarea acestor exerciții sunt imitația vizuală însoțită de indicații verbale. De aceea, primul analizator implicat este analizatorul optic. Având în vedere caracteristicile spațiale ale exercițiilor de atletism, informarea asupra propriilor mișcări, ca și conținutul acestora sunt doar parțiale, câmpul vizual fiind limitat. Sportivul se poate informa pe cale vizuală, asupra desfășurării activității de atac la

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
senzoriale diferențele individuale sunt foarte mari, atât pe linia pragurilor absolute, cât și pe a acelor diferențiale. De cele mai multe ori, punctele de pornire în învățarea acestor exerciții sunt imitația vizuală însoțită de indicații verbale. De aceea, primul analizator implicat este analizatorul optic. Având în vedere caracteristicile spațiale ale exercițiilor de atletism, informarea asupra propriilor mișcări, ca și conținutul acestora sunt doar parțiale, câmpul vizual fiind limitat. Sportivul se poate informa pe cale vizuală, asupra desfășurării activității de atac la gard, în schimb

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
din spațiul nespecific, o clădire, un șir de copaci, tribuna stadionului, etc. Astfel, pe un stadion înălțimea gardurilor pare mai înaltă sau mai joasă, turul de stadion mai mic sau mai mare, distanța până la aruncarea record foarte aproape etc. Rolul analizatorului optic în învățarea exercițiilor din atletism este foarte important în legătură cu studiul materialului ilustrativ, în special filmul și studiul execuției celorlalți, deși informarea vizuală în aceste condiții nu este însoțită și de experiența motrică personală și ca atare, efectul este doar

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
învățarea exercițiilor din atletism este foarte important în legătură cu studiul materialului ilustrativ, în special filmul și studiul execuției celorlalți, deși informarea vizuală în aceste condiții nu este însoțită și de experiența motrică personală și ca atare, efectul este doar parțial. În ceea ce privește analizatorul auditiv, acesta este implicat în receptarea unor zgomote ce indică tempoul de alergare sau ritmul de execuție în alergările de garduri, sărituri sau aruncări. Analizatorul vestibular trimite informații referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
este însoțită și de experiența motrică personală și ca atare, efectul este doar parțial. În ceea ce privește analizatorul auditiv, acesta este implicat în receptarea unor zgomote ce indică tempoul de alergare sau ritmul de execuție în alergările de garduri, sărituri sau aruncări. Analizatorul vestibular trimite informații referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu prăjina, trebuie să și formeze „simțul prizei sau al obiectului” pentru a percepe forma

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu prăjina, trebuie să și formeze „simțul prizei sau al obiectului” pentru a percepe forma suprafețelor atinse precum și senzația de înaintare. Acest lucru se realizează numai prin intermediul analizatorului tactil. Un alt analizator, cu rol major în învățarea exercițiilor de atletism, și nu numai, este analizatorul chinestezic. Informațiile care vin de la articulații și de la sistemul muscular condiționează practic întreaga existență umană. Fără acest simț muscular nu s-ar putea

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu prăjina, trebuie să și formeze „simțul prizei sau al obiectului” pentru a percepe forma suprafețelor atinse precum și senzația de înaintare. Acest lucru se realizează numai prin intermediul analizatorului tactil. Un alt analizator, cu rol major în învățarea exercițiilor de atletism, și nu numai, este analizatorul chinestezic. Informațiile care vin de la articulații și de la sistemul muscular condiționează practic întreaga existență umană. Fără acest simț muscular nu s-ar putea efectua nici un fel de

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
și formeze „simțul prizei sau al obiectului” pentru a percepe forma suprafețelor atinse precum și senzația de înaintare. Acest lucru se realizează numai prin intermediul analizatorului tactil. Un alt analizator, cu rol major în învățarea exercițiilor de atletism, și nu numai, este analizatorul chinestezic. Informațiile care vin de la articulații și de la sistemul muscular condiționează practic întreaga existență umană. Fără acest simț muscular nu s-ar putea efectua nici un fel de act motric. Bastian introduce termenul de chinestezie în anul 1885, subliniind importanța senzațiilor

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI (2007) [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]