108 matches
-
Idem, pp. 154-157. 34 G.W.F., Hegel, Werke in zwanzig Bänden, E. Moldenhauer și K.M. Michel (ed.), Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1970, p. 231. 35 F. von Baader, , Werke, Fr. Hoffmann et al. (ed.), 16 vol., Bethmann, Leipzig, 1850-1860; retipărire anastatică: Scientia, Aalen 1963, vol. I, 1851: Über Katholicismus und Protestantismus (1824), p. 76. 36 Idem, p. 149. 37 Donoso Cortés, J., Obras completas, C. Valverde (ed.), 2 vol., BAC, Editorial Católica, Madrid, 1970, vol. II, p. 608. 38 Idem, p.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
38 Idem, p. 664. 39 D.A.F. de Sade, Oeuvres, M. Delon (ed.), 3 vol., Gallimard, (Bibliothèque de la Pléiade), Paris, 1990-1998, vol. I, p. 1020. 40 W. T. Krug, Allgemeines Handwörterbuch der philosophischen Wissenschaften nebst ihrer Literatur und Geschichte (1828), retipărire anastatică a celei de-a II-a ediție revăzută și adăugită, Leipzig, 1832-1838, 4 vol. și 1 vol. de anexe, Frommann, Stuttgart, 1969, vol. III, p. 63. 41 Idem, vol. V, partea a II-a, p. 83. 42 H. Hofer, "Barbey
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în piatră, plastic, gips, maniera punctată, maniera gofrată tipar înalt (pantografic) * fără relief, cu excepția manierei gofrate aquatinta, aquaforte, pointe sèche, maniera creionului, mezzotinta tipar adânc (calcografic) fotogravură, heliogravură * linia imprimată apare cu un ușor relief litografie, zincografie, algrafie (aluminiu) tipar anastatic (prin transfer) tipar plan ( planografic), litografie, offset, fototip * presiunea exercitată asupra pietrei este ușor vizibilă * linia nu are relief * dificultate de recunoaștere a imprimării mecanice serigrafie, șablon serigrafie (manuală, semi-manuală, mecanică) * imprimarea nu are relief, dar cerneala poate apărea cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
istoria Iașului, deși cu totul alta le este profesia și pregătirea. Fac parte din stirpea funcționarului N.A. Bogdan, cel care, între 1904 și 1912, a publicat, mai întâi în fascicole, discutabila (și atât de utila!) "Istorie a orașului Iași"reeditată anastatic în 2009 de "Junimea". N-au talentul literar și dezinvoltura unui Aurel Leon: scriu simplu, cinstit, fără afectări și floricele stilistice, lăsând totdeauna să cadă accentul pe încărcătura de informație revelată. Față de prestația celor ce scriu cărți din cărți, ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Florești. Cea mai mare importanță o reprezintă, desigur, apariția la Bârlad, în 1908, a prestigioasei reviste de cultură populară „Ion Creangă”, de care se leagă impresionanta muncă de cercetare a lui Tudor Pamfile (13) și a colaboratorilor săi. Realizarea ediției anastatice a acestei publicații a readus, în circuitul interesului național pentru etnografie, o multitudine de materiale de specialitate peste care s-a trecut cu ușurință sau care, în unele cazuri, nu au fost accesibile. După refluxul care a urmat încetării apariției
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Toma Chiricuță Societatea culturală Academia bârlădeană nu a fost doar o stare de spirit, ci un puternic centru de cultură națională nu numai la Bârlad ci pentru întreaga Moldovă de Jos. Aspect esențial de reținut, bine subliniat în volumul ediției anastatice alcătuit de editoarele Elena Monu și Elena Popoiu, apărut la Editura Sfera-Bârlad în 2011, dar și în cele aproape 500 de pagini din „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2008”, volum realizat de Ion N.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cu asupra de măsură calitățile sale de teoretician al limbajului. Deși interesul meu s-a îndreptat, cu precădere, asupra materialului pe care Hașdeu l-a scris cu privire la diviziunile gramaticii comparative, am hotărât să includ în această carte doar că "reproducere anastatica" (obținută, de fapt, prin "scanarea" originalului) și amplul studiu hasdeian, Laletica sau fisiologia sonurilor, așa cum s-a tipărit în "Columna lui Traian" (în cele trei numere apărute în lunile februarie, martie și aprilie-mai ale anului 1882). Numai într-o asemenea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu cu (scurte) citate sau utilizări figurate ale unor termeni. Cel dintâi studiu este însoțit și de câteva "note ale editorului", secțiune care lipsește de la finalul celuilalt material dedicat laleticii. Cel de-al doilea studiu, mai amplu, a fost reprodus anastatic după versiunea originară din 1882. Am procedat în felul acesta și pentru că respectivul material conține o serie de figuri complicate, desenate de Hașdeu însuși, care merită "percepute" exact așa cum au fost făcute, fără nicio deformare. În plus, cred ca este
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Comisar general al României la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la Bruxelles, 24 ianuarie 1904, nepaginat. 53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. - Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
West European Politics, nr. 32 (2). Epstein, D.F., The Political Theory of The Federalist, University of Chicago Press, Chicago, 1984. Filitti, I.C.; Vântu, I.G., "Administrația locală în România", în Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010. Focșeneanu, Aleodor, Istoria constituțională a României, Editura Humanitas, București, 1992. Foner, Eric, Tom Paine and Revolutionary America, Oxford University Press, New York, 1976. Frey, Bruno S.; Bohnet, Iris, "Democracy by competition: referenda and federalism in
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în favoarea celui dintâi cf. Mihai Ghițulescu, Organizarea administrativă a statului român modern (1859-1918), Editura Aius, Craiova, 2011, p. 209. 3 I. C. Filitti; I.G. Vântu, "Administrația locală în România", în Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 305. 4 La 1864, erau 33 de județe: Argeș, Bacău, Bolgrad, Botoșani, Brăila, Buzău, Cahul, Covurlui, Dâmbovița, Dolj, Dorohoi, Fălciu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Ismail, Mehedinți, Muscel, Neamț, Olt, Prahova, Putna, Râmnicu Sărat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Toma Chiricuță Societatea culturală Academia bârlădeană nu a fost doar o stare de spirit, ci un puternic centru de cultură națională nu numai la Bârlad ci pentru întreaga Moldovă de Jos. Aspect esențial de reținut, bine subliniat în volumul ediției anastatice alcătuit de editoarele Elena Monu și Elena Popoiu, apărut la Editura Sfera-Bârlad în 2011, dar și în cele aproape 500 de pagini din „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2008”, volum realizat de Ion N.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Ediție critică a izvoarelor, începută la Madrid în 1894 și continuată la Roma din 1922. Din ea fac parte Monumenta Ignatiana (= MI), împărțite în patru serii, după cum urmează: I. S. Ignatii de Loyola epistolae et instructiones, 12 vol., 1903-1913. Ristampa anastatica, Roma 1964-1968 (= MHSI, vol. 22, 26, 28, 29, 31, 33, 34, 36, 37, 39, 40, 42). II. Exercitia et Directoria, 1919 (vol. 57). Exercitia spiritualia, 1969 (vol. 100). Directoria Exercitiorum spiritualium (1540-1599), 1955 (vol. 76). III. Constitutiones et Regulae Societatis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Florești. Cea mai mare importanță o reprezintă, desigur, apariția la Bârlad, în 1908, a prestigioasei reviste de cultură populară „Ion Creangă”, de care se leagă impresionanta muncă de cercetare a lui Tudor Pamfile (13) și a colaboratorilor săi. Realizarea ediției anastatice a acestei publicații a readus, în circuitul interesului național pentru etnografie, o multitudine de materiale de specialitate peste care s-a trecut cu ușurință sau care, în unele cazuri, nu au fost accesibile. După refluxul care a urmat încetării apariției
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
private - un revelator număr omagial al revistei „Manuscriptum” (1-2/1996), care i se datorează, valorifică masiv inedite din arhiva Mircea Vulcănescu - D. fructifică totodată și cunoașterea în detaliu a presei literare românești din prima jumătate a secolului trecut. Prin editarea anastatică a colecției revistei „Criterion” (1990), D. a inaugurat readucerea în circuitul public a unor publicații ocultate sau ignorate înainte de 1989. SCRIERI: C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie, București, 2000; Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare cu Florica Diaconu), București
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
din stricta contemporaneitate. După 1944, a suportat câteva decenii de tabu total, apoi a fost evocată echivoc, în fond (cripto)reprobator, pentru orientarea precumpănitor de dreapta a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a tipărit „colecția completă în ediție anastatică” și revista a început a fi des invocată, de astă dată (cripto)apologetic, fără a fi beneficiat de un studiu temeinic și imparțial. Definirea situării umaniste a spiritualismului pe care-l cultiva n-a fost proclamată manifest de redacție, care
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
de dezbateri de idei între creatori din diferite domenii din întreaga țară. Este președinte-fondator al Fundației Naționale „G. Călinescu”, redactor al revistei „Jurnalul literar” (Onești, 1966) și director al Editurii Aristarc (Onești), în cadrul căreia a inițiat, printre alte apariții, ediția anastatică a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu. Debutează în presă în 1956. Colaborează la „Iașul literar”, „Ateneu”, „Steaua”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Argeș”, „Tribuna”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine”. Editorial, își face apariția într-
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, pp. 31-32, p. 56. 79 Herodot, Istorii, traducere românească publicată după manuscriptul găsit în mănăstirea Coșula de Nicolae Iorga, Vălenii de Munte, Tipografia "Neamul românesc", Societate pe acțiuni, 1909. Folosesc ediția anastatică apărută la Editura Artemis, București, 2003. 80 Ștefan S. Gorovei, Circulația "Herodotului"de la Coșula: explicații genealogice pentru un fenomen cultural, în "Arhiva genealogică", V (X), 1998, 3-4, Editura Academiei Române, Iași, p. 161. 81 Andrei Pippidi, Postfață la Herodot, Istorii, ed.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, p. 31-32, p. 56. 147 Herodot, Istorii, traducere românească publicată după manuscriptul găsit în mănăstirea Coșula de Nicolae Iorga, Vălenii de Munte, Tipografia "Neamul românesc", Societate pe acțiuni, 1909. Folosesc ediția anastatică apărută la Editura Artemis, București, 2003. 148 Ștefan S. Gorovei, Circulația "Herodotului"de la Coșula: explicații genealogice pentru un fenomen cultural, în "Arhiva genealogică", V (X), 1998, 3-4, Editura Academiei Române, Iași, p. 161. 149 Andrei Pippidi, Postfață la Herodot, Istorii, ed.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]