819 matches
-
mâna prezintă indexul înclinat cubital prin încrucișarea mediusului, iar celelalte degete în flexie. • Malformațiile congenitale se pot manifesta prin lipsa unor segmente de membru sau a membrului în întregime, sau prin scurtarea lor congenitală. La nivelul membrului superior, sub raport anatomopatologic, malformațiile aparatului locomotor se clasifică astfel: • Amelii - sunt caracterizate prin lipsa totală a unui membru. • Ectromelii - sunt caracterizate prin lipsa parțială a unui membru, mai frecvent a extremității distale. Ectromeliile pot fi: proximale, distale, longitudinale. • Ectromelia proximală poartă numele de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
este utilă pentru diagnosticul tumorilor generatoare de sindrom Cushing paraneoplazic și poate da unele indicații privind tratamentul antitumoral. IV. Diagnosticul de certitudine. Adenomul hipofizar corticotrop, tumora secretantă de ACTH ectopic și tumora suprarenală secretantă de cortizol sunt certificate de examenul anatomopatologic și imunohistochimie pozitivă. Rareori există carcinoame hipofizare ACTH secretante, dar unele adenoame hipofizare corticotrofe pot determina invazie locală și sunt dificil de tratat. Tumorile suprarenale secretante de cortizol sunt în majoritate benigne. În sindroamele Cushing determinate de tumori suprarenale imagistica
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
2.2.1. Astrocitoamele emisferelor și trunchiului cerebral V.2.2.2. Mai mult de jumătate dintre glioblastoamele multiforme V.2.2.3. Cele mai multe dintre oligodendroglioame V.2.2.4. Sarcoamele. Referindu-ne la creșterea tumorilor, din punct de vedere anatomopatologic, deosebim: MICROSCOPIC Două tipuri de creștere: 1. Creșterea parenchimatoasă; 2. Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate fi de două feluri: 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară; 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă). 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară poate fi, la
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sus. CAPITOLUL X ÎN-LOC-DE-ÎNCHEIERE Prezentăm sumar în cele ce urmează concluziile ce au rezultat în urma unui studiu pe 81 de meningioame, investigate fiecare prin DSA, CT și RMN, efectuat de autori în anii 2006-2008. Fig. 44. Angio RM vs Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 45. DSA vs Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 46. Ex.CT + AngioCT-vs-Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 47. Semne și simptome de debut. Fig. 48. Procentajul-tumorilor-din-studiul-
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
au rezultat în urma unui studiu pe 81 de meningioame, investigate fiecare prin DSA, CT și RMN, efectuat de autori în anii 2006-2008. Fig. 44. Angio RM vs Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 45. DSA vs Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 46. Ex.CT + AngioCT-vs-Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 47. Semne și simptome de debut. Fig. 48. Procentajul-tumorilor-din-studiul- nostru. Fig. 49. Localizarea meningioamelor din studiul nostru. Fig. 50. Sursa pediculilor
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
DSA, CT și RMN, efectuat de autori în anii 2006-2008. Fig. 44. Angio RM vs Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 45. DSA vs Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 46. Ex.CT + AngioCT-vs-Ex. Anatomopatologic. A: Rezultate pozitive; B: Rezultate neconcludente. Fig. 47. Semne și simptome de debut. Fig. 48. Procentajul-tumorilor-din-studiul- nostru. Fig. 49. Localizarea meningioamelor din studiul nostru. Fig. 50. Sursa pediculilor vasculari. Fig. 51. Evidențierea pediculilor arteriali. Fig. 52. Evidențierea venelor de drenaj
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Neocolind vârstele, sexele și clasele sociale, sifilisul, supus observației atente, i-a condus în sec. XVI pe Jacques Béthencourt, Musa Brassavole, Jean Fernel ș.a. la convingerea că acest flagel, localizabil în orice organ, este molipsitor. în 1564, Fallope stabilește unitatea anatomopatologică a sifilisului, fiind confirmat de Ulsenius (Theodor Uelsen) și de celebrul Fracastoro specialist în patologia infecțioasă. Asupra personalității lui Fracastoro și a operei sale vom insista într-un alt subcapitol rezervat titanilor medicinii Renașterii. Deocamdată precizăm că germenii patogeni intuiți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
poate conduce la violență cu consecințele ei? Este adevărat, dar asta nu Înseamnă că este violență. Cel mult poate constitui anticamera violenței, mai ales atunci când este urmată de escaladarea spre agresiune fizică cu vătămare corporală, singura care poate fi probată anatomopatologic. În acest context se vorbește astăzi despre forme diferite de violență, fiecare cu specificul și cu impactul ei, unele dintre ele forțate după părerea mea (ca cele din observația de mai sus), altele, cum ar fi de exemplu violența socială
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
6-8 săptămâni după șancru, ea fiind expresia septicemiei luetice și se caracterizează prin rozeolă, adenopatie, splenomegalie și uneori icter; faza terțiară apare mult mai târziu, la mulți ani interval după infecție și se manifestă prin leziuni variate, al căror element anatomopatologic caracteristic este goma. Goma se poate localiza în orice organ, localizări prin care sifilisul poate avea contingențe cu chirurgia. 7.3.3. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunea elementară este reprezentată de: infiltratul celular, leziunea vasculară, necroza și scleroza. Infiltratul celular, este constituit
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
tăiate perpendicular. Scleroza rezultă din infiltratul limfo-plasmocitar perivascular, bine reprezentat la periferia gomei. Ea este cea care conferă caracterul de duritate leziunii sifilitice. 7.3.4. DIAGNOSTICUL Se bazează în faza terțiară pe examenul serologic al sângelui și pe examenul anatomopatologic al piesei. Pentru precizarea lui, clinic se pot face o serie de diagnostice diferențiale. În faza de cruditate, goma se poate confunda cu celelalte infecții cronice, cum ar fi tuberculoza și micozele, sau cu tumori benigne și/ sau maligne neulcerate
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
în mod excepțional la nivelul porțiunii mijlocii a buzei inferioare. Denumirea de botriomicom provine de la asemănarea sa cu o formațiune tumorală de etiologie micotică, dezvoltată la cai pe plăgile de castrare contaminate cu botriomices. La om, din punct de vedere anatomopatologic și microbiologic, specificitatea acestui așa-zis botriomicom este contestată. Astfel, histologic el este asemănător cu un burjon cărnos dar cu aspecte de hipervascularizație și prezența din abundență a țesutului fibros, Kuttner propunând denumirea de granulom telangiectazic. Din punct de vedere
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
motor central cu creșterea răspunsului reflex la stimulii externi rezultând spasme și convulsii. Sistemul simpatic, neurocirculator și neuroendocrin, este de asemenea afectat astfel încât vasoconstricția periferică, hipertensiunea, tahicardia și aritmiile pot fi întâlnite. 9.1.4. ANATOMIE PATOLOGICA Nu există modificări anatomopatologice macroscopice, ci doar microscopic pot fi evidențiate leziuni degenerative (citoliza, cromatoliza) la nivelul celulelor nervoase. 9.1.5. TABLOUL CLINIC: Cel mai frecvent tetanosul apare după o incubație de 4-14 zile în forma generalizată [8]. Ocazional apar forme localizate cu
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
este apanajul stadiilor tardive de boală când diagnosticul este ușor dar tratamentul este ineficace. 17.5. METODE DE DIAGNOSTIC șI STADIALIZARE Stabilirea diagnosticului tumorilor se face pe baza examenului clinic și a explorărilor paraclinice, cu o mențiune specială pentru examenul anatomopatologic. Anamneza poate identifica o serie de factori predispozanți genetici, imunitari, expuneri la carcinogeni, stări și/sau leziuni precanceroase. Vor fi reținute și semne necaracteristice ca: astenia, scăderea apetitului, scăderea în greutate, mici sângerări, tulburările de tranzit etc. Toate aceste semne
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
organism indusă de tumoră. Deosebit de importantă este dozarea markerilor tumorali clasici (VSH, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar) și, mai ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în leziunile cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax), iar la abdomen realizează sindromul peritonitic în plăgile organelor cavitare sau sindromul de hemoragie internă în cazul celor parenchimatoase (ficat, splină, pancreas, rinichi). 5. Forma anatomopatologică: plăgi simple limitate la planurile superficiale. Sunt obișnuit regulate și au o evoluție simplă. compuse, când plaga interesează organe importate (vase, nervi, mușchi, organe interne etc.). Sunt grave și necesită tratament de specialitate. complicate, în care evolutiv plaga se poate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
diereză, prin obiecte tăioase; apăsare sau presiune cu obiecte cu suprafață plană care determină plăgi zdrobite; smulgere, tracțiune sau sfâșiere (scalpul total sau parțial al pielii capului, smulgerea unui segment sau unei extremități etc.). 12.3.2. ANATOMIA PATOLOGICA Aspecte anatomopatologice ale traumatismelor deschise sunt variabile în raport cu mecanismele de producere cu importanța organelor interesate și profunzimea plăgilor. La nivelul regiunilor traumatizate se disting anatomic trei zone: soluția de continuitate a țesuturilor sau plăgilor, o zonă de țesuturi traumatizate ce pot conține
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
stabilită imediat; se formează astfel o cavitate mai largă, ce constituie canalul secundar. zona de comoție moleculară, unde predomină tulburări vasculare (hiperemie, sufuziuni sanguine, edem) determinate de undele de șoc laterale. 5. Plăgile prin smulgere, tracțiune, sfâșiere, au un aspect anatomopatologic variat, în funcție de mediul de acțiune a traumatismului: plăgile prin smulgere sunt rar întâlnite, dar foarte grave. Se însoțesc de hemoragii importante și stări de șoc. În absența unui tratament adecvat se poate produce moartea. Sunt produse de angrenaje de mașini
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de biologie și bacteriologie a plăgilor, în tratamentul lor sa impus o atitudine chirurgicală activă, de excizie a celor recente urmate de sutură. Prin acest tratament se înlătură zona țesuturilor contaminate, contuzionate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
tratamentul conservator este variabilă, în medie 20-25 de zile de la accident. 2. Plăgile vechi: Tratamentul chirurgical aplicat, va fi în funcție de condițiile în care avut loc accidentul (plagă murdărită de pământ, resturi vestimentare, etc.), adică de posibilitățile de contaminare, de aspectul anatomopatologic și de starea generală a traumatizatului. Criteriul anatomopatologic și bacteriologic joacă un rol important. Din acest punct de vedere plăgile vechi pot fi: nesupurate și supurate. a. Tratamentul plăgilor vechi nesupurate se aplică de obicei plăgilor între 8 și 24
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
zile de la accident. 2. Plăgile vechi: Tratamentul chirurgical aplicat, va fi în funcție de condițiile în care avut loc accidentul (plagă murdărită de pământ, resturi vestimentare, etc.), adică de posibilitățile de contaminare, de aspectul anatomopatologic și de starea generală a traumatizatului. Criteriul anatomopatologic și bacteriologic joacă un rol important. Din acest punct de vedere plăgile vechi pot fi: nesupurate și supurate. a. Tratamentul plăgilor vechi nesupurate se aplică de obicei plăgilor între 8 și 24 ore, uneori și mai târziu, când plaga este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
să producă hemoragia interstițială. Sângele este aspirat în venă, ceea explică absența sacului. Alteori, se produce un hematom care se organizează și se individualizează alcătuind un perete care se endotelizează. Conține numai sânge lichid. Anatomia patologică: Existența a numeroase forme anatomopatologice fac dificilă clasificarea acestor tipuri de anevrisme. Pentru ușurința studiului se descriu trei forme: a. fistula arterio-venoasă simplă (flebarteria sau arterioflebostomia) caracterizată prin prezența unui orificiu între cele două vase; uneori există un mic canal dar punga anevrismală lipsește; b
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de pacienți cu rezecție D2 pentru cancere curabile, nu a constatat o diferență de supraviețuire la 3 ani. Japonezii consideră limfadenectomia sistematică D2 ca minimul necesar. Rezecția este apreciată absolut curativă dacă nivelul D este mai mare decât nivelul N anatomopatologic, și relativ curativă dacă aceste nivele sunt egale. În prezent, datorită dificultăților de realizare a unui sistem unic, se utilizează criteriile japoneze pentru descrierea extinderii limfadenectomiei și sistemul TNM pentru stadializarea cancerului. f. Splenectomia Se reproșează splenectomiei asociate rezecției în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
N4 sunt considerați metastaze distale. În plus, prezența și extinderea metastazelor peritoneale și hepatice sunt clasificate separat și incluse în sistemul de stadializare. Diferența supraviețuirilor dintre statisticile japoneze și cele vestice se șterge dacă se aplică o stadializare chirurgicală și anatomopatologică similară. Se recomandă în plus investigarea tipului și gradului histopatologic și citologia peritoneală. Prezența celulelor canceroase libere în peritoneu este considerată de unii ca echivalență M1, Burke neînregistrând în această situație nici o supraviețuire la 18 luni. Laparoscopia de stadializare în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
1], substituția estrogenică la femeile în menopauză nu s-a dovedit eficientă în prevenirea evenimentelor cardiovasculare [2]. Astfel, s ar părea că există și alte diferențe între cele două sexe cu privire la mecanismele care intervin în patogeneza bolilor cardiovasculare. Ateroscleroza Examinările anatomopatologice sugerează că, raportat la nivelul populației generale, severitatea stenozelor coronariene este mai redusă la femei, diferență care dispare la populația foarte vârstnică [2]. La femeile care au prezentat sindroame coronariene acute „fatale”, morfopatologic s-a constatat că eroziunile plăcilor sunt
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
al substanței corozive Între etajul glotic și pilor, accentuând leziunile. Acest fenomen este maxim În primele 30 de minute, dar persistă 3-6 ore. Tot de acest fenomen de dismotilitate este legată posibilitatea aspirației traheobronșice. Anatomie patologică: Din punct de vedere anatomopatologic leziunile produse de substanțele corozive la nivelul tubului digestiv evoluează În 3 stadii: 1. acut: • imediat postingestie: eritem, edem; • ziua 1-4: necroză celulară intensă; 2. latent: • ziua 5-15: necroza celulară, ulcerații, Țesut de granulație; 3. cronic: • după ziua 15: fibroză
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]